După ce a fost instituită starea de urgență, în Moldova va funcționa „procedura de urgență” de destituire din funcție a conducătorilor agenților economici și ai instituțiilor publice. Comisia pentru Situații Excepționale a elaborat și a aprobat documentul după ce a fost demis din funcție directorul Spitalului Clinic Republican. Avocații consideră că din cauza formulărilor neclare, această procedură ar putea facilita abuzurile. NM și juriștii au analizat, dacă se va întâmpla așa și dacă cei concediați vor avea posibilitatea de contestare.
Cine și pentru ce ar putea fi concediat după instituirea stării de urgență
În hotărârea din 24 martie a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) sunt trei puncte principale.
Unu: dacă șeful unei instituții publice a încălcat hotărârea Comisiei pentru Situații Excepționale, el poate fi destituit din funcție, prin decizia acestei comisii.
Doi: pentru ca CSE să examineze chestiunea cu privire la destituire, e suficient ca unul dintre membrii comisiei să propună, oral sau în scris, să fie concediat cineva din conducătorii instituțiilor.
Trei: pe perioada stării de urgență, se sistează acțiunea articolelor din Codul muncii, care prevăd:
* Un angajat nu poate fi concediat fără acordul sindicatelor.
* Salariatul transferat nelegitim la o altă muncă sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi restabilit la locul de muncă.
* Angajatorul poate fi tras la răspundere pentru transferul sau eliberarea nelegitimă din serviciu a angajatului.
Concedierea poate fi contestată după ce s-a instituit stare de urgență?
Decizia comisiei poate fi contestată în decurs de 24 de ore din momentul publicării. Dacă plângerea va fi depusă mai târziu, nu va fi examinată.
Astfel de plângeri vor fi examinate de Curtea de Apel Chișinău. CA va emite și decizia definitivă. Însă conform hotărârii comisiei, plângerea trebuie examinată în decurs de 72 de ore. La fel, comisia a recomandat judecătorilor CA să țină cont doar de prevederile Codului administrativ și ale Codului civic, care nu contravin hotărârilor comisiei.
Ce-i alarmează pe juriști
Această hotărâre a Comisiei pentru Situații Excepționale a provocat semne de întrebare în rândul juriștilor și al apărătorilor pentru drepturile omului. Potrivit afirmațiilor juristului Alexei Gherțescu, prevederile acestei hotărâri sunt formulate într-un mod neclar, ceea ce ar putea facilita abuzuri. De exemplu, în primele două puncte ale hotărârii se spune clar că este vorba despre destituirea conducătorilor instituțiilor publice. Iar în punctul al treilea, în care este vorba despre sistarea acțiunilor câtorva articole ale Codului muncii, nu este indicat, acest lucru vizează doar conducătorii sau orice angajat.
„Nu exclud faptul că astăzi, în baza acestei hotărâri a comisiei, multor angajați le va fi propus să aleagă: ori semnează cererea de concediu din cont propriu ori vor fi concediați”, a menționat Gherțescu.
Totodată, avocatul consideră că CSE a încălcat legea privind regimul stării de urgență, schimbând termenele de examinare a dosarelor despre infracțiunile administrative. El a menționat că în conformitate cu legea privind regimul stării de urgență, examinarea unor astfel de cauze are loc în aceeași ordine ca și până la instituirea regimului stării de urgență, însă în unele cazuri, termenul poate fi redus până la trei zile. El a adăugat că CSE ar trebui să vină cu precizări în acest sens.
În seara de 25 martie, Gherțescu s-a adresat către Curtea de Apel Chișinău, pentru a contesta acea parte a hotărârii comisiei care vizează procedura de examinare a cauzelor civile. Gherțescu susține că persoanei concediate i se oferă prea puțin timp pentru a contesta decizia, ținând cont de faptul că „cel mai adesea, comisia publică deciziile sale seara târziu”.
La rândul său, avocatul Vadim Vieru consideră că în de stare de urgență, asemenea hotărâri pot fi justificate. Totodată, el a menționat că în orice caz, „concedierea ar trebui să fie întemeiată”. El a mai spus că procedura de contestare, descrisă în document, ar putea cădea sub incidența art. 6 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului în care se menționează despre dreptul la „un proces de judecată echitabil”.
„Evident, normele respective ar putea facilita abuzuri din partea comisiei, dar aceasta nu înseamnă că CEDO nu va putea să se expună în acest sens”, a adăugat juristul.
Ce spun autoritățile
Dumitru Stăvilă, directorul Inspectoratului de Stat al Muncii, afirmă, la rândul său, că în hotărârea Comisiei pentru Situații Excepționale este vorba doar despre destituirea conducătorilor instituțiilor publice. În opinia sa, pentru a evita neclaritățile, aceste trei puncte ale hotărârii ar fi trebuit să fie comasate în unul singur. La fel, Stăvilă se îndoiește de faptul că se poate manipula cu aceste prevederi ale hotărârii.
Veaceslav Drăgancea, consilierul prim-ministrului Ion Chicu, a spus că această hotărâre a comisiei vizează doar destituirea conducătorilor instituțiilor și doar în cazurile în care concedierea este motivată prin încălcarea hotărârilor Comisiei pentru Situații Excepționale. „Orice stare de urgență are termene și atunci când acestea vor expira, cineva va trebui să răspundă pentru hotărârile nelegitime, de aceea nimeni nu va face abuz [de acest mecanism]”, consideră Drăgancea.
***
Menționăm că la 24 martie, prin decizia Comisiei pentru Situații Excepționale, a fost demis Andrei Ciubotaru, directorul Spitalului Clinic Republican. Comisia a considerat că el a încălcat una dintre prevederile CSE. Ciubotaru a fost demis după ce a devenit public faptul că a dispus efectuarea testărilor de coronavirus pentru angajații spitalului, fără a informa Ministerul Sănătății despre aceasta. Ciubotaru a spus că a decis să facă acest lucru din cauza că la mulți, coronavirusul nu se manifestă nicicum, însă ei ar putea să-i infecteze pe alții.
