gov.md

Stare de alertă timpurie pe piața gazelor naturale din Moldova? Comisia Situații Excepționale urmează să se convoace

Ministerul Energiei va propune Comisiei pentru Situații Excepționale instituirea stării de alertă timpurie pe piața gazelor naturale. Anunțul a fost făcut pe 8 august de ministrul Energiei Victor Parlicov. Potrivit oficialului, decizia a fost luată pe fundalul acțiunilor militare din regiunea Sudja a Rusiei, acolo unde se află o stație de măsurare a gazelor, prin care vine gaz inclusiv în Republica Moldova, mai exact – în regiunea transnistreană. 

Parlicov a spus că operatorul de transport al gazelor din Ucraina a sesizat operatorul de transport din Republica Moldova Vestmoldtransgaz despre posibile restricții, urmare a acțiunilor militare din Kursk.

Cu toții cunoaștem că pe teritoriul Rusiei, în regiunea Kursk – la Sudja, au loc acțiuni militare și că acolo se află o stație importantă de compresare a gazelor, prin care gazul vine inclusiv și în primul rând pentru Republica Moldova, vine în regiunea transnistreană. Acțiunile militare comportă anumite riscuri. (…) La moment nu există întreruperi, nu există situații de urgență, nu există vreun risc iminent pentru sistem însă operatorul de transport din Ucraina, ieri seara, a sesizat operatorul de transport din Republica Moldova Vestmoldtransgaz că există o situație de posibile… există un risc posibil în care, ca și orice acțiune militară, pot surveni anumite restricții”, a comunicat Parlicov.

Oficialul a spus că „stația Sudja este o stație automată, funcționează în regim normal”. Totuși, Ministerul Energiei de la Chișinău va propune instituirea stării de alertă timpurie pe piața gazelor naturale.

Chiar dacă acolo nu este nimeni, ea este funcțională. Dar având în vedere sesizarea din partea colegilor din Ucraina, Vestmoldtransgaz a sesizat Ministerul și astăzi dimineață am convocat o ședință a întreprinderilor din sectorul energetic unde am discutat situația. Am discutat care sunt scenariile, care sunt timpii de reacții, care sunt posibilitățile de intervenție și în esență am decis să două chestii. Una este că vom propune Comisiei pentru Situații Excepționale – instituirea stării de alertă timpurie. Starea de alertă timpurie presupune că există un risc, care se monitorizează, se urmărește, dar nu se intervine. Comisia Situații Excepționale va decide dacă se instituie această stare de alertă timpurie și care este necesitatea de intervenție și dacă este această necesitate”, a menționat oficialul.

Al doilea lucru, a adăugat Parlicov, este să fie discutat „într-un grup mai restrâns cu privire la planificarea scenariilor”.

Vreau să vă spun că toate întreprinderile din sector, și pe dimensiunea de gaze – și pe dimensiunea de energie electrică, conștientizează care sunt implicațiile posibile, au anumite planuri de rezervă, inclusiv cei de la Moldovagaz, inclusiv cei de la Vestmoldtransgaz, inclusiv cei de la Moldelectrica, de la Energocom. Toată lumea este conștientă de ce se întâmplă și au anumite scenarii de reacții”, a adăugat Parlicov, menționând că „această stare de alertă timpurie permite o intervenție rapidă în caz dacă va fi nevoie”, a comunicat ministrul

Ministerul Energiei a anunțat într-un comunicat de presă că urmează să sesizeze pe 8 august Inspectoratul General Pentru Situații de Urgență, care timp de 12 ore va convoca ședința Comisiei Situații Excepționale a Republicii Moldova pentru a examina propunerea Ministerului.

***

Pe 6 august 2024, armata Ucrainei a intrat pe teritoriul Rusiei, în apropierea orașului Sudja a regiunii Kursk. Până în seara zilei de 7 august, armata a capturat punctul de control „Sudja” de la granița regiunii ucrainene Sumî și regiunii rusești Kursk. La fel, sub controlul armatei ucrainene a ajuns stația de măsurare a gazelor „Sudja”, prin care gazul rusesc este furnizat în Europa. Pe fundalul capturării de către armata ucraineană a stației de măsurare a gazelor „Sudja”, prețul gazului în Europa a crescut cu 5% și s-a ridicat la 442,45 USD per 1 mie de metri cubi. Detalii AICI.

Pe 8 august, Interfax a scris că fluxul de tranzit al gazului rusesc prin Ucraina este în scădere pe fondul tensiunilor din zona conductei. S-ar fi redus cu 12% față de nivelul obișnuit. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

„O retragere de onoare – cea mai bună opțiune”: schimb de replici între candidați PAS și „Împreună” la parlamentare

Candidatul PAS la parlamentare, Marcel Spatari, a declarat că, dacă blocul „Împreună” nu va obține 7% la alegeri, „o mare parte a voturilor pe care le va acumula, la redistribuție, se vor duce către partidele dirijate de Kremlin” și și-a exprimat speranța că liderii blocului „vor lua o decizie corectă înainte de 28 septembrie”. Candidatul blocului „Împreună”, Sergiu Tofilat, a respins afirmația, precizând că o eventuală retragere „nu va aduce voturi în plus” PAS-ului. Fostul membru al blocului și candidat PAS, Dinu Plîngău, a subliniat că „partidele de dreapta ar trebui să evite să se atace reciproc” și a susținut dreptul fiecărui politician de a participa în alegeri, „în pofida mizei atât de mari”.

