„Suntem o familie”. Estonia, Letonia și Lituania susțin aderarea Moldovei la UE: consemnat în acte

Președintele Estoniei Alar Karis, al Letoniei Edgars Rinkēvičs și cel al Lituaniei Gitanas Nausėda efectuează o vizită la Chișinău. Liderii țărilor baltice au semnat o Declarație de susținere a aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În timpul unor declarații de presă, premierul Dorin Recean a spus că „țările baltice sunt o sursă de inspirație pentru noi” și că ele „ca și noi, au luptat pentru libertate și pentru un viitor european”. Președintele Lituaniei a declarat că se află la Chișinău pentru a reitera sprijinul pentru aderarea Moldovei la UE. Iar președintele Estoniei a spus că „Republica Moldova se află la o intersecție” și că această intersecție este „foarte cunoscută” estonienilor. Președintele Letoniei a menționat că a venit la Chișinău pentru a discuta cum țările baltice pot sprijini în continuare Moldova „în călătoria spre a deveni membru cu drepturi depline al UE”. 

„În această zi importantă avem alături de noi oaspeți de onoare – trei președinți ai țărilor baltice. (…) Astăzi, prietenii Moldovei sunt alături de noi. (…) Vizita lor este un semn că suntem o familie, iar familiile și prietenii se vizitează la momente de importante precum ziua de astăzi. (…) Țările baltice sunt o sursă de inspirație pentru noi. Ele, ca și noi, au luptat pentru libertate și pentru un viitor european iar în acest an sărbătoresc 20 de ani în Uniunea Europeană. (…) Moldova a ratat de mai multe ori ocazia de a fi alături de ele, însă acum avem ocazia să realizăm obiectivul nostru de țară – de a pregăti Republica Moldova pentru a deveni membru al Uniunii Europene până în 2030”, a comunicat premierul Dorin Recean în timpul unor declarații de presă.

Oficialul moldovean a mulțumit președinților din statele baltice „pentru semnarea declarației comune de susținere a aderării Republicii Moldova la UE”.

„Acest gest nu este doar un simbol puternic, ci și o expresie a solidarității autentice pe care o primim din partea prietenilor noștri din Estonia, Letonia și Lituania”, a adăugat Recean.

În timpul declarațiilor de presă, președintele Lituaniei Gitanas Nausėda a spus că „este o onoare” să se afle la Chișinău „în ziua aceasta specială a Republicii Moldova, ziua independenței”.

„Eu astăzi sunt aici pentru a reitera sprijinul Lituaniei pentru aderarea Republicii Moldova la UE. Moldova este o națiune europeană și are locul său de drept în sânul familiei europene. (…) Aș vrea să ne amintim că Moldova a fost prima națiune din lume care a recunoscut independența restaurată a Lituaniei în mai 1990. Mulțumesc Moldova”, a evidențiat Nausėda.

Președintele Estoniei Alar Karis a menționat că „Republica Moldova se află la o intersecție”.

„La o situație foarte cunoscută nouă. (…) În timpul referendumului nostru, cam 65% au votat în favoarea aderării la UE. Astăzi, sprijinul pentru UE este de peste 80%. Iar în rândul tinerilor, acest sprijin este de peste 90%. (…) Drag popor al Republicii Moldova, eu folosesc acest prilej foarte important ca să vă amintesc să folosiți ocazia și să votați pentru aderarea la UE. În 2004, noi am îmbrățișat valorile europene și astăzi împărtășim viitorul familiei europene. Această familie ne protejează cultura, limba, oamenii, pământul. Această familie a fost fericirea noastră în ultimii 20 de ani, prin a sprijini fermierii noștri, prin dezvoltarea infrastructurii de transport, prin asigurarea oportunităților de afaceri, prin investiții în educație, știință, cooperare, sănătate, sustenabilitate și multe alte sectoare cruciale pentru un stat bine funcțional. Astăzi, învățând din experiența noastră, extindem o mână de ajutor altor națiuni care aspiră să adere la Uniunea Europeană”, a declarat Karis.

Președintele Letoniei Edgars Rinkēvičs a spus că Moldova are „cei mai buni prieteni în statele baltice”.

„Sărbătoresc independența dumneavoastră dar și vă doresc toate bune atunci când este vorba de parcursul către aderarea la UE. (…) Am venit ca să discutăm cu dumneavoastră inclusiv modalitățile cum vă putem sprijini în continuare în călătoria dumneavoastră spre a deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene”, a comunicat Rinkēvičs.

Vizita celor trei președinți la Chișinău a fost anunțată pe 15 august de instituția prezidențială. Președinția menționat că „prezența acestor lideri la Chișinău este o dovadă a sprijinului constant și solid pe care țările baltice îl acordă Republicii Moldova în parcursul nostru european”.

Precizăm, cei trei lideri vor urca pe scena din PMAN în seara zilei de 27 august pentru a transmite mesaje de felicitare cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Андрей Мардарь / NewsMaker

Un bărbat, condamnat pentru violență față de un minor transgen. Decizia Judecătoriei Criuleni

Un bărbat a fost condamnat pentru violență față de un minor transgen. Decizia, care recunoaște că fapta a fost săvârșită din motive de prejudecată bazate pe identitatea de gen a victimei, a fost pronunțată de Judecătoria Criuleni, sediul Central.

Potrivit hotărârii judecătorești, bărbatul a fost găsit vinovat de comiterea intenționată a violenței domestice asupra unui minor. Instanța i-a aplicat o pedeapsă de 200 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității și l-a obligat să achite cheltuieli de judecată în valoare de 7 462 de lei.

GENDERDOC-M, organizație care apără drepturile comunității LGBTQ+, a transmis într-un comunicat că incidentul a avut loc în martie 2024. Instanța a constatat că agresorul a acționat din ostilitate față de identitatea de gen a adolescentului. Acesta a încercat să-l forțeze să renunțe la tranziția hormonală, i-a interzis să ia medicamente și i-a restricționat accesul la telefon.

De asemenea, bărbatul a amenințat că va face publice fotografii personale ale victimei, că va recurge la violență fizică și chiar că îl va încorpora în serviciul militar din regiunea transnistreană. În plus, individul l-a împins, l-a lovit peste față și l-a obligat să-și tundă părul. Expertiza judiciară a confirmat că aceste acțiuni au afectat demnitatea victimei, provocându-i teamă, anxietate și un sentiment de nesiguranță.

Un alt element al hotărârii este faptul că instanța a stabilit explicit că, în cauzele privind violența în familie, împăcarea părților nu înlătură răspunderea penală. Deși victima a declarat ulterior că s-a împăcat cu inculpatul și nu are pretenții față de acesta, instanța a subliniat că infracțiunea de violență în familie nu este una pentru care împăcarea poate duce la încetarea procesului penal.

Această hotărâre transmite un mesaj clar: identitatea de gen a unui copil nu poate fi folosită ca motiv pentru umilire, control, amenințări sau violență. Familia nu este un spațiu în afara legii, iar copiii LGBTQ+ au dreptul la protecție, siguranță și demnitate”, a menționat GENDERDOC-M.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: