anticoruptie.md

„Subminează separarea puterilor în stat”. Procuratura Anticorupție, despre lichidarea procuraturilor specializate

Procuratura Anticorupție (PA) consideră că proiectul de lege care prevede lichidarea celor două procuraturi specializate – PA și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) – și crearea uneia noi reprezintă un pericol la adresa securității Republicii Moldova și încalcă „multiple principii constituționale”. Opinia a fost expusă într-o declarație publicată pe 18 februarie.  

Potrivit PA, proiectul de lege privind lichidarea procuraturilor specializate și crearea uneia noi prezintă un pericol pentru securitatea națională, întrucât „va duce la creșterea criminalității, inclusiv corupția la nivel înalt și crima organizată”.

„Dosarele Procuraturii Anticorupție vor fi afectate și vor beneficia toți cei implicați în acte de corupție la nivel înalt. Procuratura specializată pe corupția de nivel înalt necesită alocarea resurselor suficiente pentru investigarea acestei categorii de infracțiuni. O singură procuratură specializată ridică riscul de corupție și abuz în cadrul acestei procuraturi”, a argumentat instituția.

Procuratura Anticorupție mai consideră că proiectul de lege ar încălca multiple principii constituționale

„Legea propusă subminează statul de drept, separarea puterilor în stat și independența procuraturii. Comisia Europeană a criticat tentative similare față de alte state”, a precizat PA.

Totodată, Procuratura Anticorupție este de părere că argumentarea autorilor inițitivei legislative se bazează pe „premise false”.

„Există o lipsă de legături de cauzalitate între ,,problema” depistată și soluția propusă. Progresele și rezultatele Procuraturii Anticorupție sunt apreciate de Comisia Europeană și alte organizații internaționale. În decembrie 2024, Guvernul Republicii Moldova a apreciat rezultatele Procuraturii Anticorupție față de organizații internaționale”, a comunicat PA.

Amintim că, pe 20 ianuarie, Consiliul Suprem de Securitate – convocat în ședință de președinta Maia Sandu – a recomandat să fie consolidată „arhitectura instituțională a organelor responsabile de combatere a corupției” și să fie fortificat „cadrul legal pentru sancționarea mai dură a actorilor implicați în corupția politică și cea electorală”.

Pe 29 ianuarie, în urma recomandărilor CSS, Ministerul Justiției a venit cu mai multe propuneri. Una drintre acestea a fost ca Procuratura Anticorupție și PCCOCS să fuzioneze. Instituția a precizat că propunerile vor transmise Parlamentului, care va decide „opțiunea de urmat”.

Pe 13 februarie, în cadrul unui briefing de presă, deputatul PAS Igor Chiriac a prezentat un proiect de lege care prevede lichidarea Procuraturii Anticorupție și PCCOCS și crearea unei noi instituții – Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate. Inițiativa legislativă, care a fost înregistrată în Parlament, are 29 de autori. Printre semnatarii documentului nu se regăsesc trei deputați PAS din Comisia parlamentară juridică, numiri şi imunităţi, printre aceștia – Olesea Stamate. Parlamentarea a declarat că „cel mai probabil” nu va susține proiectul de lege.

Tot pe 13 februarie, Procuratura Generală și-a expus punctul de vedere asupra proiectului de lege, menționând că, în urma unei analize preliminare, au fost indentificate „riscuri pe termen scurt, mediu și lung”. PG consideră sunt necesare consultări publice „ample” și „opinia instituțiilor europene competente”.

De asemenea, șefa PA, Veronica Dragalin, a declarat anterior, în cadrul unei emisiuni televizate, că faptul că fuzionarea celor două procuraturi va avea ca efect scoaterea sa din funcție este „evident”.

De menționat că proiectul de lege privind lichidarea PA și PCCOCS a venit pe fundalul tensiunilor publice dintre Veronica Dragalin și conducerea țării, care consideră că aceasta nu a obținut rezultate palpabile în lupta cu corupția mare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Moldova ar putea avea un Consiliu Fiscal din 2028. Sunt estimate cheltuieli de 8,1 mln lei în primul an de activitate

Din 2028, în Republica Moldova ar urma să funcționeze un Consiliul Fiscal. Autoritatea, care va fi autonomă, va avea misiunea de a evalua și monitoriza politica bugetar-fiscală. Guvernul va trebui să țină cont de avizele Consiliului Fiscal, iar în cazul în care nu le va respecta va trebui să prezinte explicații publice. Consiliul Fiscal va fi constituit din trei membri, selectați de comisia parlamentară de profil, iar efectivul-limită al acestuia va fi de 11 persoane. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege privind organizarea și funcționarea Consiliului Fiscal al Republicii Moldova, elaborat de Ministerul Finanțelor și propus spre consultare publică. Implementarea proiectului va genera cheltuieli estimate la 8,1 milioane de lei în primul an de activitate.

Potrivit Ministerului Finanțelor, proiectul de lege a fost elaborat în temeiul angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană. „În prezent țara nu are un Consiliu Fiscal sau o altă instituție fiscală independentă. Cu toate acestea, înființarea unei astfel de autorități este necesară pentru aderarea la Uniunea Europeană”, a comunicat Ministerul.

Potrivit sursei citate, Consiliul Fiscal va fi o autoritate bugetară autonomă, cu mandatul de a evalua și monitoriza în mod independent și public politica bugetar-fiscală. Misiunea Consiliului va consta în promovarea disciplinei bugetar-fiscale, consolidarea credibilități finanțelor publice și furnizarea către Parlamentul și Guvernul Republicii Moldova a avizelor, rapoartelor, recomandărilor și altor informații aferente exercitării mandatului său. Avizele și evaluările Consiliului Fiscal vor avea caracter analitic și consultativ. Totodată, Guvernul va lua în considerare avizele Consiliului Fiscal, iar în cazul în care acestea nu vor fi respectate, va trebui să prezinte explicații publice.

Totodată, conform proiectului de lege supus consultărilor, Consiliul Fiscal va trebui să prezinte anual Parlamentului un raport privind activitatea desfășurată și modul de exercitare a mandatului său, inclusiv evaluările și analizele realizate în domeniul finanțelor publice, fără a aduce atingere independenței Consiliului.

Structura Consiliului Fiscal

În ceea ce privește structura sa, Consiliul Fiscal va fi constituit din trei membri selectați de comisia parlamentară de profil, după cum urmează: un membru dintre candidații propuși de Banca Națională a Moldovei, un membru dintre candidații propuși de Academia de Științe a Moldovei și un membru dintre candidații care au participat la concurs, în condițiile legii. Activitatea Consiliului va fi asistată de un aparat administrativ. Consiliul va fi condus de președintele acestuia, care exercită inclusiv rolul de conducător al aparatului administrativ.

Printre cerințele pentru a candida la funcția de membru al Consiliului Fiscal se numără deținerea unor studii superioare de licență sau echivalente, experiență profesională și competență de cel puțin 10 ani în domeniul finanțelor publice, al macroeconomiei sau al gestiunii bugetare, precum și faptul că persoana nu este membru a unui partid politic sau al unei organizații social-politice, nu deține mandatul de deputat în Parlament și nu este membru al Guvernului.

Membrii Consiliului vor fi numiți de Parlament pentru un mandat de cinci ani, la propunerea comisiei parlamentare de profil, cu votul majorității deputaților aleși. Președintele Consiliului va fi numit de Parlament, la propunerea aceleiași comisii, dintre membrii Consiliului, pentru un mandat de cinci ani, cu votul majorității deputaților aleși. În cazul în care un candidat propus nu întrunește votul majorității deputaților aleși, comisia parlamentară de profil va propune Parlamentului următorul candidat din lista corespunzătoare, în baza rezultatelor concursului, fără organizarea unui nou concurs.

Conform proiectului de lege supus consultărilor, „efectivul-limită al Consiliului se stabilește în număr de 11 unități, inclusiv 3 funcții de demnitate publică”.

Despre buget

Potrivit Ministerului Finanțelor, implementarea proiectului va genera cheltuieli estimate la 8,1 milioane de lei pentru primul an de activitate, 2028. Cea mai mare parte a costurilor, în valoare de circa 6,25 milioane de lei anual, este destinată cheltuielilor de personal, incluzând remunerarea a 3 membri ai Consiliului Fiscal, 5 consilieri și 3 angajați administrativi, precum și contribuțiile de asigurări sociale obligatorii aferente.

Operaționalizarea Consiliului Fiscal este prevăzută pentru anul 2028, a precizat Ministerul Finanțelor.

***

Despre faptul că în Republica Moldova va fi instituit un Consiliu Fiscal până în 2028, Ministerul Finanțelor a anunțat încă în decembrie 2025.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: