Summitul celor Trei Mări: liderii susțin aderarea Moldovei la UE și condamnă războiul Rusiei. Declarație

Liderii celor 13 state membre ale UE participante la Inițiativa celor Trei Mări au adoptat la Dubrovnik o declarație comună care reafirmă sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova, Ucrainei, Albaniei și Muntenegrului la Uniunea Europeană, prezentând extinderea drept „o investiție strategică în securitatea și prosperitatea continentului”, potrivit caleaeuropeana.ro. Documentul cere continuarea reformelor și alinierea la politicile europene, insistând asupra unui proces de aderare bazat pe merit, transparent și predictibil. Declarația include și o condamnare fermă a războiului Rusiei împotriva Ucrainei și cere un armistițiu imediat și necondiționat. Premierul Alexandru Muntenau, prezent la summit, a menționat că  Moldova este pregătită să contribuie activ la stabilitatea și reziliența regiunii.

În discursul său, premierul a subliniat că, în actualul context geopolitic, infrastructura și investițiile nu mai reprezintă doar priorități economice, ci piloni esențiali ai securității regionale. El a vorbit despre consecințele resimțite de Moldova în urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv criza energetică fără precedent și presiunile hibride.

„Pentru Republica Moldova, Inițiativa celor Trei Mări nu este doar o platformă de dialog. Este o platformă orientată spre rezultate, în care conectivitatea devine securitate, iar investițiile devin reziliență. Acestea nu sunt amenințări abstracte. Sunt realități zilnice pentru oamenii noștri”, a declarat Munteanu.

Premierul a subliniat că Moldova poate contribui la conectivitatea regională prin proiecte concrete în domeniul energetic, inclusiv interconexiuni electrice cu România și Ucraina, stocarea energiei la scară largă și capacități de echilibrare a sistemului energetic.

„Sunt investiții care întăresc nu doar țara noastră, ci întreaga regiune a Mării Negre. Republica Moldova este pregătită să facă mai mult și să contribuie la stabilitate acolo unde este cel mai mult nevoie”, a declarat premierul.

La Dubrovnik, Munteanu a avut și o discuție cu președintele României, Nicușor Dan, pe care a descris-o drept „caldă și deschisă”. Premierul a apreciat ajutorul acordat de România în gestionarea crizelor energetice și în realizarea agendei de integrare europeană a Moldovei.

„Ne leagă nu doar proiecte comune, ci și valori, încredere și obiectivul de a construi un viitor european mai bun pentru cetățenii noștri. Sprijinul României contează enorm pentru Republica Moldova”, a declarat Munteanu.

Oficialii au discutat despre accelerarea interconectărilor energetice și de transport, inclusiv a proiectelor de infrastructură peste Prut. Totodată, au fost evidențiate oportunitățile de aprofundare a cooperării economice și creșterea investițiilor românești în Moldova. România este principalul partener comercial al Moldovei, iar în țară activează peste 1.700 de întreprinderi cu capital românesc, cu investiții de aproximativ 7 miliarde de lei.

Ce s-a adoptat la summit

Liderii celor 13 state membre ale UE participante la Inițiativă au adoptat la finalul summitului o declarație comună care subliniază rolul strategic tot mai important al regiunii în arhitectura de securitate și energie a Europei, potrivit caleaeuropeana.ro.

Documentul include o condamnare fermă a războiului Rusiei împotriva Ucrainei și reafirmă sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, cerând un armistițiu imediat și necondiționat. Extinderea UE este prezentată ca o investiție strategică, iar liderii reafirmă sprijinul pentru Ucraina, Republica Moldova, Albania și Muntenegru în procesul de aderare, insistând asupra unui proces bazat pe merit, transparent și predictibil.

Un capitol important este dedicat infrastructurii și conectivității, statele angajându-se să accelereze proiectele comune în transport, energie și digitalizare, inclusiv Rail Baltica, Via Carpatia și Via Baltica. Declarația consemnează și o abținere constructivă din partea Ungariei. Următoarea reuniune va avea loc în Slovacia, în 2027.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Referendumul de la Coșnița: peste 95% au votat interzicerea schimbării destinației unor terenuri agricole

Locuitorii comunei Coșnița din raionul Dubăsari s-au pronunțat împotriva schimbării destinației unor terenuri agricole în terenuri destinate exploatării resurselor minerale. Potrivit rezultatelor preliminare ale referendumului local, peste 95% dintre participanți au votat pentru interdicție. Datele au fost comunicate de Comisia Electorală Centrală (CEC).

Alegătorii au fost chemați să răspundă cu „DA” sau „NU” la întrebarea: „Susțineți interzicerea schimbării destinației terenurilor din limitele administrative ale comunei Coșnița în scopul exploatării resurselor minerale pe o distanță mai mică de 1,2 km de la hotarul intravilanului satelor Coșnița și Pohrebea?”.

Potrivit rezultatelor preliminare, 1 466 de persoane (95,69%) au votat „DA” pentru interzicerea schimbării destinației, iar 66 (4,31%) au votat „NU”.

Reprezentanții CEC au precizat că decizia se consideră adoptată dacă pentru aceasta au votat majoritatea cetățenilor care au participat la referendum. Totodată, Comisia a menționat că datele au caracter preliminar până la recepționarea documentelor în original de la organele electorale inferioare.

….

Terenurile aflate la aproximativ un kilometru de satele Coșnița și Pohrebea, care fac parte din comuna Coșnița, au destinație agricolă. Între timp, în această zonă a fost pregătit un șantier pentru o carieră de extracție a nisipului și pietrișului, însă lucrările de exploatare nu au început, fiind necesară schimbarea destinației terenurilor din agricole în terenuri destinate exploatării resurselor minerale.

Viceprimarul comunei Coșnița, Alexei Gafeli, a declarat că lucrările de amenajare au început fără acordul autorităților locale, iar activitatea a fost oprită în urma reacției locuitorilor. Totodată, el a spus că terenurile respectiv ar putea fi folosite pe viitor pentru construcția de locuințe.

De cealaltă parte, compania care intenționează să exploateze zăcămintele minerale a declarat că nu are nevoie de permisiunea Consiliului local pentru a începe lucrările. Totuși, pentru demararea exploatării, aleșii locali trebuie să decidă dacă permit sau nu schimbarea destinației terenului. Compania a mai afirmat că legea interzice construcțiile pe terenurile unde au fost identificate zăcăminte minerale și că amenajarea carierei ar putea contribui la dezvoltarea economică a satului.

În prezent, compania se află în proces de judecată cu autoritățile locale pentru schimbarea destinației lotului de pământ pe care l-a procurat.

NewsMaker a fost anterior la Coșnița și a discutat cu localnicii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: