Locuitorii din Moldova continuă să opteze pentru plățile fără numerar , iar cardul digital își consolidează poziția în segmentul plăților contactless, datorită nivelului înalt de comoditate și siguranță .
Astfel, o treime dintre locuitorii Moldovei au plătit deja cumpărăturile cu un card digital înrolat într-un smartphone sau alt gadget care dispune de funcția NFC, iar pentru 39% dintre ei, astfel de plăți au devenit principala modalitate de plată în ultimul an. În plus, 35% dintre deținătorii de carduri declară că sunt pregătiți să renunțe în general la cardurile de plată din plastic în favoarea celor digitale în următorii cinci ani.
Acestea sunt rezultatele studiului anual MasterIndex, în cadrul căruia compania Mastercard a analizat cum s-au schimbat preferințele de plată ale deținătorilor de carduri din Moldova pe parcursul ultimuluian.
Jumătate dintre respondenți menționează că au început să plătească mai des pentru bunuri și servicii fără numerar: în prezent, 75% dintre deținătorii de carduri folosesc cardul bancar pentru plăți zilnic sau în mod regulat, în timpul săptămânii. Cel mai frecvent, cardul este folosit pentru achitarea produselor alimentare — 82% dintre respondenți declară acest lucru, ceea ce reprezintă cu 10 puncte procentuale mai mult decât în anul precedent. Alte categorii de plăți pentru care respondenții folosesc cel mai des un card bancar sunt plata serviciilor comunale (59%), alimentarea contului de telefonie mobilă (53%) și achiziționarea de îmbrăcăminte (53%). De asemenea, posibilitatea de a plăti fără numerar determină din ce în ce mai mult alegerea locului de cumpărături: fiecare al patrulea locuitor al Moldovei preferă punctele de vânzare în care este disponibilă plata cu cardul.
Și cumpărăturile online câștigă din ce în ce mai mult teren. Astfel, 69% dintre respondenți au făcut cumpărături online în ultimul an, iar 42% dintre aceștia au menționat că au început să cumpere online mai des decât cu un an în urmă. Este remarcabil faptul că 44% dintre utilizatori afirmă că ar prefera să cumpere un produs dintr-un magazin online, chiar dacă acesta poate fi achiziționat și offline.
«Rezultatele studiului reflectă dinamica constantă a schimbării preferințelor de plată ale locuitorilor Moldovei în favoarea plăților digitale, care devin rapid o parte integrantă a vieții de zi cu zi a deținătorilor de carduri. Acest lucru este confirmat și de statistica noastră: o treime din toate plățile cu carduri Mastercard în magazinele fizice sunt plăți efectuate cu un smartphone sau alt gadget cu un card digital. Acest „salt digital“ nu este doar o consecință a dezvoltării tehnologice a pieței de plăți din Moldova, ci și o confirmare a deschiderii cetățenilor din Moldova față de soluțiile inovatoare», a subliniat Irina Untila, directorul Mastercard Moldova.
Despre studiul MasterIndex Studiul privind atitudinea locuitorilor din Moldova față de plățile fără numerar a fost realizat de compania XPLANE la solicitarea Mastercard, în iulie-august 2023, prin intermediul interviurilor telefonice. La sondaj au participat 500 de deținători de carduri cu vârsta cuprinsă între 18-65 de ani, care locuiesc în trei orașe din Moldova: Chișinău, Bălți și Cahul.
Deputații Parlamentului Republicii Moldova s-au întrunit pe 12 iunie într-o nouă ședință. NewsMaker prezintă principalele decizii și declarații:
Centrul de combatere a dezinformării va trece sub controlul Președinției. Proiectul de lege a fost adoptat în prima lectură, în ciuda criticilor opoziției, care solicită rapoarte periodice de activitate ale centrului. Opoziția împotriva garanțiilor de stat pentru Energocom. Parlamentul a aprobat în prima lectură un proiect privind garanții de stat pentru un credit de 400 milioane € contractat de Energocom de la BERD. Opoziția a catalogat inițiativa drept „netransparentă și iresponsabilă”. Deputatul PAS Dorian Istratii a respins aceste acuzații, afirmând că opoziția „plânge după Gazprom” din cauza preluării rețelelor de către Energocom. Grosu, despre regimul de urgență în Transnistria: cinismul Kremlinului nu cunoaște limite. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a catalogat prelungirea regimului de urgență economică în Transnistria drept „artificială” și menită să protejeze interesele liderilor nerecunoscuți. El a recunoscut totuși existența unor probleme reale în aprovizionarea cu energie pe malul stâng al Nistrului. Voronin, despre posibilitatea formării unui nou bloc electoral. Liderul Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin, a anunțat o posibilă coaliție a comuniștilor cu socialiștii și alte partide de stânga. Printre potențialii parteneri a menționat și partidul condus de Vasile Tarlev. Felicitări de Ziua Rusiei din Moldova. Politicienii moldoveni au avut reacții diferite cu ocazia Zilei Rusiei: · Igor Dodon (PSRM) i-a urat „prosperitate acestui partener important”. · Igor Grosu (PAS) le-a dorit rușilor să trăiască într-o societate liberă și „să nu primească pedepse pentru like-uri”. Grosu i-a îndemnat pe reprezentanții Blocului „Alternativa” să se concentreze pe lucru. Liderul PAS a solicitat membrilor „Alternativei” să lase criticile și să se dedice activității parlamentare, după ce aceștia au acuzat Comisia Electorală Centrală de subordonare față de putere și de blocarea opoziției. Grosu, șocat de rezultatele alegerilor din Boldurești. Președintele Parlamentului a declarat că este „șocat” de victoria fostului primar Nicanor Ciochină – acuzat că ar fi accident mortal un copil și a fugit de la fața locului. Grosu a precizat că, până la o decizie judecătorească definitivă, Ciochină are dreptul să candideze, însă votul alegătorilor l-a surprins profund. Moldova se alătură scutului digital al UE. Parlamentul a ratificat acordul de aderare la programul „Europa Digitală”, deschizând accesul la fonduri europene pentru consolidarea securității cibernetice a țării, în contextul creșterii numărului de atacuri informatice.
Centrul European al Consumatorului din Republica Moldova susține că numărul moldovenilor care călătoresc cu avionul crește de la an la an, iar odată cu el – și numărul situațiilor neplăcute în aeroporturi. În astfel de cazuri, Centrul subliniază că pasagerii au drepturi clare și pot solicita compensații între 250 și 600 de euro, cazare, mese sau rambursarea integrală a biletului.
Potrivit Centrului, în Republica Moldova, drepturile pasagerilor care călătoresc cu avionul sunt reflectate într-un regulament aprobat de Guvern și în Legea privind protecția consumatorilor. Regulamentul se aplică zborurilor care pleacă de pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de compania aeriană, precum și celor care sosesc din afara țării și sunt efectuate de operatori aerieni din R. Moldova. Pasagerii pot invoca aceste drepturi doar dacă au o rezervare confirmată pentru zborul respectiv și se prezintă la înregistrare la ora indicată în prealabil de compania aeriană sau, dacă ora nu este menționată, cu cel puțin 45 de minute înainte de plecarea zborului.
Centrul European al Consumatorului din Republica Moldova a precizat că regulamentul transpune prevederile unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului, aplicabil în statele Uniunii Europene. Astfel, dacă, în calitate de pasager, aveți parte de o încălcare a drepturilor într-unul dintre statele UE, vă puteți apăra drepturile în aceleași condiții, conform celor descrise mai jos.
În ce condiții și la ce putem pretinde în cazul întârzierilor de zbor?
Centrul European al Consumatorului din R. Moldova susține că pasagerii au dreptul la compensații, informare despre drepturile lor, asistență și deservire atunci când zborul are o întârziere față de ora programată, după cum urmează:
două ore pentru zboruri de peste 1 500 de kilometri sau mai puțin;
trei ore sau mai mult pentru zboruri cuprinse între 1 500 și 3 500 de kilometri;
patru ore sau mai mult pentru zboruri mai lungi de 3 500 de kilometri.
Mărimea distanțelor de la Aeroportul Chișinău spre diferite destinații pot fi găsite aici, aici și aici.
În condițiile date, pasagerilor trebuie să li se ofere asistență sub formă de mese și băuturi răcoritoare, direct proporționale cu timpul de așteptare. În cazul în care noua oră de plecare este programată să fie cu cel puțin o zi mai târziu față de ora de plecare anunțată inițial, pasagerii au dreptul la cazare hotelieră (când este necesară o ședere de una sau mai multe nopți sau o ședere suplimentară fată de cea prevăzută de pasager), dar și la asigurarea transportului dintre aeroport și locul cazării. În cazul în care întârzierea este de cel puțin cinci ore, pasagerilor trebuie să li se ofere posibilitatea de rambursare, în termen de șapte zile, a întregului cost al biletului, la prețul de achiziție.
Potrivit Centrului, valoarea compensațiilor ce poate fi solicitată de la compania avia care deservește zborul poate varia de la 250 la 600 euro, iar valoarea dată poate fi redusă la jumătate în condițiile în care pasagerului i se propune o cursă alternativă în condițiile specificate în tabel:
Compensațiile se solicită de la compania care deservește zborul și se plătește în numerar, prin transfer bancar electronic, ordin de plată bancar sau cec bancar sau, cu acordul scris al pasagerului, în bonuri de călătorie și/sau alte servicii.
Ce drepturi avem și ce putem face în cazul anulării zborului?
Centrul European al Consumatorului din R. Moldova susține că în cazul anulării unui zbor, pasagerilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a alege între:
rambursarea, în termen de șapte zile, a întregului cost al biletului, la prețul de achiziție;
redirecționarea, în condiții de transport comparabile, spre destinația finală, cât mai repede posibil;
redirecționarea, în condiții de transport comparabile, spre destinația finală, la o dată ulterioară, la alegerea pasagerului, sub rezerva existenței unor locuri disponibile.
La anularea zborului, pasagerii trebuie să beneficieze de asistență și deservire, inclusiv în eventualitatea unei redirecționări. De asemenea, pasagerii au dreptul să primească o compensație, cu următoarele excepții:
dacă au fost informați despre anulare cu cel puțin 2 săptămâni înainte de ora de plecare prevăzută;
dacă sunt informați despre anulare într-un interval cuprins între 14 și 7 zile înainte de ora de plecare prevăzută, și li se oferă o redirecționare care să le permită să plece cu cel mult 2 ore înainte de ora de plecare prevăzută și să ajungă la destinația finală cu mai puțin de 4 ore după ora de sosire prevăzută;
dacă sunt informați despre anulare cu mai puțin de 7 zile înainte de ora de plecare prevăzută și li se oferă o redirecționare care să le permită să plece cel târziu cu o oră înainte de ora de plecare prevăzută și să ajungă la destinația finală în mai puțin de 2 ore după ora de sosire prevăzută.
Valoarea compensațiilor la care pot pretinde pasagerii care au parte de zboruri anulate este reflectată în tabelul de mai jos:
Compensațiile se solicită de la compania care deservește zborul și se plătește în numerar, prin transfer bancar electronic, ordin de plată bancar sau cec bancar sau, cu acordul scris al pasagerului, în bonuri de călătorie și/sau alte servicii.
Potrivit Centrului, în momentul în care pasagerii sunt informați despre anulare, acestora trebuie să li se ofere explicații privind posibilitățile de transport alternative. Operatorul de transport aerian nu este obligat să plătească compensații dacă poate face dovada că anularea este cauzată de circumstanțe extraordinare, care nu au putut fi evitate în pofida adoptării tuturor măsurilor posibile. Sarcina dovedirii faptului că pasagerul a fost într-adevăr informat despre anularea zborului, cu indicarea momentului precis, revine operatorului de transport aerian.
Centrul a mai precizat că, în cazul anulării zborului, pasagerilor trebuie să li se ofere asistență sub formă de mese și băuturi răcoritoare, proporțională cu timpul de așteptare. În cazul unei redirecționări în care noua oră de plecare este programată la cel puțin o zi după ora de plecare inițială pentru zborul anulat, pasagerii au dreptul la cazare hotelieră (când este necesară o ședere de una sau mai multe nopți sau o ședere suplimentară față de cea prevăzută de pasager), precum și la asigurarea transportului dintre aeroport și locul cazării.
Cum procedăm când ne pomenim cu bagaje pierdute sau deteriorate
Centrul European al Consumatorului din R. Moldova a menționat că, în caz de pierdere sau deteriorare a bagajelor, pasagerul trebuie să se adreseze companiei aeriene cu care a călătorit, precum și reprezentanților biroului ”Lost and Found”, înainte de a părăsi zona de sosire. Personalul acestui serviciu îl va informa pe pasager cu privire la ordinea acțiunilor și procedurilor ulterioare. Totodată, în conformitate cu politica companiei aeriene, pasagerul are dreptul de a primi o despăgubire, urmare a depunerii unei reclamații la compania aeriană.
Potrivit Centrului, chiar dacă companiile aeriene sunt răspunzătoare pentru daunele aduse bagajelor pasagerilor (pierderi, deteriorări sau întârzieri), valoarea maximă a despăgubirii este limitată la 1 000 DST (Drepturi Speciale de Tragere), ceea ce reprezintă echivalentul a aproximativ 1 240 euro.
Varvara Buzilă, cercetătoare, etnograf, muzeograf și profesor universitar, a fost felicitată cu aplauze în plenul Parlamentului pentru obținerea premiului Europa Nostra 2025, la categoria „Campioni ai Patrimoniului”. Distincția i-a fost oferită pentru contribuția adusă în promovarea și conservarea patrimoniului cultural al Moldovei, atât material, cât și imaterial.
„Ne-am bucurat să o felicităm în ședința Parlamentului de astăzi, fiind prezentă împreună cu colegii săi de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Națională. De peste patru decenii, doamna Buzilă s-a dedicat protejării și revitalizării acestui patrimoniu, atât prin cercetare științifică, cât și prin implicare publică. În toți acești ani, a menținut un contact strâns cu comunitățile locale, călătorind regulat în mediul rural pentru a susține purtătorii de patrimoniu și a promova transmiterea lui între generații”, se menționează în comunicatul emis de Parlament.
Potrivit Ministerului Culturii, activitatea profesională a Varvarei Buzilă se desfășoară de peste patru decenii, având un impact remarcabil atât în sfera cercetării științifice, cât și în elaborarea politicilor publice pentru salvgardarea patrimoniului imaterial. În calitate de președintă a Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial (2009–2019), doamna Buzilă a contribuit substanțial la elaborarea cadrului legislativ național, la completarea Registrului Național al Patrimoniului Cultural Imaterial și la promovarea patrimoniului Republicii Moldova în cadrul UNESCO.
„Pe parcursul activității sale științifice, a documentat peste 850 de localități din Republica Moldova, România și Ucraina, a publicat 10 monografii și peste 75 de articole științifice, a coordonat expediții etnografice, proiecte educaționale și tabere de vară, implicând generații întregi de studenți, cercetători și purtători de tradiții. Totodată, prin implicarea sa constantă în viața comunităților rurale, a susținut transmiterea meșteșugurilor tradiționale, promovarea patrimoniului textil, a turismului cultural și valorificarea durabilă a resurselor identitare ale satului moldovenesc”, precizează ministerul într-un comunicat.
Juriul Europa Nostra a subliniat, în motivarea deciziei, contribuția esențială adusă de doamna Varvara Buzilă „la salvgardarea patrimoniului cultural al Moldovei – material și imaterial – în condiții adesea dificile, cu resurse instituționale limitate, îmbinând cercetarea academică și activitatea la firul ierbii, influențând politici naționale și contribuind la recunoașterea patrimoniului Moldovei la nivel internațional.”
Aplicația a fost înaintată de Asociația Gaspar, Baltasar & Melchior / Școala de la Piscu (România), câștigătoare a Premiului Europa Nostra în 2022.
Ceremonia oficială de decernare a premiilor va avea loc în cadrul Summitului Patrimoniului Cultural European, organizat de Europa Nostra și Uniunea Europeană, în perioada 12–14 octombrie 2025, la Bruxelles.
„Această recunoaștere europeană reprezintă o dovadă a valorii excepționale a patrimoniului cultural al Republicii Moldova și a contribuției specialiștilor noștri la consolidarea identității culturale europene”, mai menționează Ministerul Culturii.
Premiile Europa Nostra constituie cea mai înaltă distincție europeană în domeniul patrimoniului cultural, fiind cofinanțate de Programul Europa Creativă al Uniunii Europene. În anul 2025, 30 de laureați din 24 de țări au fost selectați de către Juriul internațional, format din experți în domeniul patrimoniului, dintr-un total de 251 de candidaturi depuse.
Rusia nu are nevoie de trupe în uniforme pentru a desfășura acțiuni de destabilizare în regiune – avertizează Stanislav Secrieru, secretar al Consiliului Suprem de Securitate și consilier prezidențial în domeniul apărării. Secrieru a atras atenția, într-o analiză a riscurilor de securitate din stânga Nistrului, asupra modului în care Federația Rusă a operat de-a lungul anilor prin tehnici de infiltrare.
„Rusia nu are nevoie de soldați îmbrăcați în uniforme pentru a desfășura operațiuni militare de destabilizare – are deja un întreg manual al războiului hibrid”, a scris Stanislav Secrieru pe rețelele de socializare.
Acesta amintește că, după anul 2014, când Ucraina a interzis rotația trupelor ruse prin teritoriul său, autoritățile din Republica Moldova au reușit să prevină mai multe tentative de infiltrare a soldaților și ofițerilor ruși prin Aeroportul Chișinău, care erau îmbrăcați în haine civile.
Secrieru invocă mai multe exemple istorice, pentru a arăta strategia constantă a Rusiei de desfășurare militară sub acoperire:
– În 1962, contingentului militar sovietic desfășurat în Cuba era interzis să poartă uniforma, iar explicația pentru prezența sporită a sovieticilor era ca URSS acordă ajutor cu expertiză în domeniul agricol.
– În 1970 contingentul militar sovietic a fost adus în Egipt pe nave turistice civile, soldații și ofițerii fiind îmbrăcați în civil.
– În 1982, la fel, un contingent sovietic de trupe a fost desfășurat în Siria, pe nave civile și contingentul fiind îmbrăcat pe civil.
– Pe durata războiului civil în Angola din 1975 trupe sovietice era desfășurate și operau pe teren în haine civile pentru a menține negarea plauzibilă a prezenței sale.
„Este o lecție importantă pentru toți cei care subestimează pericolul. Războiul modern nu mai începe cu tancuri la frontieră, ci cu soldați în blugi și propagandă pe internet. Tocmai de aceea, Moldova are nevoie de instituții vigilente și bine pregătite, de parteneriate internaționale solide și de o direcție clară, cea europeană, care este singura capabilă să ne garanteze pacea, securitatea și libertatea”, a scris Stanislav Secrieru pe rețelele de socializare.
Precizările vin după ce o declarație recentă a premierului Dorin Recean, care a avertizat că Rusia vrea să desfășoare 10 000 de soldați în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, care nu este controlată de autoritățile constituționale și se află la granița cu Ucraina, a stârnit un val de reacții în mediul online. Pe 5 iunie, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a precizat că evaluările au fost făcute de instituțiile statului.
Pe 12 iunie, și președinta Maia Sandu a avertizat că dislocarea trupelor ruse în regiunea transnistreană reprezintă un pericol real. Potrivit șefei statului, acest scenariu ar putea deveni posibil în cazul în care, la Chișinău, va fi instalat un Parlament docil intereselor Kremlinului. Maia Sandu a confirmat, de asemenea, estimarea făcută anterior de premierul Dorin Recean, potrivit căreia Rusia ar putea trimite aproximativ 10.000 de militari în stânga Nistrului, pentru a-și consolida prezența militară în regiune: „Este o cifră periculoasă”, a precizat ea.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker! Subiectele ediției: — Israelul a atacat Iranul. Teheranul cere convocarea de urgență a consiliului de securitate al ONU — Deciziile Consiliului de Supervizare: între neîncredere și susținere în Parlament — Semințele de culturi furajere produse în Moldova, acceptate pe piața UE — În loc de omagiu – uitare și ruine: Centrul „Eugen Doga”, lăsat să moară înainte să existe — „Moldova Altfel” revine cu un nou sezon: primul episod, dedicat orașului Bălți Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură. Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
