Андрей Мардарь / NewsMaker

Studiu: Majoritatea moldovenilor care nu cred în COVID sunt bărbați cu nivel scăzut de educație

Un studiu realizat de Ministerul Sănătății și Agenția Națională pentru Sănătate Publică, cu suportul Biroului OMS din Republica Moldova, arată că 47% dintre respondenți au primit cel puțin o doză de vaccin COVID-19, iar 78% din persoanele vaccinate au recomandat vaccinarea și altor persoane. De cealaltă parte, studiul arată că fiecare a patra persoană adultă continuă să nu creadă că SARS-CoV-2 este real, iar persoanele care nu cred în existența virusului sunt preponderent bărbați, cu un nivel scăzut de studii.

Cercetarea a fost efectuată în perioada 8-31 octombrie 2021, pe un eșantion de 1.010 persoane din peste 300 localități, cu excepția regiunii transnistrene. Eroarea maximă de eșantionare fiind de ± 3%.

Conform rezultatelor studiului, 47% dintre respondenți au declarat că au primit cel puțin o doză de vaccin COVID-19, 95% au primit vaccinul în Republica Moldova, iar 4% – în România.

„Procentul populației vaccinate crește odată cu înaintarea în vârstă a populației (de la 30% pentru grupul de vârstă de 18-29 ani la 53% pentru persoanele peste 50 ani) și odată cu creșterea nivelului de studii (de la 29% pentru persoanele cu studii primare la 58% pentru persoanele cu studii superioare)”, relatează reprezentanții Ministerului Sănătății.

Motivele principale care au determinat populația să se vaccineze este dorința de a se proteja pe sine și persoanele din anturajul lor,  cerințele de la locul de muncă (16%) și dorința de a scăpa de restricții și de a putea merge peste hotare (10%).

Motivele pentru care cetățenii refuză vaccinul

53% din respondenți au spus că refuză vaccinul din următoarele motive: neîncrederea în siguranța vaccinului, deoarece nu a fost testat suficient timp în privința efectelor adverse sau consecințe pe termen lung (32%), prezența bolilor cronice la populație care generează frica de a nu agrava starea sănătății după administrarea vaccinului (22%) și refuzul categoric de a fi vaccinat în vreo formă (12%).

Din grupul persoanelor nevaccinate la data desfășurării studiului, fiecare al treilea respondent susținea că se va vaccina în mod sigur. La general, vaccinul continuă să fie acceptat mai mult de către persoane în vârstă și bărbați, cei cu încredere mai mare în autorități și cei care percep virusul ca fiind aproape și că se răspândește rapid.

Studiul mai arată că 5% din respondenți cunosc rude, prieteni sau persoane apropiate care au obținut certificat de vaccinare fals.

Totodată, peste 60% dintre persoanele cu intenție scăzută de vaccinare spun că vaccinarea împotriva COVID-19 nu este importantă pentru protejarea celorlalți membri din comunitate, în timp ce aproape 60% dintre persoanele cu intenție înaltă de vaccinare consideră că vaccinarea este importantă pentru protejarea altora.

Fiecare a patra persoană adultă (27%) continuă să nu creadă că SARS-CoV-2 este real sau nu este sigură că acesta există. Persoanele care nu cred în existența virusului sunt preponderent bărbați, cu nivel mic de studii, rezidenții mediului urban și regiunea de Sud a țării, în vârstă de 18-49 ani.

Procentul persoanelor infectate cu COVID-19 este mai mare în mediul urban

25% din respondenți (față de 19% în mai 2021) confirmă că au fost sau erau, în perioada colectării datelor, testați pozitiv COVID-19 cu diferite forme (de la asimptomatic la forme severe), iar alte 5% au fost suspecte cu simptome specifice, dar fără confirmare de laborator.

Procentul persoanelor infectate este mai mare în mediul urban (33% versus 15% în mediul rural), în mun. Chișinău (38% versus media de 18% în alte regiuni).

Studiul atestă o descreștere continuă a procentului respondenților care consideră că este probabilitate mare să se infecteze cu COVID-19 (de la 48% în martie 2021 la 38% în mai 2021 și 32% în octombrie 2021) și a procentului persoanelor care consideră că vor avea forme severe în caz de infectare (de la 43% în martie 2021 la 35% în mai 2021 și 17% în octombrie 2021).

Deciziile luate cu privire la pandemie

Ponderea respondenților care consideră că restricțiile actuale sunt foarte exagerate a crescut din luna mai (de la 33% la 46%). Totodată, a scăzut procentul persoanelor care consideră că deciziile luate cu privire la pandemie sunt corecte (de la 65% în mai 2021 la 56% în studiul actual).

Cel puțin 2/3 din respondenți susțin restricțiile impuse de autorități în octombrie pentru prevenirea răspândirii virusului (de ex., limitarea numărului de vizitatori la ceremonii, în sectorul HoReCa, centrelor de recreere etc.), și mai puțin susțin trecerea la învățământul online (doar în jur de 40% susțin această măsură).

***

Chestionarul studiului a fost elaborat de Biroul Regional OMS pentru Europa pentru toate țările din regiune, acesta fiind ajustat la contextul național și situația epidemiologică din Republica Moldova.

Datele au fost colectate de Centrul de Analiză și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice „CIVIS” prin intermediul interviurilor telefonice asistate de computer, iar analiza a fost efectuată de Biroul Regional OMS pentru Europa în parteneriat cu Universitatea din Erfurt (Germania), aplicându-se pachetul statistic R Notebook. Studiul a fost realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene și Biroului Regional OMS pentru Europa.

De menționat că, acoperirea ratei de vaccinare cu o doză la nivel național constituie peste 29%, cu schemă completă – peste 28%.

În săptămâna 50, au fost vaccinate 34.399 de persoane cu aproape 6% mai puțin față de aceeași perioadă a săptămânii trecute și cu circa 50% mai mult comparativ cu luna precedentă. Până pe data de 19 decembrie 2021, doza booster a fost administrată la 42.323 persoane. Mai mult, au fost vaccinați 4280 copii cu o doză și 3.018 copii cu schemă completă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: