Sursa: Moldova 1

Studenții din Moldova care învață în România nu mai pot cumula bursele. Ce s-a schimbat și de ce

Studenții basarabeni care studiază în România nu mai pot cumula bursa de merit cu bursa acordată românilor de pretutindeni, după ce măsurile de austeritate adoptate de Ministerul Educației din România au redus cu 40% fondul total de burse. A fost eliminată și plata burselor pe perioada verii, potrivit Moldova 1.

Schimbările, intrate în vigoare în acest an universitar, i-au luat prin surprindere pe mulți tineri care își planificaseră bugetul în baza sprijinului financiar de anul trecut.

Fulguța Carauș, studentă la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, spune că una dintre burse îi acoperea chiria, iar cealaltă cheltuielile zilnice, iar eliminarea cumulului a pus-o într-o situație dificilă.

„Eu stăteam în chirie și stau până în prezent, acum clar că e mai greu. Jumătate din bursă o foloseam ca să-mi achit chiria și comunalele, iar cealaltă pentru cheltuielile simple, elementare – mâncare, ieșiri la facultate. Iar anul acesta că nu mai am, mi-am pus și părinții în situație”, povestește Carauș.

O altă studentă spune că a aflat de schimbări abia la începutul semestrului și că decizia i s-a părut nedreaptă.

„Am aflat în luna octombrie, când s-a anunțat de la universitate. Eram un pic indignată pentru că nu mi s-a părut corect — oricum am învățat și nu aș primi bursa doar pentru ochi frumoși”, a spus aceasta.

Rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Liviu Maha, a explicat că restricția privind cumulul de burse vine din modul de calcul al fondului, care ia în considerare doar studenții români înmatriculați, nu și pe cei din diaspora. El a pledat pentru includerea studenților români de pretutindeni în calculul fondului, ceea ce ar permite creșterea acestuia și eligibilitatea lor pentru bursele de performanță.

„Dacă ar fi incluși și studenții români de pretutindeni, fondul ar crește și ar deveni și ei eligibili pentru bursele de performanță”, a declarat Maha.

Amintim că România rămâne principala destinație pentru tinerii din Republica Moldova care aleg să studieze peste hotare. La 31 august 2025, din cele aproape 27.000 de persoane cu permis de ședere pentru studii în România, puțin peste 6.000 erau tineri din Republica Moldova — cea mai mare comunitate de studenți străini din universitățile românești.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Vârsta de pensionare ar putea crește odată cu integrarea în UE? Răspunsul ministrei Muncii

Uniunea Europeană nu solicită și nu impune țările să mărească sau să micșoreze vârsta de pensionare. Precizarea a fost făcută pe 15 aprilie de ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, după ce a fost solicitată să comenteze declarațiile demografului Valeriu Sainsus, că odată cu integrarea Republicii Moldova în UE va fi majorată vârsta de pensionare. Ministra a spus că „la moment, vârsta de pensionare rămâne așa cum este stabilită în legislație”, însă a menționat că „speranța de viață în ultimii 10 ani a crescut cu doi ani” și „cu siguranță, trebuie să intervenim în ceea ce privește politicile sociale, fondul de pensionare”.

„Uniunea Europeană nu solicită și nu impune țările să mărească sau să micșoreze vârsta de pensionare. Este la decizia fiecărui stat membru. Așa cum cunoașteți, vârstele de pensionare în Uniunea Europeană sunt diferite la fiecare țară. De aceea, este la decizia statului și Guvernului să decidă care este vârsta de pensionare”, a declarat ministra Muncii și Protecției Sociale.

În continuare, ministra a spus că autoritățile Republicii Moldova nu analizează, la moment, creșterea sau scăderea vârstei de pensionare, dar a precizat că este necesară o intervenție.

„La moment, noi nu analizăm creșterea sau scăderea acestei vârste, deși recunoaștem că populația pe întreg teritoriul european și a statelor europene îmbătrânește. În sensul că oamenii trăiesc mai mult, inclusiv și în Republica Moldova, speranța de viață în ultimii 10 ani a crescut cu doi ani. Și, cu siguranță, trebuie să intervenim în ceea ce privește politicile sociale, fondul de pensionare, ca să asigurăm și sustenabilitatea acestora. Dar, la moment, vârsta de pensionare rămâne așa cum este stabilită în legislație”, a conchis Natalia Plugaru.

Menționăm că, în ediția din 14 aprilie a emisiunii „Sfatul Țării” de la Agro TV, demograful Valeriu Sainsus a declarat că „aderarea la Uniunea Europeană va include o nouă dimensiune de mărire a vârstei de pensie, vrem noi sau nu vrem”. Potrivit demografului, în aceste circumstanțe, majorarea vârstei de pensionare este inevitabilă.

***

Potrivit legislației actuale, vârsta de pensionare în Republica Moldova va fi egalată în 2028. Din acel an, atât bărbații, cât și femeile vor obține dreptul de pensionare la 63 de ani. Începând cu 1 iulie 2025, femeile se pensionează la 61 de ani și 6 luni. Începând cu 1 iulie 2026 se vor pensiona la 62 de ani. Vârsta de pensionare crește cu șase luni anual. Pentru bărbați, vârsta de pensionare rămâne neschimbată, constituind 63 de ani.

Potrivit BNS, în 2023, în Republica Moldova speranța de viață a constituit 71,9 ani, fiind în creștere cu 0,5 ani comparativ cu anul 2022. Biroul Național de Statistică a explicat că creșterea speranței de viață în anul 2023 se datorează, în mare parte, reducerii ratei mortalității generale atât la bărbați, cât și la femei. În 2024, speranța de viață a constituit 72,0 ani. Potrivit IPN, în Uniunea Europeană, speranța de viață a depășit pragul de 80 de ani încă din 2014, datorită progreselor în medicină, prevenție, tratamente și tehnologie medicală modernă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: