Tudor Mardei / NewsMaker

Tăcerea Turciei în cazul Guțul. Va influența condamnarea bașcanei Găgăuziei relațiile dintre Chișinău–Ankara (ANALIZĂ)

Susținătorii bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, cer ajutor din partea Rusiei și a Turciei. Deși Ankara nu a făcut nicio declarație oficială, unii politicieni și activiști turci au criticat sentința împotriva bașcanei. NM a analizat care este rolul Turciei în Găgăuzia și dacă poate sau nu condamnarea Evgheniei Guțul să influențeze relațiile dintre Chișinău și Ankara.

Solicitări de ajutor

Pe 5 august, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la șapte ani de închisoare, fiind găsită vinovată de complicitate la finanțarea ilegală a partidului neconstituțional „Șor”. În continuare, dosarul urmează să fie examinat de Curtea de Apel. În prezent, Guțul se află în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău. Aproape în fiecare zi, în fața închisorii au loc proteste în susținerea sa.

La mitingul din 7 august, Serghei Burgudji, reprezentant al Blocului „Victoria”, controlat de Ilan Șor, a făcut apel către liderii Rusiei și Turciei să se pronunțe asupra situației. Rusia și Turcia sunt principalii parteneri externi ai Comratului. Anterior, Guțul însăși s-a adresat acestor țări: după reținerea sa de la Aeroportul Chișinău, în martie, a trimis scrisori către președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, cerând sprijin.

În Rusia, mai mulți reprezentanți ai autorităților și mass-media pro-Kremlin promovează narativul potrivit căruia Guțul ar fi o „victimă politică”. Condamnarea sa a fost criticată inclusiv de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, și de reprezentanta oficială a Ministerului de Externe, Maria Zaharova.

Până în prezent, Ankara nu a făcut declarații oficiale referitoare la Guțul, însă unii politicieni și activiști turci au condamnat sentința.

Turcia condamnă sau rămâne neutră?

În urma condamnării bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, unele voci din Turcia au cerut intervenția Ankara.

Profesorul Universității Yıldırım Beyazıt, Salih Yılmaz, a propus chiar posibilitatea aducerii bașcanei în Turcia, iar fostul ministru de externe Şükrü Sina Gürel a criticat indiferența autorităților turce față de soarta „turcilor găgăuzi vorbitori de turcă curată” și a îndemnat la acțiuni active.

Aceste declarații au fost rapid preluate și răspândite de mass-media rusă și canale de Telegram afiliate lui Ilan Șor.

Expertul român în politică externă Mihai Isac a explicat pentru NM că astfel de critici vin din cercuri radicale și naționaliste din Turcia, fără influență reală asupra vieții politice a țării. „Şükrü Sina Gürel, fost ministru de externe câteva luni, în 2002, este membru al partidului «Victoria» (Zafer Partisi), care nu este reprezentat în parlamentul din Ankara. Alte persoane care și-au exprimat sprijinul față de condamnata Guțul au făcut-o pentru autopromovare sau pentru promovarea politicii panturcismului”, a precizat Isac.

Între timp, cazul Guțul a fost menționat de actualul ministru de Externe al Turciei, Hakan Fidan. La o întâlnire cu deputații Partidului Justiției și Dezvoltării aflat la guvernare, Fidan a spus: „În Franța, o femeie – lider de partid – a fost închisă pentru corupție. Voi (lideri ai țărilor europene) ați criticat acest lucru? Nu. În România, un candidat, care a câștigat alegerile, a fost condamnat și i s-a impus interdicție politică chiar înaintea celui de-al doilea tur. În Moldova, a fost închis liderul ales al regiunii. Ați criticat acest lucru? Nu. Când aduc aceste trei exemple, de obicei tac. Remarc standardele duble”. Această citare o preia ziarul turcesc Hurriyet. Alte declarații ale lui Fidan sau afirmații oficiale în sprijinul lui Guțul nu există.

Găgăuzia – punte între Ankara?

Turcia rămâne un partener important atât pentru Chișinău, cât și pentru Comrat, iar pentru autonomia găgăuză are relevanță nu doar economică, ci și culturală: găgăuzii sunt un popor turc, ceea ce contează mult pentru Ankara. Totuși, după ce aliații lui Ilan Șor au ajuns la conducerea Găgăuziei, autonomia a intrat într-o izolare diplomatică, iar Turcia s-a distanțat.

Evghenia Guțul/Telegram

Deputatul Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Alexandr Tarnavschi, a menționat reducerea proiectelor finanțate de Agenția de Cooperare și Coordonare Turcă (TIKA) drept exemplu al acestui recul. În schimb, Rusia a rămas singurul partener extern care a menținut contacte active cu executivul Guțul, bașcanul întâlnindu-se cu oficiali ruși, inclusiv cu președintele Vladimir Putin.

În perioada conducerii Irinei Vlah, relațiile cu Turcia erau apropiate: Vlah se întâlnea cu președintele Erdogan, iar acesta a vizitat Comratul.

Максим Андреев, NewsMaker

În schimb, în mandatul Guțul, cele mai înalte contacte externe au fost cu ministrul turc de Externe Hakan Fidan.

Între timp, relațiile dintre Chișinău și Ankara rămân calde. Turcia a susținut întotdeauna suveranitatea și integritatea teritorială a Moldovei – au declarat de mai multe ori primele persoane în țară. Ankara susține Chișinăul și pe drumul eurointegrării. În 2021, ministrul de externe Mevlüt Çavuşoğlu numea Găgăuzia „o punte între Ankara și Chișinău”.

Facebook/Nicu Popescu

Politologul Ion Tăbîrță consideră că rolul Găgăuziei de „punte” se diminuează, autonomia orientându-se tot mai mult spre Rusia, decât spre Turcia.

Și Mihai Isac este de acord cu acest lucru: „Turcia a investit zeci de milioane de dolari în Găgăuzia și este nemulțumită de influența Rusiei acolo, precum și de politica de denaționalizare a găgăuzilor, desfășurată de Moscova. Ankara a încercat să medieze neînțelegerile dintre Comrat și Chișinău, dar serviciile de informații ale Moscovei prin Ilan Șor și aliații săi locali au zădărnicit aceste eforturi”.

Alexandr Tarnavschi consideră, la rândul său, că Găgăuzia păstrează, totuși, rolul de punte între Chișinău și Ankara. „Nu trebuie pus semn de egalitate între Găgăuzia și Șor. Nu este veșnic. Vom trece acest rubicon”, a menționat deputatul.

„Afaceri interne ale Moldovei”

Experții sunt de acord că condamnarea Guțul nu va afecta în niciun fel relațiile Chișinău-Ankara.

„La nivel oficial totul este clar. Condamnarea Evgheniei Guțul nu se bazează pe activitatea ei ca bașcan, ci se referă la infracțiunile comise de ea, iar partea moldovenească are dovezi clare”, a spus Ion Tăbîrță.

„Turcia a ocupat aceeași poziție în această chestiune, ca și ONU. Aceasta este o afacere internă a Moldovei și Turcia nu poate interveni în deciziile judiciare”, a adăugat Tarnavschi.

Și Mihai Isac este sigur că „aceste evenimente nu vor influența relațiile dintre Chișinău și Ankara, în ciuda încercărilor propagandei ruse de a crea o astfel de imagine”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Procuratura Generală vrea pedepse pentru cei care nu denunță violența în familie: proiect de lege, după cazul Vartic

Persoanele care știu despre cazuri de violență în familie și nu le denunță ar putea fi trase la răspundere penală sau contravențională. Un proiect de lege în acest sens a fost elaborat de Procuratura Generală. Anunțul a fost făcut, pe 16 aprilie, de Sergiu Russu, adjunctul procurorului general, în timpul unei conferințe de presă despre cazul Ludmilei Vartic. Acesta a precizat că o analiză a cauzelor penale din 2025 a arătat că multe persoane apropiate victimelor sau din comunitate cunoșteau despre actele de violență, însă nu au sesizat organele competente. Deși legea le obligă să denunțe cazurile, în practică faptele ajung la organele de drept când sunt deja consumate, a precizat Russu.

Russu a declarat că, la inițiativa Procuraturii Generală, pentru consolidarea reacției la infracțiunile de violență în familie, a fost efectuată o analiză a cauzelor penale instrumentate pe parcursul anului 2025.

„S-a constatat că o mare parte din cazuri, fie persoane din cercul apropiat a victimelor, fie persoane din comunitate, au cunoscut sau știau despre actele de violență, însă nu au sesizat organele competente”, a comunicat adjunctul procurorului general, pe 16 aprilie.

Potrivit lui Russu, Legea cu privire la violența în familie „instituie obligația persoanelor să denunțe astfel de cazuri”. „Cu toate acestea, în practică, de cele mai multe ori, astfel de fapte ajung să fie cunoscute de către organele de drept când infracțiunile sunt deja consumate”, a adăugat el.

Proiect de lege

În context, a anunțat Russu, Procuratura Generală a elaborat un proiect de lege, „fundamentat pe analiza practicii naționale și a modelelor din alte state, inclusiv România”. Potrivit lui Russu, proiectul prevede „instituirea răspunderii contravenționale sau, după caz, penale pentru nedenunțarea acestor tipuri de incidente, similar reglementărilor existente în cazul nedivulgării faptelor de corupție sau terorism”.

„Totodată, au fost formulate propuneri pentru consolidarea respectării obligației de sesizare a organelor de drept de către profesioniștii din domeniul cheie, precum personalul medical, cadrele didactice și asistenții sociali, în situații în care există suspiciuni rezonabile de violență în familie sau tentativă de suicid. Proiectul formulat este amplu și include și alte propuneri de lege aferentă pentru legislația adiacentă”, a adăugat el.

Între timp, a adăugat Russu, procurorul general interimar a dispus desemnarea în cadrul procuraturilor teritoriale a procurorilor specializați responsabili de gestionarea acestor cazuri.

Totodată, potrivit lui Russu, Procuratura Generală a inițiat elaborarea unei metodologii de investigare a infracțiunilor din această categorie. El a adăugat că o metodologie similară a fost aprobată și dezvoltată „de către colegii din România, care, în cadrul cooperării interinstituționale, și-au exprimat disponibilitatea de a transmite acest document în vederea valorificării bunelor practici”.

***

Ludmila Vartic, fostă educatoare la grădinița „Andrieș” din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din capitală. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra femeii timp de mai mulți ani. Dumitru Vartic a respins de mai multe ori acuzațiile din spațiul public. Pe fondul reacțiilor publice, Dumitru Vartic și-a dat demisia din funcția de vicepreședinte al raionului Hîncești. De asemenea, Partidul Acțiune și Solidaritate l-a exclus din rândurile sale.

Pe marginea cazului a fost inițiat un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, în care Dumitru Vartic are statut de bănuit. În cadrul cauzei penale au fost audiați peste 30 de martori, printre care foști colegi și prieteni ai victimei. 

Pe 24 martie, Inspectoratul General al Poliției a declarat, cu referire la expertiza medico-legală, că victima a murit în urma traumatismelor pe care le-a suferit după căderea de la înălțime. De asemenea, echipa de pe ambulanță care a intervenit la fața locului a infirmat că femeia ar fi fost deja moartă în momentul căderii.

Pe 26 martie, directoarea Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței, Viorica Țîmbalari, a anunțat că avocata Ludmilei Vartic a depus o cerere de exhumare a corpului femeii pentru efectuarea unor expertize suplimentare, la solicitarea mamei victimei. Totodată, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a anunțat că va fi dispusă și o expertiză post-mortem, alături de expertizele telefoanelor și ale corespondenței. Între timp, exhumarea cadavrului Ludmilei Vartic, solicitată de mama acesteia, a fost admisă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: