ey.com

The Guardian: Marea Britanie plănuia să facă un centru pentru refugiați în Moldova. Reacția MAEIE

Marea Britanie a avut în vedere un plan prin care solicitanţii de azil în regat ar fi fost trimişi în centre care ar fi urmat să fie construite în Moldova, Maroc și Papua Noua Guinee, se arată într-o investigație publicată de The Guardian. Ulterior s-a renunţat la această idee, considerată drept „ridicolă” de unii oponenţi politici, a relatat Financial Times. Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău s-a autosesizat și a respins informațiile.

Potrivit ziarului, Ministerul de Interne de la Londra a luat în considerare construirea de centre pentru migranți pe insulele vulcanice Ascension şi Sf. Elena, dar și în țări precum Moldova și Maroc după ce a studiat cum procedează alte ţări cu problemele migraţiei ilegale. Ministrul de interne Priti Patel ar fi renunţat la plan după ce a discutat cu alţi oficiali despre aspectele practice legate de transportul solicitanţilor de azil în respectivele locuri.

„Această idee ridicolă este inumană, complet lipsită de pragmatism şi peste măsură de costisitoare”, a comentat pe Twitter Nick Thomas Symonds, purtător de cuvânt al Partidului Laburist.

Ministerul de Interne britanic nu a comentat deocamdată aceste informaţii.

De ce s-a renunțat la ideea privind Moldova

The Guardian scrie că oficialii britanici ar fi renunțat la ideea de a crea centre de azil în Moldova, din cauza conflictului transnistrean, dar și a corupției. Aceștia au adăugat: „Dacă un centru de azil depinde de o cooperare transparentă, credibilă cu țara-gazdă, nu ne-am putea baza pe acest lucru”.

Ce spune MAEIE

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) susține că informațiile nu ar corespunde realității: „Cu referire la presupuse proiecte de relocare în Republica Moldova a unor potențiali solicitanți de azil, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene informează că un astfel de subiect nu se regăsește pe agenda dialogului Republicii Moldova cu alte state, inclusiv Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Republica Moldova, de asemenea, nu are încheiate careva înțelegeri cu partenerii străini în acest domeniu. MAEIE reamintește că în Republica Moldova solicitările de azil sunt examinate exclusiv în cadrul procedurilor prevăzute de legislația națională și normele de drept internațional”.

Migranții vin continuu spre Marea Britanie

Numărul migranţilor veniţi în Marea Britanie a crescut în acest an. Circa 1500 de oameni au traversat Canalul Mânecii în bărci şi ambarcaţiuni improvizate, doar în luna august.

În total, în perioada iunie 2019 – iunie 2020 în Regatul Unit au fost înregistrate peste 32 000 de solicitări de azil. Pentru a fi eligibili, cei care solicită azil trebuie să dovedească faptul că nu se pot întoarce în țara de origine, deoarece ar putea fi supuși unor persecuții din cauza rasei, religiei, naționalității, opiniei politice, identității de gen sau orientării sexuale.

Financial Times a mai scris că ideea menţionată este o dovadă a influenţei fostului premier australian Tony Abbott, numit mai devreme în septembrie consilier comercial al guvernului britanic. Spre exemplu, Australia dispune de centre de detenţie offshore pe insulele Nauru şi Manus, din Pacific. Politicile australiene şi centrele sale de detenţie pentru migranţi au fost criticate în mod repetat de ONU şi de organizaţii pentru drepturile omului. Solicitanţii de azil interceptaţi pe mare şi trimişi în aceste centre nu se pot instala în Australia, chiar dacă se stabileşte că sunt refugiaţi autentici, relatează Agerpres.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un angajat al Inspectoratului General de Carabinieri, acuzat că ar fi impus copii „să-i facă masaj”. Reacția instituției

Andrei Catlabuga, șef al Secției de formare profesională al Direcției resurse umane în cadrul Inspectoratului General de Carabineri (IGC), ar fi supus mai mulți minori unor tratamente degradante în perioada în care activa prin cumul în calitate de profesor la Centrul de plasament al Complexului de servicii sociale pentru copii în situație de stradă. Acesta i-ar fi impus „să-i facă masaj”. Afirmațiile au fost făcute de președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, care susține că Catlabuga nu ar fi fost sancționat pentru faptele sale, întrucât s-a eliberat din funcție. Contactat de NM, Inspectoratul General al Carabinierilor a declarat că Catlabuga este un „angajat exemplar” și că nu deține informații despre cazul menționat de politician.

Ștefan Gligor a menționat că, în perioada octombrie 2022 – august 2024, Andrei Catlabuga, șef al Secției de formare profesională al Direcției resurse umane din cadrul IGC, a fost angajat prin cumul în calitate de pedagog social la Centrul de plasament al Complexului de servicii sociale pentru copii în situație de stradă pe lângă Direcția generală pentru protecția copilului.

Potrivit politicianului, Comisia disciplinară din cadrul Direcției generale pentru protecția copilului ar fi întocmit un raport privind încălcări disciplinare admise de Catlabuga. Documentul, care datează din 23 august 2024, ar constata că acesta, în turele de noapte, intra în dormitorul copiilor și le solicita „să-i facă masaj până adoarme”.

Copiii fiind intervievați de către psiholog și metodistă s-au plâns că Catlabuga impunea copiii ”să-i facă masaj” – „aproape de fiecare dată când Catlabuga este în tură de noapte”. La fel, copiii au povestit că știu și despre alte cazuri în care acesta le cerea băieților din plasament să facă masaj și dacă-l refuzau acesta aplica violența fizică sau îi amenința cu violență fizică. Mai mult au existat și cazuri când copiii aflați sub presiunea psihologică și tratamente degadante din partea lui Catlabuga au părăsit Complexul și refuzau să se întoarcă în complex pe motiv că sunt bătuți și impuși să-i facă masaj”, a menționat Gligor.

Liderul Partidului Schimbării a mai spus că, în încercarea de a se apăra, Andrei Catlabuga ar fi denigrat copiii, invocând inclusiv acțiuni violente și cuvinte necenzurate, însă, în urma audierii de către pedagogii sociali, acuzațiile nu s-ar fi adeverit, iar minorii au fost caracterizați pozitiv.

Raportul Comisiei a constatat existența abaterii disciplinare comise de Catlabuga, însă luând în considerație faptul că acesta a depus o cerere de demisie din funcția deținută, Comisia s-a limitat cu regret doar la cererea de demisie. (…) Deși la finele anului 2024 conducerea IGC a mimat niște acțiuni de investigare a activității lui Catlabuga la Centrul de plasament, văzând că informația nu a devenit publică, acesta activează în continuare în funcție de conducere”, a adăugat Ștefan Gligor.

Totodată, politicianul a spus că cazurile de abuz și tratamente degradante în raport cu minorii sunt inadmisibile, trebuie raportate și făcute publice „în caz de inacțiune din partea poliției și procuraturii”.

Impunitatea – lipsa pedepsei pentru astfel de abuzuri – este o diagnoză pentru noi ca stat și societate și un indiciu ferm al degradării morale a organelor de drept, care trebuie impuse să aplice și să respecte legea”, a subliniat el.

Reacția IGC

NM a solicitat un comentariu la afirmațiile lui Gligor de la Inspectoratul General al Carabinierilor.

Reprezentanții instituției au declarat că Andrei Catlabuga este caracterizat drept un „angajat exemplar”, „fără abateri disciplinare”.

Cu referire la perioada în care ar fi activat în calitate de pedagog social în cadrul Centrului de Plasament, nu deținem, deocamdată, informații. Urmează să ne documentăm suplimentar, iar ulterior vom reveni cu o reacție”, au adăugat aceștia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: