Tudor Mardei | NewsMaker

Stoianoglo și socialiștii apără prietenia cu Rusia și Belarus în Parlament: „Indiferent de greutăți, să păstrăm dialogul”

Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a propus, în cadrul ședinței Parlamentului din 7 noiembrie, să fie create grupuri de prietenie cu Federația Rusă și Belarus, după ce formațiunea de guvernământ PAS a decis să renunțe temporar la acestea, din cauza invaziei ruse din Ucraina. Deputatul Blocului „Alternativa” Alexandr Stoianoglo a declarat că acestea ar fi „în interesul cetățenilor” țării noastre și a comunicat că fracțiunea sa susține inițiativa PSRM. În replică, președinta Comisiei pentru politică externă, Doina Gherman, a declarat că Parlamentul renunță la prietenia cu „structurile care mențin războiul”.

Deputații au examinat, în cadrul ședinței, proiectul de hotărâre cu privire la grupurile parlamentare de prietenie cu diverse state.

Liderul fracțiunii socialiștilor, Igor Dodon, a propus să fie create grupuri de prietenie și cu Federația Rusă și Belarus, fiind introdus un amendament în acest sens. Asta deși, cu o zi mai devreme, Doina Gherman, deputată PAS și președintă a Comisiei pentru politică externă, în care formațiunea de guvernământ are majoritate, a anunțat că actualul legislativ renunță la grupurile de prietenie cu aceste două state pe durata invaziei ruse din Ucraina.

Înțelegem rațiunile geopolitice, cu care nu suntem de acord, din partea majorității parlamentare. Dar acesta este un semnal foarte important pentru relațiile bilaterale cu aceste două țări. De aceea, propunem și am venit cu un amendament regulamentar ca să fie create aceste două grupuri de prietenie. Suntem gata să le conducem. Dacă cineva din majoritatea parlamentară nu vrea în aceste grupuri, poate să nu se înscrie. Dar considerăm că aceste grupuri parlamentare trebuie să existe în continuare”, a spus Dodon.

Deputații fracțiunilor „Alternativa” și „Partidul Nostru” și-au declarat susținerea pentru amendamentul socialiștilor.

Înainte de a vota pentru a crea sau a nu crea, trebuie să ne gândim bine toți „corespunde această decizie intereselor cetățenilor Republicii Moldova?” (…) Eu cred că nu corespunde, dintr-un întreg șir de circumstanțe. Ultimele date iData, care au fost publicate cu o lună înainte de alegerile parlamentare, au arătat că 78% de cetățeni ai Republicii Moldova vor relații bune cu Federația Rusă. Și indiferent de greutățile la această etapă, în aceste relații, trebuie să păstrăm dialogul. Pentru că Parlamentul este acel loc care trebuie să promoveze interesele cetățenilor noștri. Blocul „Alternativa” susține amendamentul care a venit din partea fracțiunii socialiștilor”, a declarat deputatul „Alternativa” Alexandr Stoianoglo.

În replică, Gherman i-a spus parlamentarului: „Noi nu renunțăm la prietenia cu popoarele acestor state. Noi renunțăm la prietenia cu structurile care mențin agresiunea și războiul, și care-l promovează. Sunt lucruri absolut diferite. Noi suntem Parlament, respectiv, reprezentăm o instituție. De aceea, referința dvs. la sondaje este total irelevantă”.

Inițiativa a fost susținută de 27 de deputați – număr insuficient pentru a fi introdusă în proiectul de hotărâre.

Precizăm că proiectul de hotărâre care prevede componența numerică și nominală a delegațiilor a fost adoptat cu votul a 70 de deputați. Astfel, au fost create 54 de grupuri de prietenie cu diverse state.

Conform principiului proporționalității, 34 de grupuri de prietenie vor fi conduse de deputații formațiunii de guvernământ PAS, iar alte 20 de grupuri – de reprezentanții opoziției.

La fel ca și în legislatura precedentă, cel mai numeros grup de prietenie va fi cel cu România. Grupul este condus de deputata PAS Veronica Roșca și include 55 de deputați.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Chiveri respinge acuzațiile Tiraspolului: Peste 100 de milioane de lei au fost alocate pentru locuitorii din Transnistria în prima jumătate a anului

Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a respins luni, 7 septembrie, afirmațiile administrației nerecunoscute de la Tiraspol, potrivit cărora Chișinăul nu ar fi investit resurse financiare în regiunea transnistreană. Oficialul a menționat că, în prima jumătate a anului curent, au fost alocate peste 100 de milioane de lei pentru sprijinul locuitorilor din stânga Nistrului.

Nu este doar o afirmație falsă, ci o denaturare deliberată a realității, infirmată de fapte și cifre concrete. Iar acest lucru este bine cunoscut de majoritatea locuitorilor din raioanele de est”, a transmis Valeriu Chiveri într-un videoclip publicat pe Facebook.

Potrivit oficialului, Chișinăul a alocat peste 100 de milioane de lei pentru sprijinirea locuitorilor din raioanele de est în prima jumătate a anului 2026. Peste 76 de milioane de lei au fost alocate pentru asigurarea medicală, compensarea medicamentelor și a dispozitivelor medicale.

Alte peste 42 de milioane de lei au fost direcționate pentru plăți sociale, inclusiv pensii și indemnizații.

Acest sprijin va continua și va fi consolidat, inclusiv din contul mijloacelor Fondului de convergență. Despre activitatea și obiectivele acestuia vom vorbi separat”, a adăugat vicepremierul.

Totodată, Valeriu Chiveri a subliniat că sprijinul Republicii Moldova pentru regiune nu se limitează la cheltuielile directe ale statului. Potrivit lui, companiile din stânga Nistrului își desfășoară activitatea economică în cadrul legislației Republicii Moldova și al angajamentelor internaționale ale țării.

În afara acestui cadru juridic și fără voința politică a Republicii Moldova, aceste companii pur și simplu nu și-ar putea continua activitatea”, a spus vicepremierul.

Amintim că, recent, liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a spus că Chișinăul nu ar ajuta populația din stânga Nistrului. a susținut că infrastructura medicală, socială și educațională din regiune este finanțată din bugetul transnistrean și a acuzat autoritățile de la Chișinău că ar fi retras 32 de milioane de dolari din bugetul regiunii prin măsurile aplicate companiilor din stânga Nistrului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: