ey.com

The Guardian: Marea Britanie plănuia să facă un centru pentru refugiați în Moldova. Reacția MAEIE

Marea Britanie a avut în vedere un plan prin care solicitanţii de azil în regat ar fi fost trimişi în centre care ar fi urmat să fie construite în Moldova, Maroc și Papua Noua Guinee, se arată într-o investigație publicată de The Guardian. Ulterior s-a renunţat la această idee, considerată drept „ridicolă” de unii oponenţi politici, a relatat Financial Times. Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău s-a autosesizat și a respins informațiile.

Potrivit ziarului, Ministerul de Interne de la Londra a luat în considerare construirea de centre pentru migranți pe insulele vulcanice Ascension şi Sf. Elena, dar și în țări precum Moldova și Maroc după ce a studiat cum procedează alte ţări cu problemele migraţiei ilegale. Ministrul de interne Priti Patel ar fi renunţat la plan după ce a discutat cu alţi oficiali despre aspectele practice legate de transportul solicitanţilor de azil în respectivele locuri.

„Această idee ridicolă este inumană, complet lipsită de pragmatism şi peste măsură de costisitoare”, a comentat pe Twitter Nick Thomas Symonds, purtător de cuvânt al Partidului Laburist.

Ministerul de Interne britanic nu a comentat deocamdată aceste informaţii.

De ce s-a renunțat la ideea privind Moldova

The Guardian scrie că oficialii britanici ar fi renunțat la ideea de a crea centre de azil în Moldova, din cauza conflictului transnistrean, dar și a corupției. Aceștia au adăugat: „Dacă un centru de azil depinde de o cooperare transparentă, credibilă cu țara-gazdă, nu ne-am putea baza pe acest lucru”.

Ce spune MAEIE

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) susține că informațiile nu ar corespunde realității: „Cu referire la presupuse proiecte de relocare în Republica Moldova a unor potențiali solicitanți de azil, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene informează că un astfel de subiect nu se regăsește pe agenda dialogului Republicii Moldova cu alte state, inclusiv Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Republica Moldova, de asemenea, nu are încheiate careva înțelegeri cu partenerii străini în acest domeniu. MAEIE reamintește că în Republica Moldova solicitările de azil sunt examinate exclusiv în cadrul procedurilor prevăzute de legislația națională și normele de drept internațional”.

Migranții vin continuu spre Marea Britanie

Numărul migranţilor veniţi în Marea Britanie a crescut în acest an. Circa 1500 de oameni au traversat Canalul Mânecii în bărci şi ambarcaţiuni improvizate, doar în luna august.

În total, în perioada iunie 2019 – iunie 2020 în Regatul Unit au fost înregistrate peste 32 000 de solicitări de azil. Pentru a fi eligibili, cei care solicită azil trebuie să dovedească faptul că nu se pot întoarce în țara de origine, deoarece ar putea fi supuși unor persecuții din cauza rasei, religiei, naționalității, opiniei politice, identității de gen sau orientării sexuale.

Financial Times a mai scris că ideea menţionată este o dovadă a influenţei fostului premier australian Tony Abbott, numit mai devreme în septembrie consilier comercial al guvernului britanic. Spre exemplu, Australia dispune de centre de detenţie offshore pe insulele Nauru şi Manus, din Pacific. Politicile australiene şi centrele sale de detenţie pentru migranţi au fost criticate în mod repetat de ONU şi de organizaţii pentru drepturile omului. Solicitanţii de azil interceptaţi pe mare şi trimişi în aceste centre nu se pot instala în Australia, chiar dacă se stabileşte că sunt refugiaţi autentici, relatează Agerpres.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU

Patru heliporturi în Moldova și zero aterizări: cum a rămas blocată o investiție de 5,6 milioane de lei pentru SMURD. Investigație ZdG

Heliporturile construite cu peste 5,6 milioane de lei pentru misiunile SMURD rămân nefuncționale, la trei ani de la inaugurare. Elicopterele continuă să aterizeze pe stadionul „Dinamo” din Chișinău, deoarece cadrul legal nu permite certificarea platformelor construite special pentru misiuni aeromedicale, arată o investigație a Ziarului de Gardă.

Patru platforme de aterizare-decolare au fost inaugurate în octombrie 2023, două în Chișinău și câte una la Bălți și Cahul. Acestea au fost construite în cadrul proiectului transfrontalier SMURD II, finanțat din fonduri europene și din bugetul de stat al Republicii Moldova. Investiția în cele patru heliporturi a constituit peste 5,6 milioane de lei.

Potrivit unui audit al Curții de Conturi, finalizat în decembrie 2024, heliporturile nu au fost operaționalizate pentru misiuni aeromedicale din cauza lipsei unui cadru normativ și a unui mecanism de certificare. Situația a fost discutată și în noiembrie 2025, în cadrul Comisiei pentru controlul finanțelor publice din Parlament.

În lipsa certificării, singurul teren utilizat pentru aterizarea și decolarea elicopterelor SMURD este stadionul „Dinamo” din Chișinău. IGSU a comunicat pentru Ziarul de Gardă că, în perioada noiembrie 2023 – septembrie 2026, au fost efectuate 10 misiuni aeromedicale, elicopterele aterizând pe stadion deoarece o mare parte dintre pacienți au fost internați la Institutul de Medicină Urgentă.

Curtea de Conturi a recomandat, la sfârșitul anului 2025, Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Ministerului Afacerilor Interne să modifice cadrul normativ privind certificarea heliporturilor destinate misiunilor speciale. Termenul inițial pentru implementarea recomandării a fost 14 martie 2026, însă acesta nu a fost respectat.

MAI a recunoscut că principala problemă este lipsa unui mecanism distinct în legislație pentru certificarea platformelor destinate misiunilor speciale. Potrivit ministerului, autoritățile sunt în discuții pentru identificarea unei soluții normative și instituționale.

Directorul Autorității Aeronautice Civile, Evgheni Kostețki, a explicat că instituția certifică aerodromurile și heliporturile civile, în timp ce elicopterele SMURD sunt aeronave de stat, iar pentru această categorie ar fi necesară o reglementare distinctă, aprobată printr-o hotărâre de Guvern sau un alt act normativ.

În același timp, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat pentru Ziarul de Gardă că nu cunoaște despre problema certificării heliporturilor și că la minister nu ar fi fost făcute astfel de solicitări din partea MAI sau a Ministerului Sănătății.

Șeful IGSU, Aurel Baciu, susține însă că instituția este în dialog cu autoritățile responsabile pentru identificarea unei soluții. Termenul pentru implementarea recomandării Curții de Conturi a fost ulterior prelungit până în 2027.

Ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, a confirmat că problema este cunoscută și că, în prezent, atunci când este nevoie de intervenția unui elicopter SMURD pentru un pacient critic, acesta aterizează pe stadionul „Dinamo”. Ministrul a declarat că instituția are nevoie de heliporturile construite, însă certificarea lor nu ține de competența Ministerului Sănătății.

Președintele Comisiei pentru controlul finanțelor publice, Adrian Lebedinschi, a anunțat că vor fi organizate noi audieri privind gestionarea proiectului de către MAI și IGSU.

Proiectul SMURD a fost lansat în Republica Moldova în 2014, în baza unui acord semnat între guvernele Republicii Moldova și României. Acesta prevede intervenții terestre, aeromedicale și transfrontaliere pentru acordarea asistenței medicale și repatrierea cetățenilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: