Start vânzări într-un nou complex imobiliar grandios! Vezi despre ce este vorba

P.
| 1 iulie, 2020
11:39

Promo

Un nou proiect imobiliar a fost lansat la Ialoveni, la doar un minut de Chișinău. Este vorba despre un concept inedit care depășește standardele de calitate după care se construia până acum în oraș. Beneficiază ți tu de prețul de la Startul de Vânzări de 450 euro/m2.

https://www.facebook.com/proimobil.md/videos/2276195369354589/

Complexul reprezintă o nouă filosofie de a locui, prin compartimentări inteligente ale apartamentelor, dar și infrastructura proiectului care va include numeroase facilități pentru locatari precum spații comerciale la parter, curte interioară de tip închis, teren de joacă pentru copii, parcări subterane, debarale. Totul integrat într-o comunitate care constiuie o adevărată reîmprospătare a întregii zone.

Sunt disponibile apartamente la suprafețele:

1 odaie 40.8 m²-46 m²
2 odăi 56.9 m²-75.8 m²
3 odăi 80.4 m²-81.8 m²

Compania de construcție vă oferă posibilitatea de achitare flexibilă în rate, prima rată fiind de doar 15% din prețul apartamentului.

Sună: 078 777 851

proimobil.md

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Proimobil

Știri similare

Promo

Reparații individuale direct de la compania de construcții

Promo

Trade-In de la Proimobil.md: Vrei apartament nou? Nu-l poți vinde pe cel vechi? Schimbă-l!

Externe

România: Alocațiile copiilor rămân înghețate, după ce Guvernul a suspendat pentru al doilea an la rând majorarea cu inflația

Ana-Maria Dolghii
| 7 ianuarie, 2026
18:05

Alocațiile de stat pentru copii din România nu vor fi majorate nici în anul 2026, potrivit măsurilor fiscal-bugetare adoptate de Guvern în vara anului 2025. Decizia prelungește înghețarea acestui drept pentru al doilea an consecutiv, deși legislația în vigoare prevede în mod expres actualizarea anuală a alocațiilor cu rata inflației. Concret, Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare stabilește că, pe parcursul întregului an 2026, alocațiile de stat pentru copii se mențin la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025. În practică, acest lucru înseamnă că sumele rămân identice cu cele stabilite la finalul anului 2024, întrucât nu a fost aplicată nicio majorare în 2025, relatează Digi24.

Potrivit Legii 141/2025, „În anul 2026 se mențin în plata la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2025: k) alocațiile de stat pentru copii, reglementate de Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”

Legea alocației de stat pentru copii prevede că aceste sume trebuie indexate automat, în fiecare an, cu rata medie a inflației comunicată oficial de Institutul Național de Statistică pentru anul anterior.

Mecanismul a fost introdus pentru a proteja puterea de cumpărare a alocației și pentru a elimina influența politică asupra acestui drept al copiilor.

Cu toate acestea, două indexări consecutive au fost suspendate prin decizii legislative.

Prima, aferentă inflației din anul 2023, care ar fi trebuit aplicată începând cu 1 ianuarie 2025, a fost blocată prin Ordonanța de urgență nr. 156/2024, cunoscută drept „ordonanța trenuleț”, adoptată la finalul anului 2024.

A doua indexare, corespunzătoare inflației din anul 2024, nu va fi aplicată nici în 2026, ca urmare a prevederilor din Legea nr. 141/2025, care îngheață nivelul alocațiilor pe tot parcursul anului viitor.

Ce sume primesc copiii și de ce rămân aceleași

În prezent, alocațiile de stat pentru copii au următoarele valori:

719 lei pe lună pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani (sau până la 3 ani, în cazul copiilor cu handicap);
292 lei pe lună pentru copiii cu vârsta între 2 și 18 ani;
292 lei pe lună pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursuri liceale sau profesionale;
719 lei pe lună pentru copiii cu handicap cu vârsta între 3 și 18 ani.

Aceste sume nu se vor modifica nici în anul 2026. Ultima majorare a alocațiilor a avut loc în ianuarie 2024, când cuantumul acestora a crescut cu 13,8%.

Cine primește alocația și când poate fi poate fi suspendată plata

Alocația de stat pentru copii nu se plătește automat „oricui”, ci este acordată persoanei care are, din punct de vedere legal, responsabilitatea copilului.

În cele mai multe situații, banii sunt virați unuia dintre părinți, pe baza acordului ambilor sau a unei decizii emise de autoritatea tutelară.

După împlinirea vârstei de 14 ani, copilul poate primi alocația direct, însă doar cu acordul reprezentantului legal.

După 18 ani, tânărul devine titularul alocației și poate încasa suma în nume propriu, pe baza unei cereri.

În cazurile în care copilul se află în grija altor persoane, plata se face către tutore, curator, asistent maternal sau către persoana ori familia la care copilul este plasat.

Dacă părintele este minor, alocația poate fi plătită fie direct acestuia, dacă are capacitate deplină de exercițiu, fie reprezentantului său legal, atunci când această capacitate nu există.

Plata alocației încetează în mod automat în situații clar prevăzute de lege, cum ar fi decesul copilului sau al tânărului beneficiar, abandonarea studiilor liceale sau profesionale ori cazul în care copiii cetățenilor străini sau apatrizilor nu mai locuiesc în România.

Cât pierd copiii peste 2 ani din cauza înghețării alocațiilor

Pentru copiii cu vârsta de peste 2 ani, alocația este de 292 de lei pe lună. Dacă legea ar fi fost aplicată așa cum este scrisă, suma ar fi trebuit să crească în 2025 cu 10,4%, rata inflației din 2023, ajungând la puțin peste 322 de lei pe lună.

În anul 2026, ar fi urmat o nouă indexare, de 5,6%, corespunzătoare inflației din 2024, ceea ce ar fi ridicat alocația la aproximativ 340 de lei pe lună.

Prin menținerea sumei la 292 de lei, pierderea cumulată ajunge la aproximativ 950 de lei pentru fiecare copil cu vârsta peste 2 ani, doar din neaplicarea celor două indexări prevăzute de lege.

Pierderi mai mari pentru copiii mici și pentru cei cu dezabilități

În cazul copiilor sub 2 ani sau al copiilor cu dizabilități, impactul financiar este mult mai mare, deoarece alocația de bază este semnificativ mai ridicată.

Dacă indexările ar fi fost aplicate conform legii, alocația ar fi crescut mai întâi în 2025 și apoi din nou în 2026, ajungând la peste 830 de lei pe lună. Menținerea sumei la 719 lei înseamnă o pierdere cumulată de peste 2.300 de lei pentru fiecare copil din această categorie, pe parcursul celor doi ani.

alocații, copii, românia, top

Știri similare

Viață

O femeie din Sîngerei a născut al nouălea copil în ambulanță

Ana-Maria Dolghii
| 7 ianuarie, 2026
16:17

O femeie în vârstă de 37 de ani din raionul Sîngerei a adus pe lume al nouălea copil în ambulanță, în drum spre spital. Nașterea a decurs cu succes. Informațiile au fost raportate de Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP) într-un comunicat din 6 ianuarie.

CNAMUP a precizat că, pe 5 ianuarie, ora 14:14, a recepționat un apel cu o solicitare de acordare a asistenței medicale de urgență pentru o femeie gravidă dintr-o localitate din raionul Sîngerei, care prezenta semne de începerea a contracțiilor. Ambulanța a ajuns la domiciliul femeii în 12 minute, iar echipajul medical a decis transportarea de urgență a acesteia la spital. Nașterea s-a declanșat în timp ce vehiculul se deplasa spre spital.

„La ora 14:45 s-au auzit primele țipete în ambulanță. Astfel, femeia a născut un băiețel sănătos, cu greutatea de 3 350 g și un scor Apgar de 7-8 puncte. (…) Mamă și nou-născutul, în stare satisfăcătoare, au fost transportați în siguranță la Centrul Perinatal al IMSP Spitalul Clinic Bălți, pentru îngrijiri postnatale”, a menționat CNAMUP.

ambulanță, naștere, top

Știri similare

Viață

Incendiul de la depozitul cu produse alimentare din Chișinău – localizat după 5 ore de luptă cu flăcările

Ana-Maria Dolghii
| 7 ianuarie, 2026
14:19

Incendiul care a izbucnit la depozitul cu produse alimentare din Chișinău în dimineața de 7 ianuarie a fost localizat. Informația a fost raportată de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) într-un comunicat.

„Pompierii au reușit localizarea incendiului de proporții izbucnit în această dimineață într-un depozit cu produse alimentare din municipiul Chișinău. După aproximativ 5 ore de luptă cu flăcările, arderea a fost localizată la ora 09:53, fiind coborât nivelul sporit de intervenție”, a transmis IGSU.

Potrivit instituției, pompierii au reușit să protejeze de flăcări o suprafață de circa 10 000 m2 din suprafața totală a depozitului de 15 000 metri pătrați.

„La moment, echipele de intervenție continuă să întreprindă acțiuni pentru lichidarea completă a incendiului și minimalizarea riscurilor. În misiune sunt antrenate 10 autospeciale de intervenție”, a menționat IGSU.

Victime nu au fost raportate.

Amintim că depozitul cu produse alimentare în care s-a produs incendiul se află pe strada Mihai Viteazu nr. 15 A. Angajații IGSU au fost informați despre ardere la ora 05:00.

Chișinău, depozit, incendiu, top

Știri similare

Externe

SUA plănuiesc să cumpere Groenlanda? Presa: Trump analizează opțiuni pentru obținerea controlului asupra teritoriului

Ana-Maria Dolghii
| 7 ianuarie, 2026
13:30

Administrația președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, intenționează să propună Copenhagăi o ofertă de cumpărare a Groenlandei – teritoriu autonom aflat în cadrul Regatului Danemarcei. Informațiile au fost relatate pe 7 ianuarie de publicațiile The Wall Street Journal și The New York Times, care fac trimitere la sursele lor din conducerea SUA. Potrivit presei, Trump ia în considerare diferite opțiuni care ar permite Washingtonului să obțină controlul asupra Groenlandei, inclusiv utilizarea forței militare.

Potrivit The Wall Street Journal, la o recentă întâlnire cu ușile închise cu membri ai Camerei Reprezentanților, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat că amenințările administrației Trump la adresa Groenlandei nu înseamnă o invazie militară. El a menționat că prin aceste declarații Casa Albă încearcă să constrângă Danemarca să vândă insula. Iar conform The New York Times, Trump le-a ordonat deja angajaților administrației sale să elaboreze un plan pentru achiziționarea Groenlandei.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a confirmat anterior planurile Washingtonului de a obține controlul asupra Groenlandei. Potrivit acesteia, Donald Trump a spus „clar” că obținerea controlului asupra teritoriului „este o prioritate de securitate națională a SUA și este vitală pentru descurajarea adversarilor în regiunea arctică”.

„Președintele și echipa sa discută diferite opțiuni pentru atingerea acestui important obiectiv de politică externă și, desigur, utilizarea forțelor armate americane este o opțiune aflată la dispoziția comandantului suprem”, a declarat Leavitt, potrivit CNN.

Anterior, Politico a relatat că SUA intenționează să preia controlul asupra Groenlandei până la sfârșitul anului 2026. Publicația sublinia că administrația Trump pregătește un proiect de acord de asociere liberă, pe care președintele SUA intenționează să-l propună spre semnare autorităților din Groenlanda, ocolind Copenhaga. Documentul prevede că forțele armate americane vor obține libertate deplină de acțiune pe teritoriul insulei, în schimbul comerțului fără taxe vamale. După cum notează DW, astfel de acorduri au fost deja încheiate de SUA cu Statele Federate ale Microneziei, Republica Insulelor Marshall și Republica Palau — țări mici din Oceanul Pacific.

Autoritățile Danemarcei califică presiunile asupra Groenlandei drept inacceptabile și subliniază că regiunea arctică „dorește să-și determine singură viitorul”, fără intervenția altor țări. Pe 6 ianuarie, liderii Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Spaniei, Marii Britanii și Danemarcei au emis o declarație comună de sprijin pentru Groenlanda. „Groenlanda aparține poporului său. Doar Danemarca și Groenlanda au dreptul să decidă asupra chestiunilor care privesc Danemarca și Groenlanda”, se arată în declarație.

Groenlanda, care are o populație de aproximativ 57 000 de locuitori, este un teritoriu autonom aflat în cadrul Regatului Danemarcei. Deși beneficiază de un grad ridicat de autoguvernare, apărarea și politica externă rămân, în mare măsură, responsabilitatea Danemarcei.

Majoritatea groenlandezilor pledează pentru independenței față de statul danez, însă sondajele de opinie indică o opoziție covârșitoare față de o eventuală aderare la Statele Unite ale Americii.

donald trump, groenlanda, top

Știri similare

Război în Ucraina

Aliații Ucrainei au semnat o declarație comună privind garanțiile de securitate. Rezultatele summit-ului de la Paris

Ana-Maria Dolghii
| 7 ianuarie, 2026
12:07

Liderii statelor membre ale „Coaliției de Voință” și Ucraina, reuniți pentru un summit de pace la Paris, pe 6 ianuarie, au semnat o declarație comună privind garanțiile de securitate pentru statul ucrainean, după încheierea invaziei Rusiei. Textul documentului a fost publicat pe site-ul Președinției Franței.

Documentul, care este intitulat „Declarația de la Paris”, expune „componentele garanțiilor de securitate”. Acestea includ următoarele:

crearea unui sistem de monitorizare a unui armistițiu sub conducerea SUA, la care vor participa și state membre ale „Coaliției de Voință”;
continuarea sprijinului și dotării cu armament pentru armata Ucrainei;
desfășurarea unei „forțe multinaționale” în Ucraina după încheierea războiului, care va fi condusă de europeni și susținută de SUA;
asumarea obligațiilor juridice privind sprijinirea Ucrainei în cazul unei noi agresiuni din partea Rusiei;
angajament privind aprofundarea colaborării în domeniul apărării cu Ucraina pe termen lung.

Oficialii occidentali au mai semnat și un alt document, cu caracater secret, care prevede garanțiile de securitate și cum vor fi acestea asigurate de membrii „Coaliției de Voință”.

De asemenea, în cadrul reuniunii, președintele Franței, Emmanuel Macron, președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, și prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, au semnat o declarație privind intenția de a desfășura „forțe multinaționale” pe teritoriul Ucrainei după încheierea războiului. Documentul prevede că aceste trupe vor acționa ca forțe care oferă garanții de securitate și capacitatea Ucrainei de a reveni la pace și stabilitate.

„Aceasta este o parte esențială a angajamentului nostru ferm de a sprijini Ucraina pe termen lung. Creează cadrul juridic în care forțele britanice, franceze și ale partenerilor ar putea acționa pe teritoriul Ucrainei, asigurând securitatea spațiului aerian și maritim ucrainean și consolidând forțele armate ale Ucrainei pe viitor”, a spus Keir Starmer, potrivit BBC News.

Prim-ministrul englez a mai spus că, odată cu intrarea în vigoare a regimului de încetare a focului, Marea Britanie și Franța vor crea „centre militare” pe întreg teritoriul Ucrainei și vor construi „facilități protejate pentru depozitarea armelor și tehnicii militare”.

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a calificat acordul cu Franța și Marea Britanie drept „foarte concret”. Potrivit lui, partea ucraineană dispune deja de suficiente informații și știe ce state vor participa la acord și ce contribuție va avea fiecare dintre ele.

La rândul său, emisarul președintelui american, Steve Witkoff, care a reprezentat SUA la întâlnire împreună cu consilierul lui Trump, Jared Kushner, a declarat că s-a reușit „obținerea unor progrese semnificative” pe mai multe direcții, inclusiv în privința proiectului garanțiilor de securitate și planului de reconstrucție a Ucrainei.

„Suntem de acord cu Coaliția că garanțiile de securitate solide și angajamentele credibile pentru asigurarea bunăstării economice sunt esențiale pentru o pace durabilă în Ucraina și vom continua să lucrăm împreună în această direcție”, a scris Witkoff pe contul său de pe platforma X.

Delegațiile Ucrainei și SUA au purtat negocieri și după încheierea summit-ului „Coaliției de Voință”, iar discuțiile urmează să continuie inclusiv pe 7 ianuarie.

***

„Coaliția de Voință” este un format internațional care reunește state care sprijină Ucraina în contextul invaziei ruse. La summit-ul Coaliției de la Paris au participat 27 de șefi de stat și de guvern, secretarul general NATO, Mark Rutte, președintele Consiliului European, Antonio Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și alții.