Într-o lume în care arta și știința se intersectează, artista Vasiluța Vasilache și colaboratorii săi, Vassilis Tzitiridis, Ulrich Janzyck, și Marie Donath, ne aduc «Synesthesia» — o expoziție inovatoare de picturi care explorează complexitatea și frumusețea corpului uman.
Expoziția «Synesthesia» reprezintă o incursiune artistică în lumea sistemelor interne și a organelor corpului uman. Această serie de picturi surprinde esența funcțiilor vitale ale corpului uman și le aduce la viață prin intermediul culorilor și luminii. Artista a reușit să creeze o experiență vizuală ce aruncă o nouă lumină asupra modului în care percepem corpul uman.
Fiecare operă de artă din expoziție se concentrează asupra unui aspect specific al corpului uman — de la inimă și plămâni, până la sistemul nervos și organele interne. Prin intermediul culorilor vibrante și al detaliilor minuțioase, artista reușește să ilustreze frumusețea ascunsă în aceste sisteme complexe.
Vernisajul expoziției «Synesthesia» va avea loc pe data de 11 noiembrie, la Lemon Pizza (str. 31 august 1989, 91), începând cu ora 17:00. Pentru o experiență deplină, vizitatorii sunt rugați să aibă căștile cu ei. Expoziția va fi deschisă publicului în perioada 11-19 noiembrie.
Expoziția are loc în cadrul Festivalului Internațional de Film Queer Voices, ediția 6, din 16-19 noiembrie 2023.
Festivalul este organizat de A.O. Moldox și Cinema Queer Stockholm, cu sprijinul financiar al Institutului Suedez și al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos, cu suportul Ministerului Olandez.
Evoluția unei companii din Republica Moldova a fost calificată de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării drept „una dintre cele mai inspiraționale istorii de afaceri” din țară. Dacă la început firma exporta pe piața Uniunii Europene doar tradiționalul borș acru, astăzi vinde și popcorn, cipsuri și ambalaje de carton. Principalele piețe de export ale companiei sunt România, Franța, Lituania și Italia.
Potrivit ministerului, compania Sadro-Ursu, lansată în 1993, exportă astăzi peste 80% din producția sa pe piața Uniunii Europene. Ministerul a calificat-o drept „una dintre cele mai inspiraționale istorii de afaceri din Republica Moldova”.
„În 1993 am deschis primul nostru magazin de cartier, iar câțiva ani mai târziu am trecut de la comerț la producție. Am cumpărat o afacere în România și așa am devenit unicul producător de borș acru din România. Iar toată producția era la Chișinău”, a comunicat administratorul companiei.
Potrivit autorităților, dacă la început compania era cunoscută pentru tradiționalul borș acru, astăzi portofoliul său de produse este mai divers. Compania exportă borș acru, popcorn pentru microunde, cipsuri și ambalaje de carton, cu un volum total al exporturilor de peste 46,7 milioane de lei în ultimul an.
„Popcornul pentru microunde este unul dintre produsele noastre de bază și este prezent în foarte multe țări din Europa. De fapt, ar fi mai simplu să enumerăm unde nu îl exportăm”, a declarat directoarea comercială a companiei.
Principalele piețe de export ale companiei sunt România (50%), Franța (30%), Lituania (10%) și Italia (10%). Potrivit ministerului, compania dispune astăzi de o suprafață de producție de 6.000 m², utilaje moderne și zeci de angajați.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a întâlnit pe 9 septembrie la Strasbourg cu secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset. Potrivit instituției prezidențiale de la Chișinău, întrevederea s-a desfășurat în contextul pregătirilor pentru preluarea de către țara noastră a Președinției Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, în perioada noiembrie 2025 – mai 2026.
„Discuțiile au vizat și consolidarea cooperării prin Planul de Acțiuni Republica Moldova – Consiliul Europei și adoptarea unor noi măsuri pentru apărarea democrației și creșterea rezilienței în fața ingerințelor externe”, au comunicat reprezentanții Președinției.
Conform sursei citate, șefa statului a evidențiat „contribuția Consiliului Europei, inclusiv a Adunării Parlamentare, a Comisiei de la Veneția și a Curții Europene pentru Drepturile Omului, la dezvoltarea democratică a Moldovei și la întărirea statului de drept”.
„De asemenea, președinta Maia Sandu a reafirmat angajamentul de a continua reformele, în special în justiție, în conformitate cu așteptările cetățenilor și cerințele ce țin de aderarea la Uniunea Europeană. Totodată, președinta a confirmat disponibilitatea Republicii Moldova de a contribui activ la consolidarea democrației, statului de drept și unității europene”, au mai declarat reprezentanții instituției prezidențiale.
***
Republica Moldova va exercita, începând cu luna noiembrie 2025, președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, pentru o perioadă de șase luni.
Consiliul Europei este o organizație internațională, interguvernamentală și regională, creată la 5 mai 1949. Reunește 46 de state membre și mai multe state cu statut de observator (SUA, Mexic, Israel, Canada, Vatican, Japonia). Consiliul Europei are două dimensiuni: una federalistă, reprezentată de Adunarea Parlamentară, alcătuită din parlamentari proveniți din parlamentele naționale, și una interguvernamentală, întruchipată de Comitetul Miniștrilor, alcătuit din miniștrii de externe ai statelor membre. Comitetul Miniștrilor este principalul organism decizional al Consiliului Europei.
Republica Moldova a deținut pentru prima dată președinția Comitetului de Miniștri în perioada mai-noiembrie 2003. Atunci țara noastră a devenit prima țară din spațiul CSI care a deținut această poziție.
În Republica Moldova a fost lansat concursul de fotografie „Porțile Moldovei”. Participanții sunt invitați să trimită până la două fotografii ale porților care i-au impresionat.
Concursul național de fotografie este organizat de Alianța Asociațiilor de Băștinași din Moldova, cu sprijinul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Germaniei, prin intermediul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei, și în parteneriat cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Moldova.
„Fiecare poartă ascunde o poveste și păstrează amintiri de neuitat. Iar atunci când se deschide, descoperim chipuri, familii, tradiții și visuri. Ne amintim cum părinții ne așteptau cu dor la poartă, cum bunicii stăteau la șezătoare pe banca din fața casei, prima întâlnire romantică, cum vopseam porțile înainte de sărbători și cum fiecare culoare sau simbol vorbea despre gospodarii casei. Astăzi, Moldova are nevoie să redescopere aceste povești și să le spună din nou, pentru a ne aminti cine suntem și ce ne leagă”, au comunicat reprezentanții Alianței Asociațiilor de Băștinași.
Termenul-limită pentru participare la concurs este 3 octombrie. Participanții sunt invitați să trimită până la două fotografii ale porților care i-au impresionat, fie ele tradiționale sau moderne, din sate sau orașe. Înscrierile trebuie să includă fotografia (format JPEG/PNG, 2–10 MB), titlul și o scurtă poveste (50–150 de cuvinte) și localitatea unde a fost realizată. Fotografiile pot fi expediate prin: e-mail: [email protected]; Viber, Telegram sau WhatsApp: (+373) 612 99 444; Facebook Messenger: Alianța Asociațiilor de Băștinași; încărcare directă pe pagina concursului: www.portilemoldovei.eu.
Ulterior, un juriu va selecta aproximativ 50 de fotografii, care vor fi evaluate în funcție de calitatea artistică, valoarea narativă și simbolică, dar și de diversitatea regională. Fotografiile selectate vor fi prezentate în cadrul a șase expoziții publice, organizate în principalele localități ale țării, inclusiv în mun. Chișinău. „Câștigătorii vor fi desemnați de către public, prin vot online și în cadrul expozițiilor”, au declarat reprezentanții Alianței.
Aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova nu știu încă pentru cine vor vota la alegerile parlamentare, care urmează să aibă loc peste puțin mai mult de două săptămâni. Datele au fost prezentate de compania iData pe 8 septembrie. Însă numărul mare al „indecișilor” înaintea alegerilor a devenit de mult timp o tradiție în țară. NM, împreună cu experți, a analizat de ce se întâmplă acest lucru și unde ar putea merge voturile celor care încă ezită.
Ce arată sondajele?
Pe 8 septembrie, compania iData a prezentat rezultatele unui nou sondaj preelectoral. Potrivit acestora, 42,6% dintre respondenți nu știu pentru cine vor vota, în timp ce 56% s-au decis deja. Totodată, 87,7% au declarat că vor merge sigur la urne, iar doar 10,9% au spus că se vor abține.
Este de menționat că acest sondaj a fost realizat după o metodologie diferită — datele au fost recalculate ținând cont de structura demografică reală a alegătorilor. În trecut, cercetările se bazau pe un eșantion sociologic clasic, însă și acestea indicau un procent ridicat de indeciși. De exemplu, în sondajul din 20 august, 28,3% dintre participanți nu au putut sau nu au dorit să numească partidul pe care l-ar vota.
Dacă analizăm dinamica din ultimele luni, observăm că ponderea indecișilor este în creștere de la începutul anului și atinge nivelul maxim chiar înainte de alegeri. În februarie aceasta era de 26,4%, în mai a urcat la 29,8%, iar la sfârșitul lunii iunie a ajuns la 33,9%.
Datele Barometrului Opiniei Publice din ultimii cinci ani confirmă tendința: un nivel ridicat al indeciziei este normă pentru alegătorii moldoveni. De exemplu, în ianuarie 2019, când țara se pregătea de alegerile parlamentare desfășurate după sistemul mixt, sociologii consemnau un record de 53,5% nehotărâți. Până la sfârșitul aceluiași an, însă, indicatorul scăzuse la 25,5%.
De ce se întâmplă asta?
Sociologul Alexandr Macuhin menționează: aceasta nu este o particularitate a Moldovei, ci o tendință caracteristică pentru multe țări, inclusiv europene. În opinia sa, procentul ridicat al indecișilor reflectă însăși criza procesului politic.
„Mulți alegători nu văd „candidatul lor” printre cei existenți. De exemplu, la noi nu există partide consecvent liberale (cu poziții economice) sau, să zicem, socialiste — deși „Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților” în Parlamentul European este a doua fracțiune ca număr. Denumiri de partide există, dar în spatele lor deseori stă orice altceva, în afară de ceea ce presupune însăși ideologia. De aceea, în Europa crește popularitatea partidelor carismatice, numite după numele conducătorului lor sau încă cumva abstract. Ele joacă în „catch-all” — încearcă să placă tuturor. Dar anume aceasta și îi respinge pe o parte dintre alegători”, a explicat Macuhin.
Doctor în științe politice, Angela Colațchi adaugă că fiecare partid are propriul său electorat stabil — oameni care vor vota pentru „ai lor” în orice condiții. Ceilalți aleg în funcție de situația de aici și acum, „plutesc” pe câmpul politic și își caută candidatul.
„De obicei aceasta este aproximativ o treime din alegători. Este un proces normal și firesc”, spune expertul.
Cum indecișii pot influența alegerile?
Potrivit Angelei Colațchi, alegătorii indeciși pot urma două scenarii de comportament.
Primul — votul de protest. Printre cei care ezită se regăsesc persoane nemulțumite de actuala guvernare, dar care nu exprimă deschis acest lucru. La urne, aceștia sunt predispuși să voteze pentru opoziție.
Al doilea scenariu — votul pentru liderul din sondaje. Dacă dezamăgirea față de putere nu este foarte puternică sau dacă alegătorul se interesează puțin de politică, în ultimul moment el tinde să aleagă partidul cu cel mai înalt rating.
Colațchi consideră că pentru Moldova este mai probabil anume al doilea scenariu. Conform ultimului sondaj iData din 8 septembrie, conduce „Blocul patriotic al socialiștilor, comuniștilor, inimii și viitorului Moldovei” — 36% printre cei care s-au decis. PAS — pe locul al doilea cu 34,7%. În sondajele precedente, dimpotrivă, înainte era PAS.
iData
Istoria indecișilor aduce aminte și de referendumul din 2024, privind includerea integrării europene în Constituție. Atunci, diferența dintre rezultatele sondajelor sociologice și votul final a fost semnificativă. Directorul iData, Mihai Bologan, explica situația prin trei factori, dintre care unul era tendința indecișilor de a vota „împotrivă”. Înainte de scrutin, aceștia reprezentau peste 20% din electorat. Mulți dintre ei evaluau negativ situația din țară. În rezultat, majoritatea au ales să voteze „împotrivă”.
Macuhin aduce exemplu și din Franța: „Acolo procentul enorm al indecișilor la început a întărit susținerea extremei drepte — nu doar „Adunării Naționale”, dar și a rasist-populiștilor deschiși din partidul „Reconquista”. Însă în rezultat „Reconquista” a obținut mai puțin de 1% și nu a trecut pragul. Acesta este exemplul deciziilor de moment: astăzi alegătorii votează pentru populiști strălucitori, iar peste câteva săptămâni îi uită”.
În Portugalia, de exemplu, ultradreapta s-a dovedit mai de succes. Partidul Chega („Destul!”) după alegerile din 2024 a cerut alegeri anticipate, le-a obținut și a devenit a doua forță politică a țării.
„Astăzi alegerile tot mai mult seamănă cu surfingul: ai prins valul — te-ai ridicat, nu l-ai prins — te-ai înecat”, rezumă expertul.
Cum pot fi convinși alegătorii indeciși
Pentru candidați, principala sarcină la alegeri este să mobilizeze propriul electorat stabil și să atragă alții noi. Și una dintre metode este să-i scoată din rândul celor care ezită.
„Alegătorul indecis iubește răspunsurile simple la întrebări complicate. De aceea, înainte de alegeri începe jocul „cine este cel mai mare populist”. Fără o doză de populism, a câștiga alegerile este imposibil”, spune Angela Colațchi.
Alexandr Macuhin menționează că cel mai ușor este să lucreze cu indecișii opoziția: „Din păcate — și întotdeauna spre păcatul alegătorilor înșiși — cu cât mai strălucitor este populismul, cu atât mai departe el este de economia reală și cu atât mai dureroase sunt apoi consecințele”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va efectua o vizită de lucru în Republica Italiană și la Sfântul Scaun, în perioada 10–12 septembrie. Anunțul a fost făcut de instituția prezidențială de la Chișinău. Șefa statului va avea o întrevedere cu președinta Consiliului de Miniștri al Italiei, Giorgia Meloni. Totodată, va fi primită în audiență de Papa Leon al XIV-lea.
Potrivit instituției prezidențiale, la Roma, șefa statului va avea o întrevedere cu președinta Consiliului de Miniștri al Italiei, Giorgia Meloni, „pentru a discuta despre aprofundarea relațiilor bilaterale, sprijinul Italiei pentru parcursul european al țării noastre, extinderea cooperării economice și susținerea acordată comunității moldovenești din Italia”. De asemenea, va avea o întâlnire cu președintele Senatului, Ignazio La Russa.
„La Sfântul Scaun, președinta Maia Sandu va fi primită în audiență de Sanctitatea Sa Papa Leon al XIV-lea. Discuția va oferi prilejul unui schimb de opinii privind promovarea păcii, solidarității și valorilor creștine într-o lume marcată de multiple provocări. Totodată, șefa statului va avea o întrevedere cu Cardinalul Secretar de Stat, Pietro Parolin”, au comunicat reprezentanții Președinției de la Chișinău.