Schimbul între Spatari și Tofilat

Schimbul de replici dintre Spatari și Tofilat a avut loc pe o rețea de socializare, după ce primul a comentat participarea blocului „Împreună” la alegerile parlamentare.

„Eu am o părere bună despre blocul Împreună și sunt sigur că majoritatea candidaților acestui bloc înțeleg că, în cazul în care nu vor lua 7% la alegeri, o mare parte a voturilor pe care le vor acumula, la redistribuție, se vor duce către partidele dirijate de Kremlin. Știu că nu este o realitate convenabilă blocului Împreună, dar este realitatea realist reală. Și am totuși speranța că politicienii integri din acest bloc înțeleg această realitate și vor lua o decizie corectă înainte de 28 septembrie”, a scris Spatari.

Sergiu Tofilat nu a fost de acord cu afirmațiile lui Spatari: „Concluzie greșită. Nici eu, nici familia mea nu vom vota cu PAS. Și oameni dezamăgiți sunt foarte mulți, peste 30%. Ce propuneți, să stăm acasă? Cine are de câștigat din asta, nu cumva partidele pro-ruse? Vom oferi o opțiune de vot pentru cei dezamăgiți, încetați vă rog cu sperietorile, asta e contra-productiv, doar înrăiți și divizați oamenii”.

„Mesajul “decizia corectă” în contextul postării dă clar de înțeles că vreți să ne retragem. Hai totuși să fim sinceri și să nu manipulăm. Ca să fie clar: putem să ne retragem de 100 ori pe zi, asta deloc nu va aduce voturi în plus pentru voi”, a adăugat Tofilat.

În replică, Spatari a spus că mesajul său a fost „absolut evident, bineînțeles”. „Eu personal consider că o retragere de onoare cu anunțarea publică a susținerii pentru PAS și asumarea rolului de opoziție extra-parlamentară este cea mai bună opțiune pentru continuarea procesului de integrare europeană. Dar nu sunt în poziția de a vă îndemna să faceți acest lucru, doar îmi exprim părerea. În același timp, în calitate de lider al blocului Împreună, sunt sigur că cunoașteți mai bine opțiunile oamenilor din bloc și fezabilitatea acestui lucru”, a menționat Spatari.

Apelul lui Plîngău

Dinu Plîngău a declarat, într-o postare pe rețelele de socializare, că susține „dreptul fiecărui cetățean/politician de a participa în alegeri, în pofida mizei atât de mari”. „În același timp, consider că partidele de dreapta ar trebui să evite să se atace reciproc. În viziunea mea, loc de unitate există și după alegeri. Toți politicienii știu că alegătorii vor unitate și de asta speculează pe acest mesaj. Din păcate, adevărul este că rânza liderilor, pe alocuri aroganța, împiedică realizarea acestei unități”, a scris Plîngău.

Totodată, Plîngău a menționat că „cei care sunt cu adevărat cu viziuni pro-UE trebuie să nu se atace reciproc”: „Băieți, aveți alte mesaje de campanie mult mai atractive pentru electoratul pro-UE decât să-mi spălați oasele mie, PAS-ului sau deciziei Platformei DA de a nu participa în alegeri”.

În contextul schimbului de replici, precizăm că, zilele trecute, liderul Partidul Schimbării, Ștefan Gligor — formațiune membră a blocului Împreună — a explicat „de ce blocul „Împreună” nu a făcut echipă comună cu PAS”. El a spus că „a existat o inițiativă de a face front comun” pentru a „nu dispersa votul pro-european”, însă „aceste negocieri au fost sabotate de către PAS”. Potrivit lui Gligor, la propunerea blocului de a face front comun, „oferta PAS” de a le oferi „două, maximum trei locuri pe lista electorală” a fost „umilitoare”, ceea ce a dus, „în loc de coalizarea forțelor pro-europene, la dezbinare”. Amintim că, anterior, PAS și-a justificat acțiunile prin dorința de a consolida electoratul proeuropean, pentru a nu permite venirea la putere a partidelor orientate spre cooperarea cu Rusia. 

NewsMaker a analizat AICI ce are de câștigat PAS și DA din această reconfigurare, ce soartă are opoziția proeuropeană și în ce măsură ar putea candidații independenți să complice calculele electorale ale PAS.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie 2025. În buletinul de vot vor figura 15 partide politice, 4 blocuri electorale și 4 candidați independenți. Pentru partidele politice, pragul electoral pentru a accede în parlament este de 5%, iar pentru blocurile electorale – 7%. 

Partidul Acțiune și Solidaritate a câștigat alegerile parlamentare anticipate din 2021 cu o majoritate absolută – 63 de mandate – fiind votat de peste jumătate dintre alegătorii prezenți la urne. După patru ani de guvernare, formațiunea intră în campanie cu o listă ce combină actuali deputați, foști și actuali demnitari, funcționari publici, dar și nume noi, inclusiv personalități cunoscute. PAS a inclus în lista sa electorală și doi reprezentanți ai formațiunii Platforma „DA”, care, la scurt timp, a fost exclusă din Blocul „Împreună”.

Blocul „Împreună” este format din Partidul Schimbării – prezent pe buletine și la scrutinul din 2021, dar fără a accede în legislativ – și Partidul Verde Ecologist, care a fost reprezentat o singură dată în Parlament, în 1998. Cele două partide au înaintat o listă de 60 de candidați, mulți dintre ei cu experiență politică anterioară. Lista Blocului „Împreună” la alegerile parlamentare este deschisă de Sergiu Tofilat – vicepreședintele Partidului Schimbării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: