ey.com

The Guardian: Marea Britanie plănuia să facă un centru pentru refugiați în Moldova. Reacția MAEIE

Marea Britanie a avut în vedere un plan prin care solicitanţii de azil în regat ar fi fost trimişi în centre care ar fi urmat să fie construite în Moldova, Maroc și Papua Noua Guinee, se arată într-o investigație publicată de The Guardian. Ulterior s-a renunţat la această idee, considerată drept „ridicolă” de unii oponenţi politici, a relatat Financial Times. Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău s-a autosesizat și a respins informațiile.

Potrivit ziarului, Ministerul de Interne de la Londra a luat în considerare construirea de centre pentru migranți pe insulele vulcanice Ascension şi Sf. Elena, dar și în țări precum Moldova și Maroc după ce a studiat cum procedează alte ţări cu problemele migraţiei ilegale. Ministrul de interne Priti Patel ar fi renunţat la plan după ce a discutat cu alţi oficiali despre aspectele practice legate de transportul solicitanţilor de azil în respectivele locuri.

„Această idee ridicolă este inumană, complet lipsită de pragmatism şi peste măsură de costisitoare”, a comentat pe Twitter Nick Thomas Symonds, purtător de cuvânt al Partidului Laburist.

Ministerul de Interne britanic nu a comentat deocamdată aceste informaţii.

De ce s-a renunțat la ideea privind Moldova

The Guardian scrie că oficialii britanici ar fi renunțat la ideea de a crea centre de azil în Moldova, din cauza conflictului transnistrean, dar și a corupției. Aceștia au adăugat: „Dacă un centru de azil depinde de o cooperare transparentă, credibilă cu țara-gazdă, nu ne-am putea baza pe acest lucru”.

Ce spune MAEIE

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) susține că informațiile nu ar corespunde realității: „Cu referire la presupuse proiecte de relocare în Republica Moldova a unor potențiali solicitanți de azil, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene informează că un astfel de subiect nu se regăsește pe agenda dialogului Republicii Moldova cu alte state, inclusiv Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Republica Moldova, de asemenea, nu are încheiate careva înțelegeri cu partenerii străini în acest domeniu. MAEIE reamintește că în Republica Moldova solicitările de azil sunt examinate exclusiv în cadrul procedurilor prevăzute de legislația națională și normele de drept internațional”.

Migranții vin continuu spre Marea Britanie

Numărul migranţilor veniţi în Marea Britanie a crescut în acest an. Circa 1500 de oameni au traversat Canalul Mânecii în bărci şi ambarcaţiuni improvizate, doar în luna august.

În total, în perioada iunie 2019 – iunie 2020 în Regatul Unit au fost înregistrate peste 32 000 de solicitări de azil. Pentru a fi eligibili, cei care solicită azil trebuie să dovedească faptul că nu se pot întoarce în țara de origine, deoarece ar putea fi supuși unor persecuții din cauza rasei, religiei, naționalității, opiniei politice, identității de gen sau orientării sexuale.

Financial Times a mai scris că ideea menţionată este o dovadă a influenţei fostului premier australian Tony Abbott, numit mai devreme în septembrie consilier comercial al guvernului britanic. Spre exemplu, Australia dispune de centre de detenţie offshore pe insulele Nauru şi Manus, din Pacific. Politicile australiene şi centrele sale de detenţie pentru migranţi au fost criticate în mod repetat de ONU şi de organizaţii pentru drepturile omului. Solicitanţii de azil interceptaţi pe mare şi trimişi în aceste centre nu se pot instala în Australia, chiar dacă se stabileşte că sunt refugiaţi autentici, relatează Agerpres.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: