Politică

„Stop UE” pentru 500 de lei. Cum folosește Șor boții de pe Telegram pentru a angaja activiști și de ce acest lucru este ilegal

Nicolai Paholinițchii, Николай Пахольницкий
| 1 octombrie, 2024
16:34

Politicianul fugar Ilan Șor, condamnat în Moldova la închisoare, a anunțat lansarea unui bot pe Telegram pentru recrutarea voluntarilor care ar face propagandă împotriva integrării europene, în schimbul unei sume de bani. Echipa lui Șor folosește astfel de boți de câteva luni pentru a recruta activiști în raioanele Moldovei. Autorii botului promit plăți pentru înregistrare și propagandă. NM vă spune ce se știe despre noul bot „STOP UE” și de ce utilizarea acestuia este ilegală.

Telegram-bot împotriva integrării europene

Ilan Șor a anunțat despre crearea botului „STOP UE\СТОП ЕС” pe canalul său de Telegram, duminică, 29 septembrie. „În ciuda cenzurii totale, găsim modalități de a le spune adevărul oamenilor. Adevărul este că integrarea europeană va distruge definitiv țara noastră. Și vom lupta pentru a ne asigura că acest lucru nu se va întâmpla”, a scris Șor.

Telegram-botul oferă participanților înregistrați bani pentru realizarea unor sarcini. Pentru înregistrare, utilizatorilor li se oferă imediat 500 de lei. Pentru fiecare participant nou adus, botul oferă activiștilor câte 50 de lei. „Dacă se respectă cerințele minime, compensarea lunară va fi de până la 2000 de lei, poate chiar mai mult”, se arată în mesajul de bun venit al botului.

Utilizatorilor li se propune, printre altele, să scrie postări pe Facebook.
Pentru fiecare postare, li se promit 150 de lei. Autorii serviciului le mai promit celor mai activi participanți înregistrarea la tombole cu premii valoroase, principalul fiind un automobil.

În anunțarea serviciului, Ilan Șor a declarat că botul a reunit deja „peste 800 de mii de patrioți”, dar această afirmație nu poate fi verificată. În primul rând, botul nu dezvăluie numărul utilizatorilor activi, iar în al doilea rând, această cifră pare nerealistă. Canalul lui Ilan Șor are doar 70 de mii de abonați, iar în Moldova nu există canale de Telegram care să depășească 100 de mii de abonați.

Un corespondent NM a încercat să se înregistreze pe acest bot. Pentru înregistrare, serviciul a cerut numărul de telefon și o fotografie cu actul de identitate pe ambele părți. După aceasta, botul a informat că „este disponibilă doar o înregistrare pe regiune” și i-a sugerat să ia legătura cu serviciul de suport.

Boții regionali

Botul „STOP UE” nu este primul instrument de acest tip folosit de echipa lui Șor. Activiștii săi caută voluntari în regiunile Moldovei prin metode similare.

O sursă a NM din Bălți a fost verificată într-un chat similar, creat special pentru locuitorii unui cartier din Bălți. Mecanismul de înregistrare era similar: botul a cerut o fotografie a actului de identitate, numărul de telefon și date despre geolocația utilizatorului. Persoanei i s-a propus să devină voluntar al organizației „Eurasia”, care are legătură cu Șor. Printre activitățile care urma să le întreprindă se numărau „discuții cu cetățenii pentru a explica lucrurile” și distribuirea materialelor de propagandă legate de „integrarea în spațiul economic eurasiatic”.

Pentru a continua să folosească botul, utilizatorul trebuia să aprobe „acordul de utilizare”, în care se precizează că „comentariile și alte postări ale utilizatorului nu trebuie să contravină legislației Federației Ruse”.

4_5951595212097721836_24093…

Echipa lui Ilan Șor a folosit boți similari pentru a găsi activiști în Găgăuzia, conform presei regionale Nokta. După înregistrare, un coordonator urma să ia legătura cu utilizatorul.

Ce spun experții și autoritățile?

Valeriu Pașa, expert al Centrului Watchdog, a menționat pentru NM că utilizarea acestor boți de către echipa lui Șor a început acum câteva luni. „Au dezvoltat canale de Telegram pentru raioane, unele orașe și chiar sectoare și au încercat să le promoveze la nivel regional prin reclame pe Facebook. Recent, au organizat un concurs de bancuri, glume și meme-uri despre Maia Sandu și au promis iPhone-uri câștigătorilor. Acest lucru este direct legat de „Eurasia”. În opinia mea, Șor are un call center în Rusia, prin care colectează date personale ale alegătorilor pentru a-i putea mitui”, a spus Pașa.

El a menționat că prin aceste rețele sunt recrutați oameni pentru a participa la proteste.

„Este vorba despre mită electorală. Mai mult, ei desfășoară propagandă ilegală împotriva referendumului, însă nu sunt participanți înregistrați. Doar participanții înregistrați la referendum pot face propagandă”, a explicat expertul.

Reamintim că la CEC s-au înregistrat ca participanți cu opțiunea „ÎMPOTRIVĂ” Partidul Comuniștilor și partidul „Renaștere”, apropiat lui Șor.

Valeriu Pașa, de asemenea, se îndoiește că vreunul dintre boții lui Șor are peste 800 de mii de utilizatori. Expertul susține că în Moldova nu există atâția utilizatori activi pe Telegram.

Pavel Postică, vicepreședintele CEC, a refuzat să comenteze apariția botului anunțat de Șor, menționând că nu l-a văzut. De asemenea, Postică a menționat că, dacă ar comenta, în cazul în care acest subiect va fi analizat de CEC, el va fi nevoit să se recuze.

Totuși, el a subliniat că, conform legislației, doar participanții înregistrați la CEC pot face agitație.

„Alți participanți pot discuta subiectul, dar nu pot investi bani sau pot dona bani participanților înregistrați”, a spus Postică.

El a adăugat că cetățenii pot, de asemenea, să facă propagandă pentru o anumită opțiune la referendum sau în sprijinul unui candidat la alegeri, doar în colaborare cu participanții înregistrați la alegeri, iar plata care li se oferă trebuie să fie reflectată în rapoartele financiare ale partidului pentru care lucrează.

NM a solicitat un comentariu din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS) cu privire la apariția acestor boți pe Telegram. Până la momentul publicării materialului, nu am primit, însă niciun răspuns.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

Viață

O nouă conexiune între Franța și R.Moldova: a fost lansată cursa directă Paris Orly – Chișinău

NM espresso

NM Espresso: De ce pleacă bogații din Moldova, ce a provocat ruptura în Blocul «Împreună», ce alte vedete au fost incluse pe lista PAS

Politică

Liderul LOC, acuzat că ar fi promovat în Blocul „Împreună” partide apropiate de Plahotniuc și Șor: „regretabil”

Doina Buruiană
| 7 iulie, 2025
21:17

Plecarea Ligii Orașelor și Comunelor (LOC) din Blocul politic „Împreună” a generat un val de acuzații și replici între liderii politici implicați. Ștefan Gligor, liderul Partidului Schimbării, susține că retragerea formațiunii conduse de Alexandru Bujorean ar fi fost provocată de refuzul celorlalte partide de a accepta în alianță formațiuni și persoane asociate cu fugarii Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.

„Aceste atacuri au fost regizate și executate prin intermediul lui Alexandru Bujorean, co-președintele Ligii Orașelor și Comunelor, care a pledat cu mare insistență să acceptăm în cadrul Blocului Împreună mai multe partide politice și persoane afiliate în trecut regimului Plahotniuc, grupului criminal organizat Ilan Șor și sateliților acestora”, a scris Gligor într-o postare pe rețelele sociale.

Potrivit acestuia, motivul real al plecării Ligii Orașelor și Comunelor ar fi insistențele repetate ale lui Bujorean privind acceptarea unor partide în alianță.

„La ultima ședință a Consiliului de coordonare a Blocului Împreună, Bujoreanu a insistat repetat asupra extinderii Blocului prin accederea PSDE, PNM și CUB. Vă aduc aminte că Comisia Electorală Centrală a depistat în listele de subscripție depuse de CUB în alegerile prezidențiale, liste identice cu cele depuse de Victoria Furtună. Concluziile le faceți Dvs, nemaivorbind de faptul că CUB a sabotat Blocul Împreună în alegerile prezidențiale. Propunerea lui Bujorean a fost refuzată unanim de Partidul Schimbării, PPDA și Partidul Verde Ecologist și acesta este motivul adevărat al plecării Ligii Orașelor și Comunelor din Blocul Împreună”, a mai menționat Gligor.

În același timp, Ștefan Gligor a respins declarațiile legate de o posibilă apropiere între Blocul „Împreună” și PAS.

„Cât privește pretinsele alegații despre PAS, deși Blocul Împreună înțelege necesitatea unui proces de coalizare a forțelor proeuropene veritabile, la moment nu există nicio înțelegere, acord sau decizie în acest sens, în primul rând pentru că PAS nu are deschiderea necesară pentru a crea un front pro-european larg”, a mai subliniat Gligor.

În sprijinul acestei poziții a venit și Dinu Plîngău, liderul Platformei „DA”, care susține că plecarea LOC nu ar trebui privită ca un semn de slăbiciune, ci ca o „curățenie generală înainte de alegeri”.

„O ispită de moment a distrus mulți oameni destoinici în țara noastră. Plecarea câtorva oameni din Blocul Împreună nu trebuie tratată ca o slăbiciune, ci ca o curățenie generală înainte de alegeri”, a declarat Plîngău.

El a criticat presupusele schimbări de poziție ale LOC-ului, făcând referire la alegerile prezidențiale, când aceștia ar fi susținut-o pe Maia Sandu din primul tur, iar acum s-ar prezinta ca adversari ai PAS.

„Este ciudată poziția neașteptată a unor foști colegi, care la alegerile prezidențiale nu au susținut candidatul Blocului Împreună, Octavian Țîcu, dar chiar din primul tur al scrutinului au susținut candidatura doamnei Sandu – pentru ca azi să se prezinte drept cei mai mari dușmani ai PAS-ului și ai Maiei Sandu. Înțeleg această metamorfoză, cred că toată lumea o înțelege, dar ispitele de moment nu aduc beneficii nimănui”, a punctat liderul Platformei „DA”.

Plîngău a mai adăugat că Alexandru Bujorean ar fi fost implicat în toate discuțiile cu partidele interesate să adere la Blocul „Împreună”, inclusiv cu PAS și alte formațiuni.

„Domnul Bujorean a participat la absolut toate discuțiile, atât cu PAS, cât și cu alte forțe politice care erau sau sunt în proces de aderare la Blocul Împreună. I-am spus-o lui Munteanu, i-o spun și lui Bujorean: pleacă CUB, vin Verzii. Pleacă LOC, vin alții. Pentru că Bujorean știe câte partide au bătut la ușa noastră”, a afirmat Plîngău.

În replică, Alexandru Bujorean respinge acuzațiile lansate de Gligor și Plîngău și acuză o tactică „regretabilă” a foștilor parteneri din Bloc.

„Eu regret astfel de mesaje, pentru că dacă acum se vine cu astfel de atacuri, înseamnă că un an și mai mult de la constituirea acestui bloc nu venea iz de la Plahotniuc, de la Șor, iar acum, în momentul în care noi nu mai suntem parteneri de bloc, se recurge la astfel de tactici. Din păcate, asta e înțelegerea unor colegi de a face politică. Nu o să reacționăm cu atacuri. Avem respect față de cele trei partide rămase în Blocul Împreună. Știu cui sunt convenabile astfel de mesaje – cu siguranță partidului de guvernământ”, a declarat Bujorean în cadrul podcastului Gonța Media.

Cu o reacție la declarațiile lui Gligor a venit și președintele Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur. Într-o postare pe Facebook acesta a comentat asociarea partidului său de către Gligor cu fugarii Plahotniuc și Șor.

„Într-adevăr, PNM a fost invitat să facă parte din Blocul Împreună, invitația venind din partea dlui Bujorean și dl Plîngău, doi băieți din aceeași generație cu mine, pe care îi respect. Sincer să fiu, am fost aproape să accept propunerea, până când am avut o discuție separată cu Ștefan Gligor. Domnul Gligor mi-a comunicat direct că nu sunt binevenit în Blocul Împreună din cauza politicii naționaliste pe care o duc împreună cu PNM. Ștefan mi-a spus că trebuie să încetăm să promovăm așa de insistent limba română, că sunt minorități etnice pro-europene care nu înghit românismul, să nu mai cerem închiderea robinetului pentru transnistria și găgăuzia, să o luăm mai ușor cu unirea. Am rămas perplex să aud una ca asta, mai ales că dl Gligor provine din nordul Bucovinei, ocupată de ruși și deznaționalizată de ucraineni.

În fine, după astfel de reproșuri antiromânești, am întrerupt orice discuție privind aderarea la acest bloc. Eu și colegii mei am venit în politică anume pentru promovarea valorilor naționale românești și a unirii cu România. Altceva nu ne interesează.

***

Pe 7 iulie, Partidul „Liga Orașelor și Comunelor” (LOC) și-a anunțat retragerea din Blocul politic „Împreună”, precizând că va participa separat la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Reprezentanții LOC au declarat că blocul politic din care făceau parte și-a pierdut direcția inițială și a fost transformat într-un „instrument politic izolat”, în care dialogul și deschiderea au fost înlocuite cu „tergiversare, etichetări și jocuri de culise”.

Aceștia au acuzat PAS că ar ademeni oameni din bloc pe listele lor electorale. În cadrul podcastului Gonța Media, Alexandru Bujorean a declarat că PAS ar fi propus blocului Împreună trei mandate de deputat pentru cele patru partide din bloc.

Purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernare a declarat pentru NM că PAS „este în discuții cu partidele proeuropene”.

„Ne dorim o listă cât mai reprezentativă și unitatea forțelor europene. Le mulțumim celor care se alătură acestui efort de menținere a Moldovei pe calea cea dreaptă în alegerile din toamnă”, a declarat Adriana Vlas, reprezentanta PAS.

Blocul „Împreună”, o alianță politică pro-europeană, a fost înființat în aprilie 2024. Inițial, acesta a fost format din Partidul Schimbării, Liga Orașelor și Comunelor, Platforma pentru Demnitate și Avedăr și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB). În august 2024, CUB a părăsit blocul politic. În schimb, pe 1 martie, la bloc a aderat Partidul Verde Ecologist.