Locuitorii din Moldova continuă să opteze pentru plățile fără numerar , iar cardul digital își consolidează poziția în segmentul plăților contactless, datorită nivelului înalt de comoditate și siguranță .
Astfel, o treime dintre locuitorii Moldovei au plătit deja cumpărăturile cu un card digital înrolat într-un smartphone sau alt gadget care dispune de funcția NFC, iar pentru 39% dintre ei, astfel de plăți au devenit principala modalitate de plată în ultimul an. În plus, 35% dintre deținătorii de carduri declară că sunt pregătiți să renunțe în general la cardurile de plată din plastic în favoarea celor digitale în următorii cinci ani.
Acestea sunt rezultatele studiului anual MasterIndex, în cadrul căruia compania Mastercard a analizat cum s-au schimbat preferințele de plată ale deținătorilor de carduri din Moldova pe parcursul ultimuluian.
Jumătate dintre respondenți menționează că au început să plătească mai des pentru bunuri și servicii fără numerar: în prezent, 75% dintre deținătorii de carduri folosesc cardul bancar pentru plăți zilnic sau în mod regulat, în timpul săptămânii. Cel mai frecvent, cardul este folosit pentru achitarea produselor alimentare — 82% dintre respondenți declară acest lucru, ceea ce reprezintă cu 10 puncte procentuale mai mult decât în anul precedent. Alte categorii de plăți pentru care respondenții folosesc cel mai des un card bancar sunt plata serviciilor comunale (59%), alimentarea contului de telefonie mobilă (53%) și achiziționarea de îmbrăcăminte (53%). De asemenea, posibilitatea de a plăti fără numerar determină din ce în ce mai mult alegerea locului de cumpărături: fiecare al patrulea locuitor al Moldovei preferă punctele de vânzare în care este disponibilă plata cu cardul.
Și cumpărăturile online câștigă din ce în ce mai mult teren. Astfel, 69% dintre respondenți au făcut cumpărături online în ultimul an, iar 42% dintre aceștia au menționat că au început să cumpere online mai des decât cu un an în urmă. Este remarcabil faptul că 44% dintre utilizatori afirmă că ar prefera să cumpere un produs dintr-un magazin online, chiar dacă acesta poate fi achiziționat și offline.
«Rezultatele studiului reflectă dinamica constantă a schimbării preferințelor de plată ale locuitorilor Moldovei în favoarea plăților digitale, care devin rapid o parte integrantă a vieții de zi cu zi a deținătorilor de carduri. Acest lucru este confirmat și de statistica noastră: o treime din toate plățile cu carduri Mastercard în magazinele fizice sunt plăți efectuate cu un smartphone sau alt gadget cu un card digital. Acest „salt digital“ nu este doar o consecință a dezvoltării tehnologice a pieței de plăți din Moldova, ci și o confirmare a deschiderii cetățenilor din Moldova față de soluțiile inovatoare», a subliniat Irina Untila, directorul Mastercard Moldova.
Despre studiul MasterIndex Studiul privind atitudinea locuitorilor din Moldova față de plățile fără numerar a fost realizat de compania XPLANE la solicitarea Mastercard, în iulie-august 2023, prin intermediul interviurilor telefonice. La sondaj au participat 500 de deținători de carduri cu vârsta cuprinsă între 18-65 de ani, care locuiesc în trei orașe din Moldova: Chișinău, Bălți și Cahul.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că a felicitat Republica Moldova cu ocazia Zilei Independenței, nu pe Facebook, ci prin intermediul unei scrisori oficiale. Precizările au fost făcute de Nicușor Dan în timpul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV Chișinău, difuzată pe 31 august.
În cadrul emisiunii, președintele României a fost întrebat care este adevărul, în contextul discuțiilor din spațiul public conform cărora nu ar fi felicitat Republica Moldova cu ocazia Zilei Independenței.
„Nu, nu am pus pe Facebook, dar am trimis o scrisoare oficială din partea Președinției României către Președinția Republicii Moldova prin care am felicitat de Ziua Independenței. Evident că am trimis o felicitare”, a declarat Nicușor Dan.
Președintele României a fost întrebat, totodată, de ce a ales să vină în Republica Moldova de Ziua Limbii Române. „V-am așteptat și de Ziua Independenței, pentru că aici au fost trei lideri europeni”, a comunicat prezentatoarea TV.
„De Ziua limbii române, într-un gest simbolic pentru că e limba română și pe o parte și pe alta. Suntem două țări, cu suveranitatea lor, dar cu rădăcini comune, cultură comună și cu mare bucurie am venit la invitația de a participa”, a fost răspunsul lui Nicușor Dan.
***
Pe 27 august, Republica Moldova a marcat Ziua Independenței. În premieră în ultimii ani, președintele României nu a transmis nicio felicitare publică de Ziua Independenței Republicii Moldova. Publicația română G4media a scris, citând surse proprii, că lipsa unui mesaj din partea șefului de stat ar avea un substrat politic, și anume „exprimarea unui ideal unionist”. Sursele G4Media au mai declarat că absența lui Nicușor Dan în R. Moldova de Ziua Independenței, alături de liderii europeni Emmanuel Macron, Friedrich Merz și Donald Tusk, ar reprezenta „o strategie convenită cu Chișinăul”. Amintim că în iulie, Nicușor Dan a declarat că, „personal, își dorește o unire cu R. Moldova, dar respectă pe deplin voința poporului din republica vecină”.
Un accident rutier grav a avut loc în seara zilei de 31 august, la intrarea în satul Cosăuți, raionul Soroca. Un tânăr de 25 de ani, aflat la volanul unui BMW și circulând cu viteză excesivă, a pierdut controlul mașinii, care a derapat într-un canal de scurgere a apelor pluviale și s-a răsturnat. Un pasager de 46 de ani a decedat pe loc, iar șoferul, transportat în stare gravă la spital, a murit la scurt timp. Informațiile preliminare au fost comunicate de reprezentanții Inspectoratului General al Poliției.
Poliția din Soroca a fost sesizată despre accident în seara zilei de 31 august.
„Preliminar, oamenii legii au stabilit că un bărbat de 25 de ani, la volanul unui BMW, pe traseu, la intrarea în satul Cosăuți, având exces de viteză, a pierdut controlul mașinii și a derapat într-un canal de scurgere a apelor pluviale, ulterior inversându-se”, au comunicat reprezentanții Inspectoratului General al Poliției.
Potrivit instituției, urmare a accidentului, pasagerul, un bărbat de 46 de ani, a decedat pe loc, iar șoferul a fost transportat în stare gravă la spital, unde, în scurt timp, a decedat.
Reprezentanții Inspectoratului au precizat că polițiștii continuă investigațiile pentru stabilirea tuturor circumstanțelor accidentului și au reamintit, totodată, despre importanța respectării limitei de viteză.
Artiști, sportivi, jurnaliști și rectori se regăsesc pe lista cu care PAS intră în cursa pentru parlamentarele din toamnă. Decizia de a aduce în Legislativ personalități cu nume sonore a stârnit atât critici, cât și aprecieri. Dar cu ce avere vin în fața alegătorilor „vedetele” care aspiră să scrie, să dezbată și să voteze legi în următorii patru ani? NM a analizat declarațiile de avere și vă arată veniturile, proprietățile și bunurile declarate de luptătoarea Anastasia Nichita, dirijorul Nicolae Botgros, jurnalistul Constantin Cheianu, activista Ludmila Adamciuc, rectorii Viorel Bostan și Emil Ceban, dar și fotbalistul Maxim Potîrniche.
Nichita: salariu modest, premii – generoase
Anastasia Nichita/Facebook
Lista „vedetelor” PAS este deschisă de Anastasia Nichita – inspector la Poliția de Frontieră și una dintre cele mai de succes sportive ale Republicii Moldova, medaliată cu argint olimpic și aur la campionate europene și mondiale. Ea candidează pentru un mandat de deputat de pe locul 10.
Pentru anul 2024, Nichita a raportat venituri din salariul de la IGPF – peste 140 de mii de lei – dar și 10 mii de euro din vânzarea unui automobil. Cea mai mare parte a veniturilor sale provin însă din activitatea sportivă: 4 200 de dolari bursă olimpică, peste 493 de mii de lei bursă pentru performanțe și mai bine de 3,2 milioane de lei ca premii pentru rezultate. La acestea se adaugă aproape 9 mii de euro câștigați din colaborări și promovări pe rețelele de socializare.
Bugetul familiei a fost completat și cu veniturile soțului, care a ridicat 80 de mii de euro din premii sportive.
Anastasia Nichita declară un apartament de 80 m², cumpărat în 2023 și evaluat la aproape 1,4 milioane de lei. În garajul sportivei se află două mașini de lux: un Porsche fabricat în 2021, estimat la 1 milion de lei și achiziționat în 2025, dar și un Bentley din 2009, cumpărat în 2024, cu valoarea de 45 de mii de euro.
Pe lângă bunurile imobile și automobile, Nichita deține și economii. În cele opt conturi deschise la bănci comerciale din Republica Moldova, sportiva a acumulat peste 1,3 milioane de lei și mai mult de 3,4 mii de euro.
Botgros: salariu și pensie din Moldova, onorarii din România
PAS/Facebook
Lista PAS îl aduce în prim-plan și pe Nicolae Botgros – dirijorul Orchestrei Naționale de muzică populară „Lăutarii” și Artist al Poporului, care candidează la funcția de deputat de pe locul 11.
În 2024, maestrul a înregistrat venituri de peste 230 de mii de lei din salariul de la OCI-Moldova-Concert, echivalentul a circa 19 mii de lei lunar. Bugetul său a fost completat cu 450 de mii de lei obținuți din vânzarea unui automobil, aproape 113 mii de lei pensie, precum și onorarii din România în valoare de puțin peste 31 800 de roni, adică aproximativ 122 de mii de lei.
La capitolul bunuri imobile, Botgros deține un teren de 0,027 ha, evaluat la 2 mii de lei, intrat în proprietatea sa în 2013, și o cotă-parte de 1,4 dintr-un apartament de 110 m², dobândit prin moștenire în 2022 și estimat la 44 de mii de euro.
În garajul maestrului se află două Mercedes-Benz: unul fabricat în 2016 și achiziționat în 2019, cu valoare de 30 de mii de euro, și un altul – fabricat în 2023 și cumpărat un an mai târziu, estimat la 75 de mii de euro.
De pe locul 12 în lista PAS pentru alegerile parlamentare candidează Constantin Cheianu – scriitor, dramaturg și jurnalist cunoscut.
Pentru anul 2024, Cheianu nu declară nici salarii și nici onorarii, singura sursă de venit fiind pensia, în valoare totală de aproape 149 de mii de lei, ceea ce înseamnă peste 11 mii de lei lunar.
La capitolul bunuri, candidatul PAS indică două terenuri (½ cotă parte din fiecare): unul pentru construcții, care a intrat în posesia sa în 1992 și este evaluat la 50 de mii de euro, precum și un teren agricol – dobândit în 2004, care este estimat la 3 500 de euro. În plus, din 2016, Constantin Cheianu este proprietar pe jumătate al unui apartament de 85 m², evaluat la 30 de mii de euro.
Adamciuc: salariu de 35 de mii de lei lunar de la „Prietena Mea”, mașină – în leasing
PAS/Facebook
Pe locul 14 în lista PAS se află Ludmila Adamciuc – fondatoarea organizației „Prietena mea”, care promovează incluziunea copiilor cu sindrom Down.
Potrivit declarației de avere și interese depusă la CEC, în 2024 Adamciuc a ridicat un salariu de aproape 422 de mii de lei de la „Prietena mea”, organizația pe care o conduce. Veniturile din aceeași sursă au fost completate și de soțul său, care a obținut un salariu de aproape 110 mii de lei. În plus, Adamciuc declară peste 4 600 de lei salariu de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.
Bugetul familiei a fost suplimentat cu peste 153 de mii de lei din onorarii, aproape 12 mii de lei bursă de master, puțin peste 53 de mii de lei din alocații sociale și circa 3 mii de roni (aproximativ 12 mii lei) din indemnizații acordate în România.
Familia Adamciuc declară un apartament de 66 m², aflat în folosință prin abitație din 2023. În 2024, aceasta a achiziționat, în leasing, un automobil Kia Sportage, fabricat în același an, cu o valoare estimată la 25 de mii de euro.
Bostan: salariu de peste 50 de mii de lei lunar la UTM, telefoane din donație și datorii
Viorel Bostan/Facebook
Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice a Moldovei, este o altă personalitate care s-au alăturat echipei PAS pentru alegerile parlamentare. El ocupă locul 17 pe lista formațiunii depusă la CEC.
Pentru anul 2024, Bostan a declarat venituri totale de peste 630 de mii de lei din activitatea de rector, ceea ce înseamnă un salariu lunar de circa 52 de mii de lei. La acestea se adaugă aproape 194 de mii de lei din activitatea de cercetare științifică și peste 105 mii lei din cea didactică. Tot de la UTM, candidatul PAS a beneficiat de granturi în valoare de aproape 573 de mii de lei și indemnizații pentru deplasări de serviciu în sumă de peste 137 de mii de lei.
Veniturile familiei au fost completate de soția sa, care a ridicat peste 50 de mii de lei de la Gospodăria Țărănească „Gavîrlița Ion” și peste 115 mii lei de la UTM.
La capitolul bunuri, familia Bostan deține un teren intravilan, dobândit în 2012 și evaluat la 628 de mii de lei, precum și o casă de locuit cu suprafața de 341 m², achiziționată în același an – cu o valoare de piață de peste 1,7 milioane de lei.
În parcul auto al rectorului figurează o Toyota Corolla Cross, fabricată și achiziționată în 2023, evaluată la peste 35 de mii de euro. În plus, Bostan declară două telefoane Samsung, primite donație în 2021, fiecare estimat la peste 41 de mii de lei.
La categoria economii, rectorul UTM declară trei conturi bancare în care a acumulat peste 50 de mii de lei. În același timp, familia are și datorii: două credite contractate în 2023, unul de 200 de mii de lei și altul de 250 de mii de lei, ambele scadente până în 2028.
Ceban: venituri de 100 de mii de lei pe lună și vacanțe de zeci de mii de lei
pas2025.md
Viorel Bostan este urmat pe lista PAS de un alt rector – Emil Ceban, cel care conduce Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”. Candidatul de pe locul 18 declară pentru 2024 venituri de peste 1,2 milioane de lei din funcția de rector al USMF, la care se adaugă 30 de mii de lei de la Academia de Științe și 18 mii de lei de la organizația Trimbos Moldova. Tot de la USMF, Emil Ceban a mai ridicat peste 8 mii de lei drept indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă.
Bugetul familiei a fost completat de soția sa, care a obținut aproape 580 de mii de lei din salarii și peste 1,2 milioane de lei din dividende.
La capitolul bunuri imobile, familia Ceban deține două terenuri „în circuit civil”. Primul, a fost achiziționat în 2010 și este evaluat la 45 de mii de roni, adică peste 170 de mii de lei. Cel de-al doilea teren a intrat în proprietate prin donație, în 2019, și este estimat la aproape 90 de mii de lei.
Rectorul USMF declară și o casă de locuit construită în 2019, cu suprafața de 175 m², care este evaluată la peste 2,4 milioane de lei. Tot în posesia familiei figurează un garaj de 57 m², dobândit în 2011 și evaluat la peste 102 mii de lei. În 2024 și 2025, Emil Ceban a mai trecut în declarația de avere trei bunuri imobile, fără a preciza natura acestora, cu valori estimate la 140 de mii de euro, 25 de mii de euro și, respectiv, 50 de mii de euro.
În garajul familiei se află două vehicule: un Volvo XC90 fabricat în 2018 și cumpărat în 2021, evaluat la 23 de mii de euro, și un vehicul motorizat K750M din 1966, achiziționat în 2022, cu valoarea declarată de 10 mii de euro.
Ca și alți candidați ai PAS, familia Ceban are atât economii în conturi bancare în diferite valute, cât și datorii. În 2024, au contractat un credit de 2 milioane de lei, scadent până în 2044. În același an, au cheltuit peste 110 mii de lei pe servicii turistice.
Potîrniche: donații de sute de mii și investiții în criptomonede
Maxim Potîrniche/Facebook
Fotbalistul Maxim Potîrniche completează lista „vedetelor” cu care PAS intră în cursa pentru parlamentarele din toamnă. Acesta candidează de pe locul 25 pentru fotoliul de deputat.
În 2024, el a ridicat un salariu de peste 411 mii de lei de la CS „Petrocub”, iar veniturile i-au fost completate cu 7 700 de lei dintr-un curs online, 290 de mii de lei obținuți din vânzarea unei mașini și peste 2,6 mii de lei din dobânzi bancare.
Soția sa a declarat o donație de 300 de mii de lei. Bugetul familiei a fost completat și de indemnizația pentru creșterea copilului primită din România, în sumă totală de peste 3 400 de lei românești.
Familia Potîrniche nu deține terenuri, dar are un apartament de 107 m², procurat în 2017, cu valoarea declarată de 690 de mii de lei. În 2019, candidatul PAS a achiziționat un loc de parcare estimat la peste 77 de mii de lei, iar în 2022 – o debara în valoare de circa 18 mii de lei. În garaj figurează un Fiat 500X din 2016, cumpărat în 2022 și evaluat la peste 273 de mii de lei.
Pe lângă apartament și mașină, Potîrniche declară și investiții mai puțin obișnuite: acțiuni Purcari la Bursa de Valori București, în valoare de 17 271 de lei românești, precum și o investiție de 1 287 de dolari în Ethereum Trust, un fond legat de criptomoneda Ethereum.
Candidatul PAS menționează și datorii – un credit de 300 de mii de lei contractat în 2025, care urmează să fie rambursat în cinci ani.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
În Ucraina a fost reținut suspectul în cazul fostului președinte al Radei Supreme, care a fost împușcat mortal pe 30 august la Lvov. Acesta a făcut primele declarații, a anunțat președintele ucrainean Vladimir Zelenski. Potrivit ministrului Afacerilor Interne al Ucrainei, presupusul trăgător a fost reținut în regiunea Hmelnițki.
„Ministrul Afacerilor Interne al Ucrainei, Igor Klimenko, și șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei, Vasilii Maliuk, tocmai au raportat despre reținerea suspectului în cazul în omorul lui Andrei Parubii. Acțiunile de investigație necesare sunt în curs de desfășurare. Am dispus prezentarea informațiilor disponibile publicului. (…) Toate circumstanțele acestei crime cumplite trebuie clarificate”, a scris Zelenski pe Telegram.
Ulterior, într-o nouă postare, Zelenski a menționat că suspectul a făcut primele declarații.
Klimenko a scris pe Telegram că presupusul trăgător a fost reținut în regiunea Hmelnițki. „Nu vor fi oferite multe detalii deocamdată. Pot spune doar că crima a fost planificată cu atenție: a fost studiat programul de deplasare al victimei, a fost stabilit traseul și gândit planul de evadare”, a menționat Klimenko.
***
Amintim că, pe 30 august, în orașul ucrainean Lvov a fost împușcat mortal fostul președinte al Radei Supreme (Parlamentul de la Kiev), Andrei Parubii, care a deținut funcția în anii 2016–2019. Presa ucraineană menționează că asupra lui au fost trase șapte focuri de armă.
Ion Ceban, primarul Chișinăului și lider al Partidului „Mișcarea Alternativa Națională”, a anunțat că se află la Roma. Într-un video postat pe rețelele de socializare, acesta a menționat că are „câteva zile pline de activități”. Deocamdată nu este clar cum a ajuns în Italia, în contextul interdicției de a intra în spațiul Schengen.
„Sunt în Italia. Astăzi am ajuns la Roma și am câteva zile pline de activități: întrevederi, evenimente, discuții despre care vom informa suplimentar”, a spus Ceban într-un video postat pe rețelele de socializare în seara zilei de 31 august.
Italia face parte din spațiul Schengen din anul 1997.
***
Ion Ceban are interdicție de intrare pe teritoriul României începând cu 9 iulie 2025, pentru o perioadă de cinci ani. Ministerul de Externe de la București a declarat că măsura este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Ceban a calificat decizia drept una politică. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.
Ministra de Externe de la București, Oana Țoiu, a declarat că decizia de a-i interzice primarului Chișinăului accesul în România a fost luată în contextul în care, de ceva timp, autoritățile române documentează „legături complicate” ale acestuia cu reprezentanți ai Federației Ruse. Oficiala a reiterat, totodată, că decizia prin care Ceban și încă doi cetățeni moldoveni au primit interdicție de intrare pe teritoriul României a fost luată strict „din rațiuni care țin de siguranța națională”. Ceban a respins public aceste acuzații.
Pe 6 august, la o lună după ce a fost interzis în UE, Ceban a anunțat că a inițiat, prin avocații săi din România, demersurile legale pentru contestarea deciziei de interdicție de intrare în România și, implicit, în spațiul Schengen, impusă de autoritățile de la București.
Se aplică interdicția în toate țările UE?
NewsMaker a explicat anterior în ce condiții a fost impusă această măsură, dacă se aplică în toate țările UE și de ce această interdicție s-ar putea transforma într-un avantaj politic pentru Ceban.
Potrivit procedurilor, decizia autorităților române constituie un temei pentru refuzul intrării, dar nu înseamnă automat că accesul este interzis și în celelalte state din zona Schengen. Aceasta deoarece statele din spațiul Schengen, inclusiv România – membră cu drepturi depline începând cu 1 ianuarie 2025 – fac schimb constant de informații.
Regulamentul general al Uniunii Europene privind Sistemul de Informații Schengen (SIS) prevede în mod clar că statele membre sunt obligate să notifice refuzurile de intrare și ședere. Acest lucru se aplică în cazurile în care un stat consideră că prezența unui cetățean dintr-o țară terță reprezintă o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității naționale.
Prin urmare, dacă România a introdus datele lui Ceban în Sistemul de Informații Schengen, celelalte state membre pot, de asemenea, să-i refuze intrarea. Deși regulamentul permite contestarea unei astfel de decizii, acest lucru se întâmplă rar, iar în cele mai multe cazuri, interdicția impusă de un stat devine efectiv valabilă în tot spațiul Schengen.
