Țara contrabasului
Cum se ia mită la vamă în Moldova
Țara contrabasului
Cum se ia mită la vamă în Moldova
Prin vama moldovenească se face contrabandă practic cu orice. Câte scheme inventează înșiși vameșii... Din această cauză, statul pierde în fiecare an miliarde de lei. Fiecare șef nou al Serviciului Vamal promite că va dezrădăcina această practică murdară. Dar corupția continuă să înflorească, iar vama își menține stabil locul în top-3 al celor mai corupte instituții ale statului. Cumătrismul și impunitatea își spun cuvântul – vameșii prinși cu mită rămân la serviciu. Cum funcționează schemele de la vamă, pentru ce sunt reținuți vameșii, câți bani aduce vama oficial în buget și de ce mediul de afaceri continuă să plătească – despre toate acestea, aflați din articolul NM.
Cazuri de corupție de rezonanță la vamă
Anul 2016
În luna septebrie 2016, la vama Palanca și Tudora a avut loc un scandal de amploare: au fost reținute 28 de persoane, 19 au fost arestate, inclusiv Dumitru Munteanu, șeful postului vamal Bender.

Reținerile au avut loc după ce s-au făcut percheziții la punctele vamale și în locuințele inspectorilor vamali suspectați că au primit bani ilegal de la cetățenii care transportau produse alimentare din Ucraina. Banii au fost depistați în biroul șefului de tură. „Pentru a nu efectua controlul vamal și pentru a nu investiga eventualele încălcări, inspectorii colectau bani ilegal de la cetățeni", se menționează în comunicatul Centrului Național Anticorupție.

Conform informațiilor organelor de drept, banii nu se rețineau la inspectori și nici la șefii de ture – erau transmiși șefilor posturilor vamale, apoi șefului biroului vamal Bender.
În luna ianuarie 2017, cazul a ajuns în instanță. Dar s-a constatat că Dumitru Munteanu lucrează și acum la vamă.
***
Două luni mai târziu, în noiembrie 2016, reținerile în masă în dosarul despre coruperea pasivă au avut loc și la vamele de la Sculeni și Leușeni. În urma perchezițiilor efectuate la aceste puncte vamale, au fost reținute 30 de persoane, inclusiv 14 vameși, 3 polițiști de frontieră, 6 oameni de afaceri și 7 conducători auto. Schema criminală viza transportul ilegal de pasageri. Colaboratorii serviciului vamal luau mită pentru ca să nu întocmească protocoale pentru abaterile în folosirea atorizațiilor pentru transportul de pasageri.

***
La 13 decembrie 2016, într-un dosar despre corupere pasivă, au fost reținuți 15 vameși, inclusiv șeful vamei Sculeni și șeful biroului vamal de la Ungheni.
Anul 2017
În luna august 2017, s-au făcut percheziții la biroul vamal Nord. Igor Tropoțel, șeful biroului, a fost reținut. Potrivit declarației sale despre venit, în ultimii ani, el a primit moștenire sau în dar terenuri, imobile și automobile. Tropoțel era suspectat de abuz de serviciu.

Procurorii considerau că acesta dădea indicații subalternilor săi să împiedice activitatea unui om de afaceri care importa cherestea din Ucraina. Acesta era verificat suplimentar, mai riguros și era impus să plătească taxe vamale neîntemeiate, deși verificările activității acestui businessman nu au depistat niciun fel de nereguli.

În urma acțiunilor vameșilor, antreprenorul a fost nevoit să întoarcă marfa în Ucraina, iar bugetul Moldovei a pierdut bani. Suma totală a pierderilor companiei a fost estimată la 200 mii de lei.
Anticorupție.md a scris că pe numele lui Tropoțel a mai fost deschis un dosar pentru neglijență, iar procurorii au cerut suspendarea din funcție a acestuia. Însă Tropoțel continuă să conducă biroul vamal Nord.
***
La sfârșitul anului 2017, Serviciul Vamal condus de Vitalie Vrabie, în colaborare cu CNA, a lansat o amplă campanie de combatere a corupției la vamă.

Probabil, campania a fost eficientă, pentru că din anul 2018, CNA a comunicat doar despre un caz de corupție în rândul angajaților Serviciului Vamal.
Anul 2018
Procurorii anticorupție și ofițerii CNA au reținut, la 1 octombrie 2018, o angajată a postului vamal al Aeroportului Chișinău, suspectată fiind de corupere pasivă. Un cetățean străin a informat CNA despre faptul că aceasta pretindea mită de 200 lire. Pentru aceasta, angajata de la vamă a promis că nu va declara valuta pe care cetățeanul străin intenționa s-o aducă în Moldova.
Anul 2019
În luna martie 2019, colaboratorii Centrului Național Anticorupție au efectuat percheziții la vama Sculeni și în oficiul central al Serviciului Vamal. În timpul perchezițiilor, au fost reținute șase persoane, trei dintre care erau colaboratori ai vămii și șeful unei subdiviziuni a aparatului central al Serviciului Vamal.

Investigația a constatat că vameșii erau implicați într-o schemă în care automobilele cu numere de înmatriculare străine erau excluse din registru, pentru a putea să se deplaseze fără impedimente prin țară pe o perioadă nedeterminată (conform legii, astfel de autoturisme se pot afla în Moldova 180 de zile pe an, apoi trebuie să plece din țară ori trebuie să fie vămuite). Vameșii percepeau 400 de euro pentru un automobil.

***
În luna mai 2019, CNA a reținut un colaborator al brigăzii mobile Sud a Serviciului Vamal în momentul în care acesta transmitea bani unui conducător auto care transporta mărfuri. Vameșul este suspectat că pentru o mită de 1900 de euro, promitea că „va soluționa problema vămuirii și a diminuării costurilor mărfii", dar nu a putut să-și îndeplinească promisiunea și a restituit banii șoferului. Inspectorul riscă până la 10 ani de închisoare.
În luna iulie 2019, au avut loc percheziții în câteva birouri vamale din Chișinău și la Centrul de Prelucrare și Transportare al „Poștei Moldovei" în dosarul despre schemele de contrabandă cu anabolice, chihlimbar, țigări și alcool.
Procuratura Generală a anunțat că în urma perchezițiilor, procurorii au depistat documente care confirmă exportul ilegal din Aeroportul Chișinău, conturi pentru transportare și documente de însoțire pentru coletele care erau expediate peste hotare prin contrabandă; baze de date ale exporturilor prin „Poșta Moldovei"; echipament tehnic în care se păstrează informații în format electronic.

Procuratura Generală a deschis un dosar despre contrabandă în luna iunie 2019, în temeiul declarațiilor fostului șef al întreprinderii MoldATSA, Sorin Stati.
«За сигареты отвечал Цуцу, за спирт — Кавкалюк, за янтарь — Ботнарь»
Экс-глава Moldatsa рассказал о контрабандных схемах через «Почту Молдовы»
La sfârșitul lunii iulie 2019, Serviciul Protecție Internă și Anticorupție al MAI a efectuat percheziții la vama Cahul în dosarul despre contrabanda cu țigări. Atunci a fost reținut Vasile Bacalu, șeful vamei Cahul, soțul ex-deputatului PDM Elenei Bacalu. În afară de Bacalu, au mai fost reținuți cinci colaboratori ai vamei Cahul suspectați de corupție privind contrabanda cu țigări.

Dosarul penal a fost intentat după ce Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a depistat că o grupare criminală organizată se ocupă de importul ilegal și comercializarea pe teritoriul României a unei cantități mari de produse din tutun. Oamenii legii au constatat că din luna februarie până în luna mai 2019, membrii acestei grupări au introdus ilegal din Moldova în România 116 360 pachete de țigări cu accizele RM în valoare de 1,2 milioane de lei.
Trei luni mai târziu, în noiembrie 2019, lui Bacalu i-au retras toate acuzațiile și a fost scos de sub urmărirea penală, iar în ianuarie 2020, a fost restabilit la serviciu la vama Cahul.
***
În luna august 2019, șase inspectori vamali ai postului Leușeni-Albița au fost arestați pentru corupere pasivă. Serviciul Protecție Internă și Anticorupție al MAI a publicat înregistrarea momentului în care se obține mita.

S-a constatat că pe parcursul anului, vameșii luau mită de la 200 de lei până la 50 de euro, în funcție de caz. După acțiunile speciale de urmărire, organele de drept au documentat acțiunile ilegale ale unui grup din opt inspectori vamali și a peste 20 de persoane fizice.
Anul 2020
La 26 mai 2020, după percheziții la postul vamal Petricani, au fost arestați cinci brokeri vamali, care mituiau vameșii pentru a accelera vămuirea diferitelor mărfuri.

Conform datelor Procuraturii Anticorupție, brokerii se ocupau de aceasta de câteva luni. Modul în care brokerii transmiteau vameșilor documentele pentru mărfuri, cu banii anexați, a fost înregistrat video.

În afară de brokeri, în dosar mai sunt vizați șase vameși.

***
La începutul lunii august curent, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a reținut un grup de contrabandiști care au organizat un canal de livrare a mărfurilor din Ucraina în Moldova. Ancheta a durat câteva luni. În această perioadă, oamenii legii au depistat traseele, locurile de livrare, păstrare și comercializare a mărfurilor de contrabandă.

Ei au stabilit că mărfurile de contrabandă erau achiziționate la piața „Kilometrul șapte" din Odessa și erau aduse pe teritoriul Moldovei prin Transnistria, evitând posturile vamale interne. Persoanele acuzate foloseau automobile închiriate sau împrumutate pe care le schimbau periodic.

Cinci persoane au fost reținute în flagrant atunci când acestea se pregăteau să transmită marfa, la o parcare din Chișinău. După aceste rețineri, s-au făcut percheziții la 14 adrese în diferite localități. Drept urmare, au fost confiscate loturi impunătoare de mărfuri în valoare totală de peste 1 milion de lei și patru automobile utilzate pentru transportul ilegal.
Cum organele de drept luptă contra corupției la vamă
Dacă e să spunem în două cuvinte, se educă în stilul integrității. De exemplu, în cadrul Serviciului Vamal există Direcția educație anticorupție care organizează traininguri și campanii.

Astfel de seminare sunt organizate și de CNA. Numărul celor care au participat la seminare de acest gen este în creștere: în anul 2016, 77 de colaboratori ai vămii au participat la traininguri, în anul 2017 – 216, în 2018 – 345, iar în 2019 – 1222 de colaboratori vamali.

În opinia lui Ion Pruteanu, șefului Direcției educație anticorupție din cadrul CNA, toate aceste traininguri și seminare nu se organizează în zadar – numărul cazurilor de corupție la vamă scade.
CNA a explicat creșterea numărului de cazuri în anii 2016-2017 prin faptul că ofițerii Centrului și procurorii anticorupție au desfășurat operațiuni de amploare la câteva posturi vamale, în urma cărora au avut loc zeci de rețineri și deconspirarea schemelor de corupție.

Apropo, iată cum a motivat Centrul Național Anticorupție revenirea vameșilor la serviciu după ce aceștia au fost reținuți și după inițierea dosarelor penale:
Există multe cazuri cunoscute când acuzații au revenit la serviciu pe motiv că instanța nu i-a lipsit de dreptul de a ocupa funcții publice. Alții au fost achitați și au revenit la atribuțiile lor.

Participanții la proces pot avea probleme din cauza calității joase a bazei de date. Uneori, în timpul procesului, se schimbă declarațiile, acuzații fac o înțelegere cu ancheta și le sunt aplicate sancțiuni care nu prevăd privațiunea de libertate.
CNA
Ce devine motiv de corupție la vamă:
Contrabanda cu orice
Contrabanda cu mărfuri, din câte se știe, este ilegală. Dar dacă „ungi ochii" vameșului cu mită, nimeni nici nu o va observa.
Automobile cu numere de înmatriculare străine
Vameșii nu recunosc certificatele și Invoice-urile acestor țări, cerând de la importatori dovezi suplimentare, majorând prețul vamal al mărfii. Businessului îi este mai simplu să plătească decât să-și demonstreze dreptatea.
Încălțăminte second hand
Este interzis importul acesteia în Moldova. Dar „problema poate fi rezolvată" prin mită.
Aproape orice import legal din China și din țările din Asia
Vameșii nu recunosc certificatele și Invoice-urile acestor țări, cerându-le importatorilor confirmări suplimentare, majorând prețul vamal al mărfii. Businessului îi este mai simplu să plătească decât să-și demonstreze dreptatea.
Transportul de pasageri
Documentele și autorizațiile transportatorilor nu întotdeauna suntn în regulă. De obicei, o mică răsplată pentru vameș rezolvă problema.
Top-5 cauze ale corupției
1
Salariul mic
2
Obișnuința de a da și de a lua bani
3
Lipsa pedepselor pentru cei corupți
4
Averea corupților nu este confiscată
5
Pedeapsă blândă pentru corupție
Care este părerea societății și a vameșilor despre vamă
Serviciul Vamal ocupă locul al treilea printre instituțiile publice în care se plătește neoficial. Același loc îl ocupă și în clasamentul instituțiilor publice în care oamenii de afaceri au cea mai mică încredere. Acestea sunt datele unui studiu efectuat de IDIS Viitorul în anul 2017.

Atunci, aproape un sfert din oamenii de afaceri chestionați s-au confruntat cu probleme la trecerea procedurilor vamale.
Noi suntem exportatori... la vamă nu se eliberează certificate de proveniență... la noi, toate documentele... în decurs de trei zile refuzăm... mașina stă la vama rusească, fără certificat... sunt înțelegeri, sunt stabilite datele de livrare către clienți... dar cum să le respecți dacă sunt anumite piedici.
povesteau oamenii de afaceri expertului Veaceslav Ioniță, unul dintre autorii studiului
Doi ani mai târziu, în 2019, un studiu asemănător a fost efectuat la comanda PNUD (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare), fiind chestionate peste 1100 de persoane și peste 500 de companii.

O jumătate dintre persoanele fizice chestionate au răspuns că vama este coruptă, iar în 2017, 56 la sută dintre acestea considerau la fel. În ce privește afacerile, situația este inversă. Dacă în 2017, 39% considerau că la vamă înflorește corupția, în anul 2019, acest lucru l-au declarat 48% dintre antreprenori.

În ratingul celor mai corupte instituții, vama ocupă locul al patrulea (era al șaptelea) în cazul oamenilor de afaceri și al optulea – în cazul populației (era al cincilea).

Mediul de afaceri consideră că principalele cauze ale corupției sunt mentalitatea, impunitatea, salariul mic și lipsa controlului.
Potrivit unui studiu din anul 2019, vama este considerată coruptă
50%
persoane fizice
48%
antreprenori
Conform sondajului, în anii 2018-2019, 19 la sută dintre cei chestionați s-au confruntat cu corupția la vamă, iar cu doi ani mai devreme, numărul acestora era de două ori mai mare. Și populația a început să se confrunte mai puțin cu situații de corupție la vamă – 10% și, respectiv, 15%.

Sondajul mai denotă faptul că în ultimul an, doar 6% din populație au plătit neoficial la vamă. Printre oamenii de afaceri, au fost 9%. În ambele cazuri, mărimea mitei variază de la 50 de lei până la 20 mii de lei.

Potrivit aceluiași sondaj, vorbind despre problemele cu care se confruntă în administrarea afacerii, 14 la sută dintre oamenii de afaceri susțin că printre cele mai mari este corupția de la vamă.
80 la sută dintre cei chestionați consideră că autoritățile luptă ineficient contra corupției.

În afară de cetățeni și oamenii de afaceri, sondajul a fost efectuat și în rândul funcționarilor. Un sfert dintre ei consideră că acolo unde ei activează există corupție. Un pic mai mulți, 27%, sunt siguri că nu există, iar aproape o jumătate a refuzat să răspundă la întrebare. Printre cei care sunt convinși de coruptibilitatea instituției în care activează, aproape o jumătate sunt vameși.
În opinia expertului Veaceslav Ioniță, situația la vamă s-a îmbunătățit considerabil în ultimii ani, o dovadă fiind și datele cu privire la încasările în buget din activitatea Serviciului Vamal.
Veaceslav Ioniță
Expert economic
În anii 2014-2016, vameșii erau pur și simplu îngrozitori, făceau presiuni asupra afacerilor. Vămuirea costa mai scump decât mărfurile. Acum, acolo este mai calm. S-a redus numărul schemelor de contrabandă. Însă riscurile de corupție continuă să fie destul de înalte. Mai ales în ceea ce ține de evaluarea mărfurilor. Dar în acest caz, nu vama este vinovată, ci condițiile de trai în Moldova în ansamblu, inclusiv activitatea slabă a Serviciului Vamal, care nu vede și nu caută nimic.

În multe țări din Est, pentru o răsplată nu prea mare, pot „desena" orice preț al mărfii. În același timp, inspectorii noștri fiscali lucrează cam necalitativ, anume ei ar trebui să monitorizeze mai atent veniturile comerciantului de mărfuri importate.
Ponderea veniturilor vamale în veniturile totale ale bugetului se reduce în fiecare an – de la 38,1% în 2016 până la 36,4% в 2019, deși suma veniturilor crește.

Expertul consideră că pandemia și măsurile de carantină au influențat și asupra riscurilor de corupție la vamă. „Importurile s-au redus cu 400 milioane de dolari, cei care s-au obișnuit cu răsplata pentru vămuire au majorat prețurile, pentru că mărfurile au devenit mult mai puține", a subliniat el.
Contrabanda = corupția
Corupția și contrabanda sunt două infracțiuni strâns legate între ele. CNA a comunicat pentru NM că majoritatea contrabandiștilor profită de protecția sau favoarea celor care nu raportează despre cazurile de contrabandă sau nu le acordă nicio atenție, pentru o anumită plată.

Centrul a efectuat câteva operațiuni în cadrul cărora obiectul anchetei a fost desfășurarea vămuirii nestingherite a mărfurilor de contrabandă și, în același timp, mituirea persoanei care a lăsat aceste mărfuri să treacă vama.

În prezent, contrabanda, ca tip de infracțiune, intră în competența poliției sau chiar a Serviciului Vamal care organizează mereu acțiuni de identificare a contrabandiștilor și contracararea acestui fenomen.
În anul 2017, experții internaționali au estimat volumul anual al contrabandei în Moldova cu 270 milioane de dolari, sau o jumătate din volumul comerțului exterior al țării.
La sfârșitul lunii mai 2020, Ministerul Justiției a publicat pe particip.gov.md un proiect de amendamente la Codul penal referitoare la răspunderea penală pentru transportul ilegal și înăsprirea sancțiunilor pentru contrabandă.

Printre altele, Ministerul Justiției a propus să fie majorate de 10 ori amenzile pentru contrabandă și termenele de detenție. În nota explicativă a proiectului de lege se menționa că activitățile de contrabandă pun în pericol economia țării, iar numeroasele scandaluri legate de contrabanda cu țigări, alcool, steroizi anabolizanți ș.a. afectează imaginea țării, de aceea combaterea contrabandei ar trebui să fie mai aspră.
Însă guvernul a aprobat la 10 iunie doar sancțiunea pentru transportul ilegal, iar chestiunea despre contrabandă a dispărut din proiectul de lege.
În luna iulie, chestiunea despre contrabanda cu țigări a fost abordată de Partidul „Acțiune și Solidaritate". PAS a acuzat președintele și premierul de faptul că aceștia ar proteja schemele de contrabandă cu țigări care înfloresc chiar și în perioada de pandemie. Fostul șef al Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi a adus drept exemplu datele din primele șase luni: s-au confiscat peste 5 milioane de pachete de țigări în sumă de 14 milioane de lei. În același timp, el a comparat cu datele poliției României, care numai în luna iunie a depistat 3 milioane de pachete de țigări de contrabandă. Vasiloi este sigur că autoritățile protejează contrabanda cu țigări în care este implicată pe larg și Transnistria.
În regiunea transnistreană se importă sute de milioane de pachete de țigări din Belarus și China, apoi sunt transportate spre frontiera cu România.
Rosian Vasiloi, fostul șef al Poliției de Frontieră
Comisia Europeană chiar a îndemnat Moldova să lupte mai activ împotriva contrabandei cu țigări. Europenii au inclus aceste punct în Acordul cu privire la acordarea asistenței macrofinanciare pentru combaterea COVID-19. Pentru a obține cea de-a doua tranșă de 50 milioane de euro, Moldova trebuie să demonstreze rezultatele acestei lupte.
Victor Parlicov, fostul președinte al ANRE, a precizat că dintr-o parte, pare că, contrabanda de export nu afectează bugetul moldovenesc și este considerată „o durere de cap" pentru România, dar în realitate, exportul de contrabandă înrăutățește imaginea Moldovei pe plan internațional, iar mărfurile moldovenești care sunt exportate ajung automat în zona galbenă, ceea ce prelungește vămuirea lor și, în consecință, costurile exportatorilor și ale importatorilor, făcând produsele mai puțin competitive.
Dovada prețului
Directorul unei companii, care de mai mulți ani importă un anumit tip de mărfuri nealimentare în Moldova și care ocupă o pondere importantă pe piața acestui produs în țara noastră, a povestit pentru NM, cum vama colaborează cu afacerile. La rugămintea interlocutorului, NM nu dezvăluie nici măcar tipul acestui produs.
Totul începe de la sosirea mărfii la vamă. Vameșul o plasează într-una din cele trei zone de risc – verde, galbenă sau roșie. Riscul depinde de țara importatoare, tipul mărfii, vârsta companiei, abaterile precedente ale companiei.

În zona verde ajung aproape toate mărfurile care sunt importate din țările UE. De obicei, nu apar întrebări față de acestea, vameșul nu contestă prețul indicat în Invoice-uri și, în general, procesul de vămuire decurge rapid.

Totodată, în zona verde ajung și importatorii nași, fini, cumătri ș.a.

Dacă marfa este importată din țările din Asia și, în special, din China, este zona galbenă, dar cel mai adesea, cea roșie. Zona roșie înseamnă examinarea fizică totală a lotului și foarte mult timp pierdut.

Fiecare importator trebuie să parcurgă două benzi cu obstacole.

Primul obstacol ți-l creează inspectorul. Mai întâi el verifică documentele, apoi marcajul, cantitatea produselor și masa acestora – nu cumva să nu coincidă greutatea. De exemplu, ai achiziționat anumite echipamente, la fel ca și acum trei luni. În același volum. Dar greutatea acestora este cu trei tone mai mică, pentru că producătorul a îmbunătățit calitatea și a utilizat aliaje mai ușoare. Dar aceasta încă nu înseamnă nimic.

Mai aiurea e când e invers. Când în acte sunt cinci tone, iar pe cântarul de la vamă – cu 100 kg mai mult. Imediat îți agață contrabanda și examinarea totală, iar aceasta înseamnă timp prețios.

Dacă ai trecut de prima etapă, te așteaptă iadul serviciului vamal – un economist analitic care verifică prețul mărfurilor tale, împărțite la kilograme. Compară cu prețurile materiei prime la burse. S-ar părea că e logic, dar marfa nu poate costa mai puțin decât materia primă. Dar și același plastic poate fi diferit. Noi colaborăm cu China. În ultima jumătate de an, prețurile scad constant, iar vameșii noștri desenează prețuri vechi, neavând încredere în Invoice-urile eliberate de chinezi.

Și aici, ești nevoit să demonstrezi că nu ești cămilă: prezintă traducerea tuturor certificatelor și contractelor, corespondența cu distribuitorul pentru ultimele șase luni, e nevoie de un nou pachet de documente, dați-ne catalogul cu prețuri de la chinezi, dați-ne facturile, declarația de export... Într-un cuvânt, treci prin toate cercurile iadului. Iar marfa stă la depozit în tot acest timp, comanditarul este nervos, timpul zboară. Iar tu stai și te gândești – e timpul să termini procesul. Și îl termini. Uneori, ți se dă de înțeles, cum se încheie rapid procesul. Uneori se numesc sume astronomice.

Toate acestea întârzie vămuirea, iar dacă nu vămuiești mărfurile timp de două zile, ți se aplică penalități.

Dacă ești sigur de sine, poți să nu accelerezi, însă în acest caz, îți vor majora prețul cu 99%, iar aceasta înseamnă că vei dispărea de pe piață pe un anumit timp, vei deveni necompetitiv. Pentru că de obicei, la marii importatori, monopoliști totul trece calm, ei sunt protejați, pot rezolva problema cu vama, cine poate importa marfă și cine – nu.

Apropo, oricum, toate cheltuielile afacerilor la vamă vor fi incluse în valoarea mărfurilor. Inclusiv plățile oficiale pentru procedurile vamale care ajung în buget. Pentru aceasta plătește consumatorul.
Întrebat de NM, de ce nu s-a adresat niciodată la CNA cu o plângere împotriva acțiunilor vameșilor, interlocutorul a răspuns că acest lucru îi pare inutil. „Până la urmă, nu vor fi luate niciun fel de măsuri, vor motiva prin lipsă de dovezi, vor găsi de ce să se agațe și vor duce afacerea până la faliment", este convins businessmanul.

NM a discutat și cu alți antreprenori despre activitatea Serviciului Vamal. Toți au refuzat să spună deschis, cum s-au confruntat cu situații de corupție la vamă.

Reprezentantul unei mari companii care importă produse alimentare din Europa a spus ei nu au probleme, pentru că vama acceptă calm Invoice-urile distribuitorilor europeni și nu apar aluzii despre corupție.

Directorul unei companii care se ocupă de transportul regulat de pasageri a spus că cei care lucrează onest, rareori au probleme la vamă, chiar dacă și ei plătesc adesea vameșilor pentru „a nu fi create astfel de probleme".
În ce privește transportatorii de colete, aceștia plătesc întotdeauna și peste tot: de la 50 până la 500 de euro pentru un microbuz, în funcție de volumul mărfii sau numărul de pasageri suspecți. Dar cât de exacte sunt aceste cifre, mă abțin să afirm.
Directorul unei companii care se ocupă de transportul regulat de pasageri
Text: Natalia Melnic
Prezentare: Cristina Demian
Foto: watchmovies4k.vip

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: