Imagine simbol

Subvenții de la stat, pentru presa din Moldova. Ce condiții vor trebui să respecte instituțiile media pentru a primi banii

În Republica Moldova va fi creat Fondul de subvenționare în domeniul mass-media. Acesta își propune să contribuie la dezvoltarea pluralismului mediatic, la fortificarea independenței editoriale și economice a instituțiilor mass-media și să încurajeze abordarea subiectelor și problemelor din domeniile de interes social, precum și realizarea investigațiilor jurnalistice în problemele de interes public. Un proiect de lege în acest sens a fost votat în lectura a doua în plenul Parlamentului, pe 14 martie, scrie Moldpres.

Potrivit sursei, valoarea mijloacelor financiare ale Fondului va fi aprobată anual, iar alocația va fi stabilită în Legea bugetului de stat. Aceasta va constitui echivalentul a 25% din bugetul furnizorului public național de servicii media pentru anul respectiv. Totodată, Fondul va putea fi completat cu donații, sponsorizări, granturi sau alte surse financiare care nu sunt interzise de lege.

Instituțiile mass-media care vor beneficia de subvenții din partea statului vor fi selectate printr-un concurs de către un consiliu compus din reprezentanți ai Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Ministerului Finanțelor și ai organizațiilor reprezentative de media. De asemenea, sunt reglementate procedurile de desfășurare a concursului și monitorizarea valorificării mijloacelor alocate.

Instituțiile mediatice care vor fi eligibile pentru acordarea subvențiilor vor trebui să întrunească cumulativ mai multe condiții, între acestea respectarea Codului deontologic, prezența pe piață de cel puțin un an, lipsa restanțelor la bugetul public național, lipsa sancțiunilor pentru încălcarea Codului serviciilor media audiovizuale și a Codului deontologic al jurnalistului. În același timp, sunt instituții mediatice care nu vor putea primi subvenții – furnizorii publici de servicii media audiovizuale, instituțiile finanțate de la bugetul public, instituțiile mass-media cu caracter publicitar și cele fondate de partidele politice.

Documentul va intra în vigoare după trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Plîngău, reacție la „aderarea PDA Fălești” la PSDE: „Platforma nu are organizație teritorială în raion”

Partidul „Platforma Demnitate și Adevăr” nu are organizație teritorială la Fălești. Precizarea a fost făcută de fostul președinte al partidului, Dinu Plîngău, în contextul informațiilor că „echipa Platformei DA din raionul Fălești a aderat la Partidul Social Democrat European” (PSDE), condus de Tudor Ulianovschi. Totuși, Plîngău a subliniat că, la Fălești, Platforma avea reprezentanți, cum ar fi consilieri locali și susținători. Totodată, el a precizat că nu-i cunoaște pe cei care au aderat la PSDE și că unii ar fi putut figura pe listele Platformei la locale, dar acest lucru trebuie verificat.

„De vreo lună și ceva nu mă implic în luarea deciziilor la Platforma DA. (…) Toată responsabilitatea a rămas pe umerii lui Liviu Vovc, a lui Igor Rotaru și a altor membri ai BPN (nota red. biroului politic național). Astăzi mă sună Liviu să mă întrebe dacă îi cunosc pe oamenii de la Fălești care au plecat, cică de la Platforma DA. (…) Îi zic că nu cunosc niciunul din ei. Unii, nu exclud, s-ar fi putut regăsi pe vreo listă a Platforma DA în locale, dar trebuie verificat acest lucru, că la locale partidele au mii de candidați, nu ai cum să-i știi pe toți. Platforma DA nu are OT (nota red. organizație teritorială) la Fălești de după prezidențiale, când Tudor Paladi a fost demis din funcția de vice-președinte de raion și s-a dezamăgit în politică, urma să fie organizată de Platforma DA o Conferință, care nu a mai fost organizată și au rămas grupuri de susținători, dar fără structură definită prin oferirea de funcții de președinte, vice, secretar, etc”, a scris Plîngău pe Facebook.

Totodată, Plîngău a precizat că la plecarea sa din funcția de președinte, Platforma DA avea organizații valabile doar în 14 raioane cu structură, funcții, logistică, activitate: „În 23 de raioane avea reprezentanți, inclusiv Fălești, ceea ce presupune: consilieri în sate, susținători, contacte, dar fără organizare raională, activitate permanentă, logistică de partid”.

„În fine, înțeleg că decizia Platformei DA, a mea personală, a doamnei Macari a afectat multă lume. Știu și înțeleg emoția mai multor oameni de la DA, care cu adevărat au dorit ca Platforma DA să participe în acest scrutin electoral. (…) Faptul că de la acea decizie, zilnic am devenit ținta oponenților integrării europene, faptul că oamenii din Platforma DA sunt atacați de Plahotniuci, MANeliști, Dodoni, etc, prin asta să fie atacată și ideea apropierii de PAS în aceste alegeri, să fie contestată decizia, cât și cauza acestei decizii, mă face să fiu sigur 100% de alegerea pe care a făcut-o Platforma DA”, a adăugat Plîngău.

***

Amintim că, pe 1 septembrie, reprezentanții PSDE au anunțat, într-un comunicat de presă, că „echipa Platformei DA din raionul Fălești” a aderat la ei. Partidul menționa că este vorba despre președintele interimar al Platformei DA din raionul Fălești, Grigore Lîsîi, 10 consilieri raionali și locali, precum și toate structurile teritoriale primare ale Platformei DA din acest raion.

Partidul Social Democrat European este fostul Partid Democrat din Moldova (PDM). Formațiunea și-a schimbat denumirea și conducerea în anul 2022. Președinte al PSDE a fost ales inițial Ion Sula, ex-ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, ex-director al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, ex-președinte al Organizației Teritoriale PDM Ialoveni. În decembrie 2024, Tudor Ulianovschi, fost ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene în Guvernul Filip, a fost ales președinte al PSDE.

***

Precizăm că Dinu Plîngău a renunțat la funcțiile deținute în Partidul „Platforma Demnitate și Adevăr” pentru a candida pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile parlamentare. Pe lângă Plîngău, și un alt membru al formațiunii, Stela Macari, se regăsește pe lista electorală a PAS. Aceasta a survenit după ce Platforma DA a acceptat un parteneriat politic cu PAS. După acest anunț, Platforma DA a fost exclusă din Blocul „Împreună”. Interimatul funcției de președinte al Platformei DA a fost preluat de Liviu Vovc.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: