Politică

Tauber și Șor s-au plâns la CtEDO pe interzicerea partidului: „Am ajuns la un nou nivel de “prietenie” cu Europa”

Mihaela Conovali
| 17 august, 2023
09:00

Deputata Marina Tauber a anunțat că, împreună cu fugarul Ilan Șor, au depus plângere și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). Zilele trecute, ziarul israelian The Jerusalem a scris că cei doi au solicitat Curții Europene de Justiție să ridice sancțiunile Uniunii Europene impuse împotriva lor. Curții Europene a Drepturilor Omului, Tauber și Șor îi cer anularea deciziei prin care a fost dizolvat Partidul „ȘOR”.

„Iată că am ajuns la un nou nivel de „prietenie” cu Europa. După cum cunoașteți, UE a impus sancțiuni împotriva Liderului nostru Ilan Șor și a mea. Aceasta este plata noastră pentru sprijinul vostru, pentru dorința de a face viața oamenilor simpli mai bună. Suntem obișnuiți ca prin astfel de metode să se lupte cu dictatura. Dar acum vedem că lucrurile stau fix invers. Sancțiunile sunt împotriva celor care înșiși luptă împotriva regimului dictatorial”, a scris Tauber, pe rețelele de socializare.

Prin urmare, ea a spus că a depus un demers la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și a trimis, de asemenea, o cerere la CtEDO „pentru a anula decizia legată de Partidul nostru”.

„Avem alături de noi o echipă de juriști profesioniști de talie internațională, condusă de Thierry Bontinck și Carsten Zatschler. Hotărârile luate împotriva noastră reprezintă un abuz de putere din partea UE. Noi însă intenționăm să le punem capăt și să obținem ridicarea sancțiunilor și anularea tuturor deciziilor nelegale”, a conchis Tauber.

Amintim că zilele trecute, ziarul israelian The Jerusalem Post a scris că oligarhul fugar Ilan Șor și deputata Marina Tauber au solicitat Curții Europene de Justiție să ridice sancțiunile UE impuse împotriva lor.

De precizat că, pe 30 mai, Consiliul European a decis să impună sancțiuni împotriva a cinci persoane care amenință stabilitatea și securitatea Republicii Moldova. Pe listă figurează oligarhii moldoveni fugari Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, deputata Marina Tauber, fostul șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției Gheorghe Cavcaliuc și omul de afaceri rus Igor Ceaika. „Aceste persoane nu vor putea călători liber în țările care au aderat la sancțiuni, banii lor vor fi blocați, iar proprietățile lor vor fi confiscate. UE ne ajută să îi oprim pe cei care vor să destabilizeze țara și să ne blocheze viitorul”, preciza președinta Maia Sandu.

***

În 2022, membrii ex-Partidului „ȘOR” au organizat cu regularitate proteste antiguvernamentale, care au avut loc aproape în fiecare duminică de la mijlocul lunii septembrie. Manifestanții au cerut demisia președintelui Maia Sandu și alegeri anticipate.

În luna iunie 2023, Curtea Constituțională (CC) a admis sesizarea Guvernului, recunoscând Partidul „ȘOR” ca fiind neconstituțional. Judecătoarea Domnica Manole a declarat că, în luarea acestei decizii, CC s-a bazat pe dovezile de finanțare ilegală a partidului, cumpărarea de voturi și de mituirea protestatarilor.

Partidul neconstituțional „ȘOR” este vizat într-un dosar penal pentru finanțarea ilegală campaniei electorale pentru alegerile locale de la Bălți, din 2021, și pentru primirea de bani de la o grupare criminală. Procuratura Anticorupție a trimis recent cazul în instanță.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

CtEDO, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, ilan șor, plângere, Șor, top, Марина Таубер

Știri similare

Video

VIDEO Procurorii modifică învinuirea în dosarul „kuliok”

Viață

Survolări neautorizate în creștere în Moldova: 44 de cazuri înregistrate în 2026, față de 4 în 2022

Viață

Planurile guvernului pentru Vila Herța: Ministerul Culturii anunță consultări publice după solicitarea privind crearea Muzeului Femeilor în Artă

Ana-Maria Dolghii
| 24 septembrie, 2026
17:38

Autoritățile elaborează un studiu de prefezabilitate pentru Vila Herța și Vila Kligman din Chișinău, în cadrul procesului de restaurare a celor două edificii, sprijinit de Franța. Muzeul Național de Artă al Moldovei, care gestionează edificiile, intenționează să înființeze în Vila Kligman un muzeu dedicat pictorului Mihai Grecu, iar destinația Vilei Herța urmează să fie discutată în cadrul unor consultări publice, după ce reprezentanți ai sectorului cultural au propus crearea unui Muzeu al Femeilor în Artă. Informațiile se regăsesc într-o scrisoare transmisă de Ministerul Culturii managerului cultural Victoria Nagy Vajda, una dintre persoanele care propun crearea Muzeului Femeilor în Artă. La rândul său, Nagy Vajda afirmă că toate propunerile privind viitorul celor două clădiri ar trebui analizate în mod egal și în cadrul aceluiași proces de consultare.

Într-o scrisoare semnată de secretarul de stat Corneliu Cirimpei, Ministerul Culturii a precizat că, în cazul vilelor urbane „V. Herța” și „M. Kligman” este în curs de elaborare un studiu de prefezabilitate. Documentul va sta la baza deciziilor privind dezvoltarea și funcțiunile viitoare ale celor două edificii.

Totodată, instituția a menționat că Muzeul Național de Artă al Moldovei intenționează să creeze în Vila „M. Kligman” Muzeul „Mihai Grecu”, dedicat operei artistului.

„În ceea ce privește propunerea de creare a Muzeului Femeilor în Artă în «Vila urbană a lui V. Herța», Ministerul Culturii apreciază valoarea și relevanța acesteia și consideră importantă continuarea dialogului cu reprezentanții comunității artistice și ai societății civile. În acest sens, în perioada următoare, vor fi organizate consultări publice și ateliere de lucru cu participarea reprezentanților societății civile, ai comunității artistice și ai sectorului cultural, în vederea elaborării unei viziuni coerente privind dezvoltarea edificiilor «Vila urbană a lui V. Herța» și «Vila urbană a lui M. Kligman» și stabilirea funcțiunilor lor muzeale”, a menționat ministerul.

În răspunsul său către minister, Victoria Nagy Vajda a salutat organizarea consultărilor și a spus că va participa la acestea. Ea a remarcat însă că proiectul Muzeului „Mihai Grecu” pare deja conturat la nivel instituțional și consideră că toate propunerile privind destinația complexului Herța–Kligman ar trebui evaluate după aceleași criterii.

Potrivit acesteia, proiectele ar trebui analizate în funcție de oportunitate, fezabilitate și impact, ținând cont de patrimoniul existent, de nevoile actuale ale sectorului cultural și de tendințele europene din domeniul muzeal.

„Astfel, consider că discuția privind destinația viitoare a celor două edificii trebuie să depășească perspectiva unor opțiuni instituționale deja conturate, dar care nu au fost supuse anterior unei dezbateri publice, și să ia în considerare în mod real potențialul pe termen lung al acestui ansamblu, astfel încât decizia privind viitoarea destinație a complexului Herța–Kligman să fie fundamentată și orientată spre interesul public și dezvoltarea durabilă a sectorului cultural”, a declarat Victoria Nagy Vajda.

Amintim că Victoria Nagy Vajda și istoricii de artă Ludmila Toma și Constantin Ciobanu au propus, la sfârșitul lunii august, înființarea unui Muzeu al Femeilor în Artă în Casa Herța, după restaurarea clădirii. Într-o scrisoare deschisă adresată președintei Maia Sandu, cei trei au solicitat sprijin pentru inițiativă.