Summitul celor Trei Mări: liderii susțin aderarea Moldovei la UE și condamnă războiul Rusiei. Declarație

Liderii celor 13 state membre ale UE participante la Inițiativa celor Trei Mări au adoptat la Dubrovnik o declarație comună care reafirmă sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova, Ucrainei, Albaniei și Muntenegrului la Uniunea Europeană, prezentând extinderea drept „o investiție strategică în securitatea și prosperitatea continentului”, potrivit caleaeuropeana.ro. Documentul cere continuarea reformelor și alinierea la politicile europene, insistând asupra unui proces de aderare bazat pe merit, transparent și predictibil. Declarația include și o condamnare fermă a războiului Rusiei împotriva Ucrainei și cere un armistițiu imediat și necondiționat. Premierul Alexandru Muntenau, prezent la summit, a menționat că  Moldova este pregătită să contribuie activ la stabilitatea și reziliența regiunii.

În discursul său, premierul a subliniat că, în actualul context geopolitic, infrastructura și investițiile nu mai reprezintă doar priorități economice, ci piloni esențiali ai securității regionale. El a vorbit despre consecințele resimțite de Moldova în urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv criza energetică fără precedent și presiunile hibride.

„Pentru Republica Moldova, Inițiativa celor Trei Mări nu este doar o platformă de dialog. Este o platformă orientată spre rezultate, în care conectivitatea devine securitate, iar investițiile devin reziliență. Acestea nu sunt amenințări abstracte. Sunt realități zilnice pentru oamenii noștri”, a declarat Munteanu.

Premierul a subliniat că Moldova poate contribui la conectivitatea regională prin proiecte concrete în domeniul energetic, inclusiv interconexiuni electrice cu România și Ucraina, stocarea energiei la scară largă și capacități de echilibrare a sistemului energetic.

„Sunt investiții care întăresc nu doar țara noastră, ci întreaga regiune a Mării Negre. Republica Moldova este pregătită să facă mai mult și să contribuie la stabilitate acolo unde este cel mai mult nevoie”, a declarat premierul.

La Dubrovnik, Munteanu a avut și o discuție cu președintele României, Nicușor Dan, pe care a descris-o drept „caldă și deschisă”. Premierul a apreciat ajutorul acordat de România în gestionarea crizelor energetice și în realizarea agendei de integrare europeană a Moldovei.

„Ne leagă nu doar proiecte comune, ci și valori, încredere și obiectivul de a construi un viitor european mai bun pentru cetățenii noștri. Sprijinul României contează enorm pentru Republica Moldova”, a declarat Munteanu.

Oficialii au discutat despre accelerarea interconectărilor energetice și de transport, inclusiv a proiectelor de infrastructură peste Prut. Totodată, au fost evidențiate oportunitățile de aprofundare a cooperării economice și creșterea investițiilor românești în Moldova. România este principalul partener comercial al Moldovei, iar în țară activează peste 1.700 de întreprinderi cu capital românesc, cu investiții de aproximativ 7 miliarde de lei.

Ce s-a adoptat la summit

Liderii celor 13 state membre ale UE participante la Inițiativă au adoptat la finalul summitului o declarație comună care subliniază rolul strategic tot mai important al regiunii în arhitectura de securitate și energie a Europei, potrivit caleaeuropeana.ro.

Documentul include o condamnare fermă a războiului Rusiei împotriva Ucrainei și reafirmă sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, cerând un armistițiu imediat și necondiționat. Extinderea UE este prezentată ca o investiție strategică, iar liderii reafirmă sprijinul pentru Ucraina, Republica Moldova, Albania și Muntenegru în procesul de aderare, insistând asupra unui proces bazat pe merit, transparent și predictibil.

Un capitol important este dedicat infrastructurii și conectivității, statele angajându-se să accelereze proiectele comune în transport, energie și digitalizare, inclusiv Rail Baltica, Via Carpatia și Via Baltica. Declarația consemnează și o abținere constructivă din partea Ungariei. Următoarea reuniune va avea loc în Slovacia, în 2027.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Larisa Novac

„Sunt momente în care mă întreb dacă merită”: O deputată PAS se plânge de atacuri pe online, după scandalul MoldATSA

Deputata Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Larisa Novac, s-a plâns că este atacată în mediul online. Totodată, aceasta a menționat că înțelege de unde vine această reacție, „mai ales după evenimentele din ultimele zile legate de MoldATSA”. Parlamentara a spus, în apărarea sa, că fiecare trebuie să răspundă pentru propriile fapte și că „răspunderea trebuie să fie individuală, nu colectivă”.

„Am scris ieri un mesaj după ce am ieșit din Plenul Parlamentului. (…) Le mulțumesc celor care mi-au transmis mesaje de susținere și încurajare. Alții au ales să-mi aducă învinuiri, să-mi pună etichete și să mă condamne fără să cunoască toate faptele. Înțeleg de unde vine această reacție, mai ales după evenimentele din ultimele zile legate de MoldATSA. Totuși, nu pot tolera lipsa de respect și injuriile pe pagina mea. (…) Eu, ca deputat, nu am ochi și urechi peste tot. Interacționez instituțional: cer informații, solicit explicații și urmăresc ca lucrurile să fie clarificate. Și da, simt aceeași nedreptate pe care o simt mulți cetățeni atunci când încrederea acordată este folosită în mod abuziv. Dar vreau să vă întreb ceva: cine dintre dumneavoastră poate răspunde pentru toate acțiunile propriilor copii atunci când aceștia aleg un drum greșit? Dar pentru veri, frați sau cumetri? Nimeni”, a comunicat parlamentara.

Potrivit deputatei, „răspunderea trebuie să fie individuală, nu colectivă”. „Ancheta trebuie să stabilească, cu nume și prenume, cine, când și ce lege a încălcat. Iar fiecare trebuie să răspundă pentru propriile fapte. Cine nu a încălțat papucii de deputat poate crede că totul este simplu. Dar, sincer, sunt momente în care mă întreb dacă merită. (…) Eu aleg să continui să încerc”, a adăugat parlamentara.

Menționăm că mesajul la care s-a referit deputata a adunat peste 100 de comentarii, multe dintre acestea fiind critice. În acest mesaj, parlamentara făcea referire la ședința Parlamentului din 26 iunie, menționând că aceasta a durat opt ore. „Pentru mulți deputați din opoziție, sala de ședințe pare să fi devenit mai degrabă un platou de filmare decât un loc pentru dezbateri serioase. Pentru noi, însă, Parlamentul rămâne locul în care se muncește, se discută proiecte de lege și se iau decizii”, a comunicat parlamentara în același mesaj.

***

Întreprinderea de stat „MoldATSA”, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, a ajuns în centrul unui scandal după o investigație a Ziarului de Gardă din 18 iunie, care a arătat că directorul Dumitru Vangheli ar fi inclus în CV informații despre studii de pilotaj în Canada și experiență la Air Canada, informații care, potrivit ZdG, nu corespund realității. În urma investigației, acesta a fost demis. Detalii AICI. Deputatul PAS, Radu Marian, a declarat pentru Nokta că el a fost cel care l-a propus pe Vangheli pentru această funcție. Mai târziu, pe o rețea de socializare, Marian a recunoscut că a greșit.

Ulterior, politicianul Dragoș Galbur a afirmat că Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, ar fi fost numită la „MoldATSA” fără concurs public, ca purtător de cuvânt, menționând un salariu de peste 70.000 de lei și lipsa prezenței la locul de muncă. Taburceanu a confirmat angajarea, precizând că prestează servicii de comunicare. Totodată, a spus că salariul său este de 25.700 de lei, plus „suplimente pentru stagiu și volum de lucru”. RISE a scris că aceasta a fost angajată la începutul lunii iunie 2025 și ar fi fost plătită, în medie, cu peste 75.000 de lei lunar în 2025 și peste 120.000 de lei lunar în 2026. Pe 23 iunie, Taburceanu a anunțat că și-a depus cererea de eliberare din funcție și a menționat că va restitui sumele încasate ca sporuri și adaosuri la salariu. Detalii AICI. Maia Sandu a declarat că nu a avut nicio implicare în angajarea Anastasiei Taburceanu. Președinta a adăugat că „este amoral să ei bani nemeritați și acești bani trebuie întorși”.

Pe 24 iunie, încă o verișoară a Maiei Sandu și-a dat demisia. Este vorba despre Tatiana Batin, care era șefa cabinetului președintelui Parlamentului, Igor Grosu. Acesta a precizat că demisia a fost „de onoare” și este legată de incidentul cu sora ei, Anastasia Taburceanu. Detalii AICI. Între timp, politicianul Dragoș Galbur a afirmat că încă o rudă a Maiei Sandu ar fi fost numită fără concurs, de această dată la șefia unei sucursale a Moldelectrica. Compania Moldelectrica a respins acuzațiile, precizând că Iurie Sandu a fost desemnat în urma unui concurs intern. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: