În anul 2022, marcat de războiul din Ucraina, Maia Sandu și echipa sa au reușit să țină piept unui val fără precedent de crize și pericole care au dat năvală asupra Moldovei. Au reușit să ajute refugiații ucraineni, să ofere compensații cetățenilor, să păstreze pacea și chiar să obțină pentru Moldova statutul de stat-candidat pentru aderare la UE. Au plătit pentru toate acestea prin lipsa reformelor reale și mult așteptatelor-schimbări, în condițiile stării de urgență, care se pare că a prins rădăcini. Împreună cu experții, NM a făcut bilanțul realizărilor și eșecurilor celui de-al doilea an de mandat al președintei Maia Sandu.
Spunem PAS – ne gândim la Sandu
Începând cu anul 2016, în urma deciziei Curții Constituționale, președintele Moldovei își îndeplinește funcțiile într-un alt câmp legal. În martie 2016, CC a decis că Moldova trebuie să revină la alegerile directe ale șefului statului, redându-i în același timp forma supremă a legitimității. De atunci, în funcția de președinte al țării, au acces doar cei mai populari politicieni, lideri ai partidelor pe care le-au fondat – Igor Dodon și Maia Sandu.
În 2017, CC a ajuns la concluzia că președintele țării trebuie să joace rolul de arbitru politic și în niciun caz nu poate promova interesele vreunui partid.
Și dacă la primul capitol – desfășurarea alegerilor directe, totul a decurs așa cum prevede legea, cel de-al doilea aspect este discutabil. Ambii președinți au rămas lideri neoficiali ai partidelor pe care le-au fondat și puțin probabil că acest lucru se va schimba.
La fel ca predecesorul său, Maia Sandu rămâne lider neoficial al PAS, participă la viața politică a partidului, desfășoară ședințe cu deputații și miniștrii de la guvernare. Despre implicare permanentă a Maiei Sandu în activități care nu intră în competențele sale vorbește și expertul în apărarea drepturilor omului Veaceslav Balan. Potrivit acestuia, prin unele declarații și acțiuni, președintele a dat dovadă de lipsă de cunoaștere a domeniului dreptului și drepturilor omului, ceea ce, consideră Balan, este una dintre principalele competențe ale președintelui.
„Din cauza implicării active a Maiei Sandu în diverse procese de conducere de partea PAS-ului și a faptului că aceasta este asociată puternic cu acest partid, toate eșecurile PAS se reflectă automat asupra sa”, a explicat Balan.
Anume din acest motiv, atunci când evaluăm activitatea Maiei Sandu în funcția de președinte, inevitabil suntem nevoiți să dăm apreciere activității întregii guvernări.
Războiul și refugiații
Invazia Rusiei în Ucraina și consecințele acesteia au devenit, fără îndoială, principala provocare pentru echipa Maiei Sandu. La capitolul reușite, experții au remarcat capacitatea autorităților de a face față provocărilor legate de războiul din vecinătate, în special în faza inițială.
Guvernarea a reușit să reacționeze operativ la fluxul enorm de refugiați și într-un termen scurt să cazeze un număr mare de oameni. La fel, procedurile birocratice au fost simplificate rapid.
„Per total, au reacționat foarte corect la venirea în număr mare în Moldova a refugiaților din Ucraina: în primele zile de război au simplificat la maximum procedurile de intrare în țară, iar ulterior, cu ajutorul ONG-urilor și a partenerilor internaționali, au reușit să îi cazeze”, a punctat Veaceslav Balan.
Fostul reprezentant al Moldovei la ONU și Consiliul Europei Alexei Tulbure a remarcat că Moldova continuă să ajute Ucraina prin trimiterea ajutoarelor umanitare și a echipelor de geniști, care ajută la deminarea teritoriilor eliberate.
„În pofida tuturor problemelor, Moldova a demonstrat că este capabilă să găzduiască refugiați și să dea dovadă de calități nobile. Se referă și la guvernare și la societate”, a menționat Tulbure.
Expertul apreciază drept „pozitivă” capacitatea Maiei Sandu și a PAS de a condamna agresiunea militară a Rusiei.
„Îmi place faptul că, în sfârșit, Moldova se alătură vocii comunității internaționale. Pentru că noi am condamnat războiul și am spus lucrurilor pe nume. Și vorbim despre asta în permanență. Înainte consideram că suntem mici și aceste lucruri nu ne privesc. Pe mine persoane, mereu m-a deranjat acest aspect”, mai spus Alexei Tulbure.
Diplomatul a precizat că, de facto, Moldova s-a alăturat sancțiunilor contra Rusiei, chiar dacă nu a făcut acest lucru deschis.
„Băncile au încetat să lucreze cu cele rusești, iar frontiere comune, pentru a face contrabandă, nu avem”, spune Tulbure.
„Moldova – pentru pace”
La etapa inițială a războiului rus împotriva Ucrainei, posibilitatea extinderii acțiunilor militare în Moldova, cel puțin în regiunea transnistreană, nu era de neglijat. Însăși prezența trupelor rusești, focurile trase în direcția sediului „MGB”-ului, deflagrația care s-a produs pe podul feroviar de la frontiera moldo-ucraineană – toate aceste aspecte au sporit considerabil îngrijorările.
De la Kiev veneau mesaje diferite, prin intermediul unor speakeri: de la amenințări cu „un răspuns devastator” asupra provocărilor Rusiei în Transnistria, până la propunerea de a ajuta Chișinăul să „soluționeze rapid” diferendul transnistrean.
Însă păstrarea păcii în Moldova, neadmiterea escaladării militare în apropierea frontierelor Moldovei este încă una dintre realizările Maiei Sandu, remarcă atât Veaceslav Balan, cât și Alexei Tulbure.
„Kievul își dorea soluționarea rapidă a conflictului transnistrean. Chișinăul nu este pregătit pentru asta, societatea nu este pregătită, și chiar partenerii externi se pare că văd acest aspect drept o cale spre escaladare. Fizic acest lucru este posibil, ținând cont de posibilitățile armatei ucrainene, însă politic – imposibil, de aceea aici guvernul are o poziție echilibrată”, argumentează Tulbure.
Moldova – candidat la aderare
Războiul din Ucraina a schimbat cardinal poziția șefilor de state și a funcționarilor din UE față de perspectivele de aderare ale Moldovei și Ucrainei. Acum șase luni, nimeni dintre autoritățile europene de rang înalt nu ar fi putut să confirme clar și categoric perspectiva Moldovei de aderare. Acum, însă, Comisia Europeană, iar ulterior și Consiliul European, au concluzionat că Moldova, chiar dacă mai există unele aspecte la care trebuie să lucreze, corespunde criteriilor de bază pentru inițierea procedurilor de aderare la UE.
Cu toate acestea, dacă în cazul Ucrainei toate țările UE aveau o poziție unitară în ceea ce privește susținerea acordării statutului de țară-candidat, atunci în ceea ce privește Moldova, decizia nu a fost chiar atât de evidentă. Și însăși existența guvernării pro-europene, hotărâtă să adopte reforme, a devenit un argument serios în favoarea unei decizii pozitive a UE față de Moldova. Maia Sandu și echipa sa au depus pentru asta și eforturi diplomatice. Apropo, Georgia deocamdată nu a reușit să obțină statutul de țară-candidat.
În opinia lui Alexei Tulbure, acest statut este principalul succes din această perioadă. Și este un succes nu doar al guvernului sau al Maiei Sandu, ci al întregii țări.
„Este evident că s-a întâmplat în contextul războiului din Ucraina. Însă autoritățile au simțit acest moment, s-au orientat rapid, au reacționat, au depus eforturi diplomatice… În Georgia nu putem spune că situația economică este mai rea. Cea politică este mai rea, Georgia este în continuare controlată de un oligarh. Noi, însă, putem afirma cu tărie că suntem cei care au ales această guvernare”, a mai spus Tulbure.
Energie și inflație
De la începutul războiului din Ucraina, criza energetică care a afectat Europa s-a simțit și mai acut în țara noastră. Inflația a trecut de 30%, iar în octombrie-noiembrie Moldova a trecut prin pene de curent electric. În pofida eforturilor conducerii țării de a micșora dependența țării de gazul rusesc, aceasta a dat dovadă de capacitate de a accepta compromisuri reciproc avantajoase cu administrația transnistreană pro-Kremlin. Chiar dacă acest lucru a venit la pachet cu pierderi evidente de imagine, inclusiv din partea unui segment al populației care poate fi considerat „electorat înrăit” al PAS și Maiei Sandu.
Sub o formă sau alta, guvernarea a reușit într-o situație fără precedent să găsescă, pe de o parte, în Vest mijloacele necesare pentru a face față principalelor consecințe ale crizei, iar pe de altă parte, să păstreze chiar și parțial, furnizarea unui volum mai ieftin de gaz de la „Gazprom” și a energiei electrice produse din acesta în Transnistria.
„Este greu să apreciem această guvernare drept reformatoare, însă cu siguranță este una anticriză. Trebuie să recunoaștem că, în pofida șocurilor fără precedent, s-a reușit păstrarea stabilității institutelor de stat, a situației macrofinanciare, a finanțelor publice și a valutei naționale”, a menționat recent Adrian Lupușor, conducătorul Expert-Grup, în timpul prezentării unui raport.
Unde-s reformele?
Victoria Maiei Sandu la alegerile prezidențiale din anul 2020, urmată de victoria partidului pro-prezidențial la alegerile parlamentare din anul 2021, au avut legătură directă cu dorința enormă a cetățenilor de schimbări. Printre principalele așteptări ale societății se numără în primul rând dezoligarhizarea și schimbările în sistemul justiției.
După numeroasele scandaluri politice din ultimii 10 ani, instabilitate politică, câțiva ani în care guvernarea era controlată de un oligarh autoritar, în societate a apărut o cerere acută pentru dreptate. Și la această cerere, ca nimeni altul, a reacționat în campania electorală PAS și Maia Sandu.
La doi ani de când Maia Sandu a preluat funcția de președinte și mai mult de un an de guvernare PAS, puterea nu se poate lăuda deocamdată cu realizări substanțiale în implementarea reformelor și dobândirea unor rezultate substanțiale în urma acestora. Aceste aspecte se regăsesc și în cercetarea Centrului Expert-Grup, dar au fost menționate și de experți în discuția cu NM.
„Desfășurarea lentă a reformelor sistemice nu este o noutate pentru Moldova, însă în acest caz, anume guvernarea a creat așteptări privind reformele. Pe de o parte, susținerea puternică la alegeri și încrederea partenerilor externi în actuala guvernare s-a transpus în acordarea statutului de stat-candidat la aderarea la UE pentru Moldova. Pe de altă parte, opunerea sistemului a înghețat reformele. În rezultat, efectul este la un nivel mai jos decât cel așteptat”, a declarat Adrian Lupușor.
„În acțiunile PAS continuă să lipsească viziunea strategică și abordarea sistemică. Se pare că miza principală constă în numirea oamenilor „potriviți” în speranța că aceștia vor face totul corect. De genul: am numit-o în funcție pe [șefa Procuraturii Anticorupție Veronica] Dragalin și acum vom avea reforma justiției. Rolul personalității în istorie este, desigur, important, însă fără o abordare instituțională și sistemică puțin probabil că va aduce rezultatele așteptate”, a punctat Veaceslav Balan.
Potrivit acestuia, multe dintre acțiunile PAS nu sunt transparente și sunt inconsecvente, concursurile pentu funcțiile publice deseori sunt politizate, iar reformele în sistemul justiției sunt impuse prin metode care uneori pot fi puse la îndoială.
Alexei Tulbure a remarcat o lipsă a lucrului sistemic în ceea ce privește cadrele din sistemul justiției. Potrivit acestuia, ministrul Sergiu Litvinenco a eșuat definitiv în ceea ce privește reforma justiției, anunțată anterior cu mare fast.
„Unele elemente de reformă sunt vizibile. Unii procurori au început să lucreze altfel. Se întâmplă ceva în mediul judecătoresc. Însă nu este prea convingător. În acest sens înțeleg argumentele lui Dragalin, care spune: cu cine să lucrez? Nu sunt alții. Sunt 600 de procurori și toți au semnat o declarație în susținerea lui Plahotniuc”, a subliniat Tulbure.
Fostul diplomat consideră că răspunsurile sunt la suprafață și propune propria rețetă privind desfășurarea reformei justiției: „Nu suntem primii care trec printr-o astfel de perioadă. După înfrângerea Germaniei naziste un anumit timp au lucrat aceiași judecători, procurori, funcționari – pur și simplu nu existau alții. Însă am o întrebare: guvernarea întreprinde măsuri în această privință? De ce nu avem un program național de pregătire a procurorilor? Avem mii de absolvenți de universități. Cere bani de la americani și europeni, invită cei mai buni experți de peste hotare, iar peste doi ani vei lansa în sistem noi procurori. Vor fi curați și fără relații de cumătrism. Și mai trebuie create condiții în care procurorul, la prima încălcare, va fi trimis în închisoare”.
Veceaslav Balan este și mai categoric în aprecieri. Potrivit acestuia, tot ce se întâmplă în domeniul justiției seamănă a politizare, resubordonare și redistribuirea forțelor în rândul „clanurilor” de procurori și judecători.
„Concurenții politici sunt vizați în procese de judecată de rezonanță. Chiar dacă există motive pentru a fi puși la închisoare, nu este clar din ce motiv față de alții, persoane care nu sunt politicieni, lucrurile se mișcă lent – practic toți figuranții clanului Plahotniuc, care au plecat din politica mare, trăiesc liniștiti și în bunăstare, nu se întâmplă nimic. Se creează impresia că s-a încheiat o înțelegere tacită dintre Plahotniuc și clanul său și liderii PAS”, este de părere Balan.
Se pare că însuși Sandu și PAS au încetat să mai spere la efectele pozitive ale propriilor reforme în justiție. Tot mai des autoritățile creează noi instrumente pentru lupta cu cei care, potrivit ei, ar avea legături cu clanurile politice sau prezintă pericol de securitate. De exemplu, cu ajutorul Comisiei Situații Excepționale (CSE), puterea încearcă să implementeze în Moldova sancțiunile străine împotriva lui Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.
Astfel, guvernarea a decis – prin intermediul CSE și ocolind procedurile legale, să suspende licența de emisie pentru șase posturi TV, care retransmiteau conținut mediatic rusesc și erau controlate de partenerii de la Chișinău a regimului de la Kremlin – Igor Dodon și Ilan Șor.
Veaceslav Balan consideră că astfel de metode sunt inadmisibile: „Este neclar cum poți lupta cu corupția și construi un stat de drept prin metode nedemocratice și care ocolesc legea”.
Alexei Tulbure consideră că lucrurile stau un pic mai bine în domeniul economic, acolo unde fostul ministru nu a dat dovadă de viziune. În acest caz, guvernarea a recunoscut eșecul, iar recent conducerea Ministerului Economiei a fost preluat de ex-deputatul PAS Dumitru Alaiba. Tulbure consideră că în acțiunile lui Alaiba persistă o anumită logică.
„Dacă cel mai bun ministru din Guvern este cel al muncii și protecției sociale Marcel Spatari, care distribuie banii câștigați de cineva, atunci la sigur nu este guvernul reformelor și progresului”, a adăugat expertul.
În loc de încheiere
Pe parcursul anului curent, Moldova a reușit să evite războiul, divizarea societății și, de bine, de rău, se descurcă cu criza profundă. Din punct de vedere geopolitic, țara deocamdată a reușit să evite cel mai negru scenariu, consideră Veaceslav Balan. Cu toate acestea, în opinia expertului, trebuie să recunoaștem că în interiorul țării – nu doar în ultimul an, ci chiar în ultimii trei, puține lucruri s-au schimbat în bine pentru omul de rând.
„Maia Sandu s-a dovedit a fi un președinte civilizat și modest, însă deocamdată nu a realizat nimic remarcabil. Iar per total, activitatea sa nu impresionează”, consideră Balan.
Și Alexei Tulbure are o atitudine critică, însă amintește că Sandu și echipa sa reprezintă un alt tip de politicieni, diferiți de predecesorii lor.
„Mulți îmi amintesc că îl criticam pe Plahotniuc și acum se întâmplă la fel. Nu, nu este la fel. Aceștia sunt un alt tip de politicieni. Da, sunt indeciși, dau dovadă de incompetență, însă în mare parte nu este vorba despre corupție și jaful proprietăților publice. Aceștia sunt politicieni, pe când ceilalți erau bandiți”, explică Tulbure.
Diplomatul subliniază că pledează pentru critici care să îmbunătățească situația, pentru schimbarea funcționarilor corupți sau care nu fac față, însă precizează că alternativa PAS este Șor și Dodon. De aceea, potrivit lui Tulbure, este necesară susținerea formării unor forțe democratice sănătoase, care în consecință să poată înlocui sau să ajute PAS.
„Sunt foarte critic, însă, pe de altă parte, Moldova a obținut multe din ceea la ce visa. Trebuie să fim indulgenți cu această guvernare, care acționează în condiții de criză. Nu știu ce geniu trebuie să fii pentru ca în astfel de condiții să îndeplinești cu brio toate sarcinile”, a conchis Tulbure.
