Андрей Мардарь / NewsMaker

Studiu: Majoritatea moldovenilor care nu cred în COVID sunt bărbați cu nivel scăzut de educație

Un studiu realizat de Ministerul Sănătății și Agenția Națională pentru Sănătate Publică, cu suportul Biroului OMS din Republica Moldova, arată că 47% dintre respondenți au primit cel puțin o doză de vaccin COVID-19, iar 78% din persoanele vaccinate au recomandat vaccinarea și altor persoane. De cealaltă parte, studiul arată că fiecare a patra persoană adultă continuă să nu creadă că SARS-CoV-2 este real, iar persoanele care nu cred în existența virusului sunt preponderent bărbați, cu un nivel scăzut de studii.

Cercetarea a fost efectuată în perioada 8-31 octombrie 2021, pe un eșantion de 1.010 persoane din peste 300 localități, cu excepția regiunii transnistrene. Eroarea maximă de eșantionare fiind de ± 3%.

Conform rezultatelor studiului, 47% dintre respondenți au declarat că au primit cel puțin o doză de vaccin COVID-19, 95% au primit vaccinul în Republica Moldova, iar 4% – în România.

„Procentul populației vaccinate crește odată cu înaintarea în vârstă a populației (de la 30% pentru grupul de vârstă de 18-29 ani la 53% pentru persoanele peste 50 ani) și odată cu creșterea nivelului de studii (de la 29% pentru persoanele cu studii primare la 58% pentru persoanele cu studii superioare)”, relatează reprezentanții Ministerului Sănătății.

Motivele principale care au determinat populația să se vaccineze este dorința de a se proteja pe sine și persoanele din anturajul lor,  cerințele de la locul de muncă (16%) și dorința de a scăpa de restricții și de a putea merge peste hotare (10%).

Motivele pentru care cetățenii refuză vaccinul

53% din respondenți au spus că refuză vaccinul din următoarele motive: neîncrederea în siguranța vaccinului, deoarece nu a fost testat suficient timp în privința efectelor adverse sau consecințe pe termen lung (32%), prezența bolilor cronice la populație care generează frica de a nu agrava starea sănătății după administrarea vaccinului (22%) și refuzul categoric de a fi vaccinat în vreo formă (12%).

Din grupul persoanelor nevaccinate la data desfășurării studiului, fiecare al treilea respondent susținea că se va vaccina în mod sigur. La general, vaccinul continuă să fie acceptat mai mult de către persoane în vârstă și bărbați, cei cu încredere mai mare în autorități și cei care percep virusul ca fiind aproape și că se răspândește rapid.

Studiul mai arată că 5% din respondenți cunosc rude, prieteni sau persoane apropiate care au obținut certificat de vaccinare fals.

Totodată, peste 60% dintre persoanele cu intenție scăzută de vaccinare spun că vaccinarea împotriva COVID-19 nu este importantă pentru protejarea celorlalți membri din comunitate, în timp ce aproape 60% dintre persoanele cu intenție înaltă de vaccinare consideră că vaccinarea este importantă pentru protejarea altora.

Fiecare a patra persoană adultă (27%) continuă să nu creadă că SARS-CoV-2 este real sau nu este sigură că acesta există. Persoanele care nu cred în existența virusului sunt preponderent bărbați, cu nivel mic de studii, rezidenții mediului urban și regiunea de Sud a țării, în vârstă de 18-49 ani.

Procentul persoanelor infectate cu COVID-19 este mai mare în mediul urban

25% din respondenți (față de 19% în mai 2021) confirmă că au fost sau erau, în perioada colectării datelor, testați pozitiv COVID-19 cu diferite forme (de la asimptomatic la forme severe), iar alte 5% au fost suspecte cu simptome specifice, dar fără confirmare de laborator.

Procentul persoanelor infectate este mai mare în mediul urban (33% versus 15% în mediul rural), în mun. Chișinău (38% versus media de 18% în alte regiuni).

Studiul atestă o descreștere continuă a procentului respondenților care consideră că este probabilitate mare să se infecteze cu COVID-19 (de la 48% în martie 2021 la 38% în mai 2021 și 32% în octombrie 2021) și a procentului persoanelor care consideră că vor avea forme severe în caz de infectare (de la 43% în martie 2021 la 35% în mai 2021 și 17% în octombrie 2021).

Deciziile luate cu privire la pandemie

Ponderea respondenților care consideră că restricțiile actuale sunt foarte exagerate a crescut din luna mai (de la 33% la 46%). Totodată, a scăzut procentul persoanelor care consideră că deciziile luate cu privire la pandemie sunt corecte (de la 65% în mai 2021 la 56% în studiul actual).

Cel puțin 2/3 din respondenți susțin restricțiile impuse de autorități în octombrie pentru prevenirea răspândirii virusului (de ex., limitarea numărului de vizitatori la ceremonii, în sectorul HoReCa, centrelor de recreere etc.), și mai puțin susțin trecerea la învățământul online (doar în jur de 40% susțin această măsură).

***

Chestionarul studiului a fost elaborat de Biroul Regional OMS pentru Europa pentru toate țările din regiune, acesta fiind ajustat la contextul național și situația epidemiologică din Republica Moldova.

Datele au fost colectate de Centrul de Analiză și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice „CIVIS” prin intermediul interviurilor telefonice asistate de computer, iar analiza a fost efectuată de Biroul Regional OMS pentru Europa în parteneriat cu Universitatea din Erfurt (Germania), aplicându-se pachetul statistic R Notebook. Studiul a fost realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene și Biroului Regional OMS pentru Europa.

De menționat că, acoperirea ratei de vaccinare cu o doză la nivel național constituie peste 29%, cu schemă completă – peste 28%.

În săptămâna 50, au fost vaccinate 34.399 de persoane cu aproape 6% mai puțin față de aceeași perioadă a săptămânii trecute și cu circa 50% mai mult comparativ cu luna precedentă. Până pe data de 19 decembrie 2021, doza booster a fost administrată la 42.323 persoane. Mai mult, au fost vaccinați 4280 copii cu o doză și 3.018 copii cu schemă completă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Spătaru, nemulțumită că Șor încă n-a fost deferit justiție în cazul finanțării ilegale a partidelor. Protest la Procuratura Anticorupție

Președinta Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru, a organizat pe 9 decembrie, când este marcată Ziua Internațională Anticorupție, un protest la Procuratura Anticorupție. Aceasta s-a arătat nemulțumită față de faptul că dosarul în care oligarhul fugar Ilan Șor este acuzat pe finanțarea ilegală a partidelor încă nu a fost expediat în instanță. Politiciana, care a investigat sub acoperire schema, a spus că Șor trebuie judecat chiar dacă nu se află pe teritoriul Republicii Moldova, fiindcă acest lucru „va pune la respect corupții”. Contactată de NM, Procuratura Anticorupție a menționat că întreprinde acțiunile necesare pentru care cei care au comis infracțiuni să fie trași la răspundere „într-un termen rezonabil”.

Atâta se vorbește despre finanțarea ilegală a partidelor de către gruparea criminală Șor, atâtea știri am văzut că pe unul l-au deferit justiției, că pe altul, pe un exponent, Marina Tauber, Evghenia Guțul, Nesterovschi, Lozovan, președinți de organizații teritoriale. (…) Deci toată lumea știe că în permanență, noi practic în fiecare săptămână auzim câte o condamnare, dar un lucru pe care pe mine mă neliniștește, mă face să strig să răgușesc de durere este că însuși Șor, care a finanțat toată această structură, (…) acesta încă nu este deferit justiției. Aici, în Procuratura Anticorupție… pentru că ofițerii CNA au terminat probabil toată activitatea. Aici este dosarul. Și noi am venit să cerem ca acest dosar să fie adus la judecătorie. Șor trebuie dus în judecată, trebuie judecat chair dacă este fugar. (…) Prin astfel de acțiuni, noi ne vom convinge, vom pune la respect corupții”, a declarat Arina Spătaru în timpul protestului.

NM a solicitat un comentariu de la Procuratura Anticorupție cu privire la protestul Arinei Spătaru.

Procuratura Anticorupție asigură că întreprinde toate acțiunile necesare pentru ca persoanele care se fac vinovate de săvârșirea unei infracțiuni să fie trase la răspundere penală într-un termen rezonabil”, a comunicat instituția.

PA a mai menționat că Ilan Șor are statut de învinuit în cazul finanțării ilegale a ALDE.

Amintim că pe cazul finanțării ilegale a Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa au fost condamnați fostul secretar general al formațiunii, Adrian Culai, și activistul civic Mihail Bagas.

Conform acuzării, în iunie 2023, Culai a fost instigat de către liderul grupării criminale „Șor”, Ilan Șor, să creeze sau să preia conducerea unui partid politic cu idei proeuropene. Scopul era ca acest partid să participe la alegerile locale pentru ca grupul din care făceau parte să-și păstreze și să-și întărească controlul asupra politicii și societății. Pentru asta, Șor i-a promis lui Culai o recompensă financiară în sumă de 10 000 de euro lunar și 100 000 de dolari, dacă formațiunea obținea cel puțin 5% din voturi.

Astfel, Culai a decis să preia o formațiune deja existentă Partidul Acțiunea Democratică, care ulterior a fost redenumit în „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa” (ALDE), în cadrul căruia acesta a fost desemnat secretar general. Culai și-a luat responsabilitatea de a organiza contabilitatea și finanțele partidului. Potrivit PA, în scopul consolidării ALDE, la sfârșitul lunii august 2023, Culai a acceptat cu bună știință mijloace bănești în sumă de 452 700 dolari de la Ilan Șor.

Adrian Culai și-a recunoscut vina, iar potrivit Arinei Spătaru a colaborat și cu ancheta. În iunie 2025, acesta a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de probațiune de un an, precum și i-a fost stabilită o amendă de 200 000 de lei.

Mihai Bagas, cel de-al doilea învinuit în cazul finanțării ilegale a ALDE, a avut rol de intermediar, fiind cel care a transmis lui Adrian Culai suma de 452 700 de dolari. Deși inițial pleda nevinovat, Bagas și-a recunoscut ulterior vina și a colaborat cu ancheta. În septembrie 2025, Bagas a fost condamnat de prima instanță la 3 ani de închisoare, cu suspendare condiționată pe un termen de probațiune egal cu pedeapsa.

Arina Spătaru însăși a fost implicată în investigarea schemei de finanțare a partidelor politice de către Șor. Politiciana l-a denunțat la Procuratura Anticorupție pe Alexandr Nesterovschi, ex-deputat și membru al Partidului „Renaștere”, afiliat lui Șor, după ce acesta i-a propus să înființeze sau să preia conducerea unui partid pretins a fi pro-european, dar care să acționeze în interesele oligarhului, și a colaborat cu organul de urmărire penală pentru a aduna probe. Printre altele, politiciana a documentat, sub controlul procurorilor anticorupție, întâlnirea cu Nesterovschi, în timpul căreia i-a transmis 50 000 de dolari, 100 000 de lei și un telefon mobil destinat discuțiilor securizate cu Șor.

Pe 19 martie 2025, Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de închisoare, însă acesta a fugit la scurt timp înainte de pronunțarea sentinței (detalii – aici)

***

Ilan Șor este deja condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: