Colaj NM

Svetlana Dogotaru, aleasă viceprimar al Chișinăului: PAS a acuzat ilegalități, primarul a reacționat

27 de consilieri au aprobat candidatura arhitectului-șef al capitalei, Svetlana Dogotaru, propusă de Ion Ceban, pentru funcția de viceprimar al Chișinăului, responsabil de domeniile urbanismului și arhitecturii. Decizia a fost luată pe 29 mai, la ședința CMC. Fracțiunea PAS a părăsit sala de ședințe înainte de vot, însă ulterior s-a întors și a calificat decizia drept „o ilegalitate”. „Până nu-i demis un viceprimar sau nu pleacă singur, noi nu putem numi un alt viceprimar”, a declarat fracțiunea, referindu-se la cazul Irinei Gutnic. „A fost numită prin dispoziție, a fost eliberată prin dispoziție”, a reacționat primarul Ion Ceban, în contextul demiterii Irinei Gutnic.

Decizia din CMC a fost luată după ce, pe 25 mai, Ceban a anunțat că Dogotaru va fi propusă pentru funcția de viceprimar responsabil de arhitectură și urbanism, iar viceprimarul Ilie Ceban, responsabil până atunci de domeniul urbanismului, va prelua atribuțiile viceprimarului responsabil de domeniul juridic, funcție deținută de Irina Gutnic până la demitere.

Astfel, la ședința CMC din 29 mai, consilierii au luat act de încetarea înainte de termen a mandatului de viceprimar al Irinei Gutnic. Ulterior, a fost pus în discuție proiectul privind numirea Svetlanei Dogotaru în funcția de viceprimar. În cadrul ședinței, Ceban a cerut susținerea consilierilor pentru numire, menționând că „nu există persoană mai pregătită, la această etapă, în Republica Moldova pentru a deține această funcție”.

Cu votul a 27 de consilieri, proiectul a fost aprobat, inclusiv cu susținerea a 20 de consilieri ai Mișcării Alternativa Națională (MAN), partid condus de primar, a doi consilieri ai Partidului Socialiștilor și a consilierului Chiril Moțpan. La acel moment, s-a anunțat că fracțiunea PAS nu era prezentă în sală.

Mai târziu, la tribuna CMC și-au făcut apariția consilierii PAS. „Voi acum ați participat la o ilegalitate. (…) Tu nu poți vota numirea unui viceprimar fără ca să fie o decizie de demitere a celuilalt. Cum ați putut vota un viceprimar pe o poziție care nu este goală? (…) Trebuie să luăm de pe camere și să vedem, în general, dacă a fost cvorum. (…) Legea spune clar: viceprimarul se demite, la propunerea primarului, de Consiliul Municipal. Până nu-i demis un viceprimar sau nu pleacă singur, noi nu putem numi un alt viceprimar. (…) Nu susțineți proiectele ilegale ale lui Ion Ceban”, a declarat vicepreședintele fracțiunii PAS din CMC, Dumitru Ivanov.

Ulterior, consilierii PAS au părăsit sala de ședințe, fiind urmați și de aleși locali din alte fracțiuni. În consecință, președintele ședinței, Denis Șova, a constatat lipsa cvorumului și a anunțat întreruperea ședinței.

„Ei nu vin la lucru de foarte mult timp, dar dacă vin fac gălăgie”, a reacționat Ceban. „Au existat 27 de voturi, au votat 27 de consilieri pentru ca doamna Dogotaru să ajungă viceprimar”, a spus ulterior Ceban în timpul unor declarații pentru jurnaliști. „A fost numită prin dispoziție, a fost eliberată prin dispoziție”, a adăugat Ceban, în contextul demiterii Irinei Gutnic.

Cine este Svetlana Dogotaru

Svetlana Dogotaru a fost numită în funcția de arhitectă-șefă al municipiului Chișinău și șefă a Direcției Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare în octombrie 2019.

Potrivit CV-ului său, Svetlana Dogotaru absolvit mai multe instituții de învățâmânt superior: Universitatea Tehnică, Facultatea Arhitectură şi Urbanism (1980 – 1985), Academia de Administrare Publică, masterat în administraţia publică ((2000 – 2003), Institutul Nistrean de Economie și Drept, licențiată în drept (1999 – 2003), Academia Ştefan cel Mare, masterat în drept administrativ (2004 – 2005).

În luna iunie 2019, Dogotaru a fost numită în funcția de secretat de stat al Ministerul Economiei și Infrastructurii, de către ministrul de atunci, Vadim Brînzan. În noiembrie, aceasta a demisionat, după căderea guvernului condus de Maia Sandu. Totodată, între anii 2001-2004, aceasta a deținut funcția de prim – viceministru al Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului.

În februarie 2024, CNA și procurorii au descins cu percheziții într-un dosar de abuz de serviciu, în care erau vizați arhitectul-șef al capitalei, Svetlana Dogotaru, și un agent economic. CNA anunța că funcționara și administratorii unei companii de construcție din capitală ar fi pus la cale o schemă prin care urmăreau scopul deposedării municipalității de un lot de teren. Dogotaru a respins acuzațiile. Detalii AICI.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Congresul Autorităților Locale critică termenul-limită pentru amalgamarea voluntară: „O presiune uriașă pe primării”. Guvernul: „Este momentul să găsim limbă comună”

Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, susține că termenul-limită de 31 iulie pentru încheierea amalgamării voluntare a primăriilor nu are bază legală. Totodată, el a spus că „invocarea agresivă a datei pune o presiune uriașă pe primării”. În același timp, potrivit acestuia, „nu există niciun mecanism care să garanteze că localitățile amalgamate vor primi efectiv finanțările”. NewsMaker a solicitat în acest sens o reacție de la secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. La rândul său, Buzu a declarat, în aceeași zi, pe o rețea de socializare, că Guvernul va oferi sprijin financiar concret și i-a îndemnat pe primari „să găsim limbă comună, să finalizăm discuțiile și să luăm decizii responsabile”.

Ce a declarat Furdui

Pe 9 iulie, Furdui a scris pe rețelele de socializare că „data de 31 iulie 2026 este o construcție politică fără bază legală”. „Este ilegală: nu există în nicio lege care să o prevadă. (…) Invocarea agresivă a datei de 31 iulie 2026 pune o presiune uriașă și nejustificată pe primăriile din toată țara. Această grabă artificială distruge din start ideea de „amalgamare voluntară”. Când primarii sunt fugăriți, presați și împinși să decidă în câteva săptămâni, nu mai vorbim de o unire benevolă, ci de o amalgamare impusă”, a adăugat acesta.

Totodată, a spus că „nu există niciun mecanism care să garanteze că localitățile amalgamate vor primi efectiv finanțările promise”.

„De la lansarea sa, la începutul lui 2024, și până nu demult, procesul de amalgamare voluntară a produs doar două fuziuni finalizate. Apoi, la un moment dat, în câteva luni avem deja sute!!!! Am întrebat public, încă din februarie: Ce sa schimbat: au apărut, brusc, fonduri sau stimulente atât de mari încât să justifice o asemenea accelerare? Răspunsul nostru a rămas neschimbat: nu stimulentele s-au schimbat — presiunea s-a schimbat”, se mai arată în mesajul lui Furdui.

Potrivit directorului executiv al CALM, „conceptul reformei nu a fost niciodată consultat real cu APL, societatea civilă, CALM și alți actori relevanți”.

NewsMaker a solicitat în acest sens o reacție de la secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu.

Ce a declarat Buzu despre procesul de amalgamare

Menționăm că, tot pe 9 iulie, Alexei Buzu a declarat pe rețelele de socializare că, în august, Executivul va începe procesul de amalgamare normativă.

„Procesul de amalgamare voluntară se va încheia pe 31 iulie. În august, Guvernul va începe procesul de amalgamare normativă. Pentru primăriile sub 3000 de locuitori, amalgamarea va deveni obligatorie. De aceea, încurajăm aleșii locali să valorifice această etapă voluntară și să ia decizii responsabile în interesul comunităților pe care le reprezintă. Este momentul să găsim limbă comună, să finalizăm discuțiile și să luăm decizii responsabile pentru viitorul localităților noastre”, a comunicat Buzu.

El a mai spus că, „acum, localitățile pot decide singure cu cine se unesc, cum își organizează administrația și care sunt prioritățile de investiții”. „Guvernul oferă sprijin financiar concret pentru această etapă: 3000 de lei pentru fiecare locuitor din primăria unită, bani pentru proiecte de infrastructură, până la un milion de lei pentru pregătirea procesului și sprijin anual în bugetul local timp de 3 ani. Aceste resurse sunt disponibile în cadrul etapei de amalgamare voluntară”, a conchis secretarul general al Guvernului.

***

Pe 7 iulie, președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a declarat că reforma administrației publice locale continuă, menționând că a auzit falsuri în acest sens. De asemenea, oficialul a precizat că peste 760 de primării au inițiat deja procedura de amalgamare voluntară.

Menționăm că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Reforma este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

La începutul lunii iunie, președinta Maia Sandu a recunoscut că această reformă va avea „costuri politice” pentru partidul de guvernare, însă aceasta nu mai poate fi amânată. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: