Viață

Tauber a depus plângere la poliție, după ce ar fi fost amenințată: „O să solicit și pază de stat”

Ana-Maria Dolghii
| 8 august, 2024
21:51

Deputata Marina Tauber – membră a echipei oligarhului fugar Ilan Șor – a depus plângere referitor la mesajul cu amenințare pe care l-ar fi primit pe telefon. Plângerea a fost depusă la Inspectoratul de Poliție (IP) Buiucani din Chișinău, în data de 8 august.

Marina Tauber a ajuns la IP Buiucani, unde urma să depună plângere pentru amenințarea pe care ar fi primit-o, în amiaza zilei de 8 august. Când a ajuns la inspectorat Tauber era așteptată deja de un jurnalist al televiziunii afiliate lui Ilan Șor Primul în Moldova, a cărei licență de emisie a fost suspendată în decembrie 2023, dar continuă să activeze pe internet.

După ce a sesizat oamenii legii, Marina Tauber a făcut declarații de presă.

„Am depus plângerea. Am primit confirmare că am depus această plângere. Mâine urmează și alte proceduri în acest sens. (…) O să coopereze, desigur, cu reprezentanții poliției, ca persoana care mi-a scris această amenințare să fie găsită și trasă la răspundere. (…) O să solicit și pază de stat. Mâine urmează să mă mai prezint aici, în inspectoratul Buiucani, ca să fiu audiată și să mă conformez tuturor procedurilor în această situație”, a menționat deputata.

Marina Tauber a declarat că nu știe cine ar sta în spatele amenințării, însă este „sigură” că aceasta are legătură cu activitatea sa politică, mai cu seamă poziția sa pro-Rusia și anti-UE.

Precizăm că, pe 8 august, Marina Tauber a publicat o fotografie cu un mesaj pe care l-ar fi primit pe Telegram. Mesajul conține o imagine cu un cuțit însângerat, dar și un text în care se menționează că are timp până la 1 septembrie să părăsească Republica Moldova. În fotografia publicată de Tauber se observă că mesajul a fost trimis în data de 31 iulie. Deputata declarat că „nu este prima dată” când primește amenințări, însă acestea au devenit „mai îndrăznețe și mai brutale”.

***

Marina Tauber este cercetată în mai multe dosare penale, inclusiv pentru spălare de bani. Ea a ajuns în Legislativul de la Chișinău pe listele ex-partidului condus de oligarhul fugar Ilan Șor, declarat între timp neconstituțional. În martie 2024, ea a fost lipsită de imunitatea parlamentară pentru a 9-a oară, în legătură cu statutul de învinuit într-un dosar privind amestecul în înfăptuirea justiției.

Marina Tauber se află pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene și Canadei pentru tentative de destabilizare a Republicii Moldova. De asemenea, deputata a fost inclusă și în lista de sancțiuni a Statelor Unite „pentru că a facilitat încercările lui Șor de a submina procesele electorale din Moldova în interesul Kremlinului”.

În mai 2024, președintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a conferit Marinei Tauber „Ordinul Prieteniei”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

amenințare, depus, IP Buiucani, mesaj, plângere, top, таубер

Știri similare

Externe

În 6 zile de război în Orientul Mijlociu, 10 moldoveni au reușit să părăsească regiunea. Câți cer să fie evacuați?

Politică

Ambasada Rusiei critică modul în care a fost reflectată vizita lui Ozerov la MAE. Maia Sandu: „Relațiile nu sunt bune din cauza Rusiei”

Politică

Numirea lui von Hebel în Comisia Vetting, din nou în Parlament, în ciuda criticilor. Grosu: „Trebuie să ne mișcăm repede”

Mihaela Conovali
| 6 martie, 2026
11:46

Majoritatea parlamentară a inclus pe ordinea de zi a Parlamentului proiectul de hotărâre pentru desemnarea unor membri în Comisia Vetting. Este vorba despre membrii Herman von Hebel și Bernard Lavigne. Se întâmplă după ce, în ajun, PAS a votat un amendament care permite ca membrii Comisiei Vetting, propuși de partenerii internaționali, să fie aprobați cu votul a 51 de deputați și nu 61, iar opoziția parlamentară a contestat decizia la Curtea Constituțională. În timpul unor declarații pentru jurnaliști, președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a spus că „nu-i nicio viteză” în acest proces.

Înainte de ședința Parlamentului din 6 martie, Grosu a declarat jurnaliștilor că va face uz de dreptul său de a propune plenului includerea în ordinea de zi a proiectului de hotărâre. „Nu-i nicio viteză. Lucrurile și discuțiile despre aceste două candidaturi, dar atacul e la cea dea doua candidatură, deja de două săptămâni se poartă. (…) Asistăm la două tendințe care se bat cap în cap: pe de o parte, majoritate parlamentară care face tot posibilul să accelerăm reforma justiției, și opoziția parlamentară unită care se opune acestui proces de reformă”, a declarat Grosu.

Solicitat să comenteze unele opinii, precum că hotărârea va compromite parcursul european al țării, Grosu a declarat: „N-am văzut un argument care-s pretențiile la candidat. (…) Noi avem un mandat foarte limitat, trebuie să ne mișcăm repede. Reforma e întârziată”.

Ce ține de poziția rezervată a deputatului PAS Dinu Plîngău față de von Hebel, exprimată pe 26 februarie, atunci când votul a eșuat, Grosu a declarat: „Eu am vorbit cu domnul Plîngău. Dumnealui are opinia sa. Noi am discutat. Ați văzut, am ajuns la o concluzie. A susținut inițiativa de deblocare, pentru că noi avem un blocaj acum. (…) Am stat și am discutat cu argumente: el a prezentat argumentele dânsului, eu am prezentat argumentele mele și am ajuns, într-un final, la acest rezultat, ceea ce este de apreciat și îi mulțumesc pentru înțelegere”.

Între timp, în debutul ședinței Parlamentului, Grosu a propus, la cererea Comisiei juridice pentru numiri și imunități, suplinirea ordinei de zi, inclusiv cu Proiectul de hotărâre privind desemnarea unor membri în Comisia de evaluare externă a integrității etice şi financiare a procurorilor. Propunerea a fost susținută de majoritatea parlamentară.

NM by mihaelaconovali25

Amintim că PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri – Herman von Hebel și Bernard Lavigne – în Comisia Vetting, la ședința Parlamentului din 26 februarie. Adoptarea proiectului de hotărâre privind desemnarea celor doi a eșuat, întrucât nu a întrunit un număr suficient de voturi. Documentul, care necesita cel puțin 61 de voturi pentru a fi aprobat, a fost susținut de doar 53 de deputați – toți din fracțiunea PAS. Formațiunea de guvernământ are 55 de mandate în actuala legislatură.

Forțele de opoziție din legislativ au refuzat să susțină proiectul de hotărâre din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși au exprimat sprijin pentru Lavigne. Acestea au acuzat, de asemenea, partidul de guvernământ că a propus cele două candidaturi la pachet, în încercarea de a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS, Igor Chiriac, a declarat că fracțiunea sa va identifica în scurt timp o soluție pentru suplinirea funcțiilor vacante de membri ai Comisiei. Parlamentarul a menționat că va fi analizată inclusiv varianta modificării legii, astfel încât numirile să poată fi aprobate cu votul a doar 51 de deputați.

Pe 4 martie, PAS a înregistrat un amendament. Deputatul Igor Chiriac a spus că acesta este un mecanism de deblocare a situației. Dacă candidații externi nu întrunesc numărul de voturi cerut – 61 – Comisia juridică va alege și va înainta candidații cu cel mai mare număr de voturi. În cazul în care aceiași candidați sunt înaintați repetat către Parlament, ei sunt aleși cu votul majoritar al deputaților, adică 51 de voturi, a spus Chiriac.

Pe 5 martie, PAS a votat amendamentul care permite ca membrii Comisiei Vetting, propuși de partenerii internaționali, să fie aprobați cu votul a 51 de deputați și nu 61. Amendamentul s-a regăsit într-o inițiativă legislativă care prevede „fortificarea securității judecătorilor” și care a fost votată pe 5 martie, în a doua lectură. Opoziția parlamentară a sesizat Curtea Constituțională.