Summitul celor Trei Mări: liderii susțin aderarea Moldovei la UE și condamnă războiul Rusiei. Declarație

Liderii celor 13 state membre ale UE participante la Inițiativa celor Trei Mări au adoptat la Dubrovnik o declarație comună care reafirmă sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova, Ucrainei, Albaniei și Muntenegrului la Uniunea Europeană, prezentând extinderea drept „o investiție strategică în securitatea și prosperitatea continentului”, potrivit caleaeuropeana.ro. Documentul cere continuarea reformelor și alinierea la politicile europene, insistând asupra unui proces de aderare bazat pe merit, transparent și predictibil. Declarația include și o condamnare fermă a războiului Rusiei împotriva Ucrainei și cere un armistițiu imediat și necondiționat. Premierul Alexandru Muntenau, prezent la summit, a menționat că  Moldova este pregătită să contribuie activ la stabilitatea și reziliența regiunii.

În discursul său, premierul a subliniat că, în actualul context geopolitic, infrastructura și investițiile nu mai reprezintă doar priorități economice, ci piloni esențiali ai securității regionale. El a vorbit despre consecințele resimțite de Moldova în urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv criza energetică fără precedent și presiunile hibride.

„Pentru Republica Moldova, Inițiativa celor Trei Mări nu este doar o platformă de dialog. Este o platformă orientată spre rezultate, în care conectivitatea devine securitate, iar investițiile devin reziliență. Acestea nu sunt amenințări abstracte. Sunt realități zilnice pentru oamenii noștri”, a declarat Munteanu.

Premierul a subliniat că Moldova poate contribui la conectivitatea regională prin proiecte concrete în domeniul energetic, inclusiv interconexiuni electrice cu România și Ucraina, stocarea energiei la scară largă și capacități de echilibrare a sistemului energetic.

„Sunt investiții care întăresc nu doar țara noastră, ci întreaga regiune a Mării Negre. Republica Moldova este pregătită să facă mai mult și să contribuie la stabilitate acolo unde este cel mai mult nevoie”, a declarat premierul.

La Dubrovnik, Munteanu a avut și o discuție cu președintele României, Nicușor Dan, pe care a descris-o drept „caldă și deschisă”. Premierul a apreciat ajutorul acordat de România în gestionarea crizelor energetice și în realizarea agendei de integrare europeană a Moldovei.

„Ne leagă nu doar proiecte comune, ci și valori, încredere și obiectivul de a construi un viitor european mai bun pentru cetățenii noștri. Sprijinul României contează enorm pentru Republica Moldova”, a declarat Munteanu.

Oficialii au discutat despre accelerarea interconectărilor energetice și de transport, inclusiv a proiectelor de infrastructură peste Prut. Totodată, au fost evidențiate oportunitățile de aprofundare a cooperării economice și creșterea investițiilor românești în Moldova. România este principalul partener comercial al Moldovei, iar în țară activează peste 1.700 de întreprinderi cu capital românesc, cu investiții de aproximativ 7 miliarde de lei.

Ce s-a adoptat la summit

Liderii celor 13 state membre ale UE participante la Inițiativă au adoptat la finalul summitului o declarație comună care subliniază rolul strategic tot mai important al regiunii în arhitectura de securitate și energie a Europei, potrivit caleaeuropeana.ro.

Documentul include o condamnare fermă a războiului Rusiei împotriva Ucrainei și reafirmă sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, cerând un armistițiu imediat și necondiționat. Extinderea UE este prezentată ca o investiție strategică, iar liderii reafirmă sprijinul pentru Ucraina, Republica Moldova, Albania și Muntenegru în procesul de aderare, insistând asupra unui proces bazat pe merit, transparent și predictibil.

Un capitol important este dedicat infrastructurii și conectivității, statele angajându-se să accelereze proiectele comune în transport, energie și digitalizare, inclusiv Rail Baltica, Via Carpatia și Via Baltica. Declarația consemnează și o abținere constructivă din partea Ungariei. Următoarea reuniune va avea loc în Slovacia, în 2027.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

mec.gov.md

Chișinău, gazda unei conferințe internaționale dedicate limbii găgăuze. Sandu: „Singura șansă este o schimbare profundă de mentalitate”

Chișinăul a găzduit miercuri, 29 aprilie, Conferința Internațională „Păstrarea, dezvoltarea și promovarea limbii găgăuze în spațiul multilingv al Republicii Moldova”. În cadrul evenimentului, participanții au discutat despre consolidarea măsurilor de sprijin pentru limba găgăuză, prin intervenții în educație, investiții în resurse didactice și extinderea cooperării cu parteneri naționali și internaționali.

La eveniment au participat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciu, președinta Maia Sandu, experți, cadre didactice, diplomați străini și reprezentanți ai organizațiilor internaționale, printre care Consiliul Europei, OSCE, UNESCO și CMI – Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari.

Limba găgăuză a fost păstrată și transmisă din generație în generație prin povești, cântece și vorbirea de zi cu zi. Astăzi, ea își găsește locul firesc în întregul parcurs educațional – de la grădinițe și școli, până la colegii și universitate în cadrul autonomiei, consolidând identitatea culturală și contribuind la diversitatea lingvistică a Republicii Moldova. În spatele acestui parcurs sunt oameni dedicați – profesori, scriitori, cercetători și părinți – care au crezut că limba maternă merită să trăiască și să se dezvolte. Responsabilitatea noastră este să continuăm acest efort – nu doar să păstrăm limba găgăuză, ci să o facem mai relevantă și atractivă pentru copii și tineri din autonomie. O limbă trăiește cu adevărat atunci când este vorbită zilnic, cu încredere”, a spus Dan Perciun.

La rândul său, președinta Sandu a declarat că „că singura șansă reală pentru ca limba găgăuză să dăinuie și pentru generațiile viitoare este o schimbare profundă de paradigmă și mentalitate”. „Totul începe acasă, limba maternă se învață de la părinți, apoi trebuie să continuăm la grădiniță, la școală, cu un accent real pe studierea limbii”, a adăugat șefa statului.

În prezent, limba găgăuză este predată în 41 de școli și 56 de grădinițe din autonomie, fiind studiată de 17 301 de copii și elevi, cu sprijinul a 133 de profesori. Pentru anul de studii 2024-2025, au fost tipărite 9 400 de exemplare de manuale pentru gimnaziu, în valoare de peste 3,5 milioane de lei.

Potrivit unui comunicat MEC, în 2024, au fost introduse programe pilot introduse pentru ciclul primar și gimnazial, care vizează dezvoltarea competențelor lingvistice și integrarea dimensiunii culturale. Primele rezultate indică faptul că peste 47% dintre elevii din clasele primare implicate au atins un nivel înalt de competență în limba găgăuză.

În același timp, MEC a majorat numărul de ore dedicate limbii materne și a extins modelul educației multilingve, care permite predarea unor discipline nonlingvistice în limba găgăuză și în limba română. Din cele 39 de instituții implicate în pilotare, 27 sunt din Găgăuzia.

Intervențiile vizează și educația timpurie, prin introducerea oficială a funcției de profesor de limba găgăuză în grădinițe, precum și consolidarea formării cadrelor didactice. Peste 100 de profesori au participat la programe de formare continuă, organizate în parteneriat cu Universitatea de Stat din Comrat.

MEC subliniază că un pas „strategic” îl reprezintă elaborarea Planului național de acțiuni pentru învățarea și promovarea limbii găgăuze în autonomie pentru anii 2026-2027. Documentul prevede măsuri integrate, inclusiv dezvoltarea materialelor didactice, organizarea de activități educaționale și campanii de promovare, precum și programe dedicate adulților.

Agenda Conferinței internaționale a cuprins și prezentarea rezultatelor unui chestionar privind situația limbii găgăuze în autonomie, precum și paneluri tematice dedicate educației și păstrării identității lingvistice. Discuțiile au vizat atât progresele înregistrate, cât și provocările existente, inclusiv necesitatea modernizării curriculumului, formării continue a cadrelor didactice și valorificării bunelor practici internaționale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: