Circa 100 000 de ucraineni ar fi fost trimiși la peste 5 000 de kilometri de casă, ca să locuiască în Siberia, Cecenia, Ingușetia, Caucazul de Nord și Daghestan. Cel puțin asta se arată într-un material publicat pe 12 aprilie de ziarul britanic The Independent, care susține că a intrat în posesia unor documente oficiale.
Luna trecută, Kremlinul ar fi ordonat ca 95.739 de civili din regiunile Donețk și Lugansk să fie mutați la mii de kilometri distanță de casele lor în zone care includ Siberia și Cercul Arctic din Rusia. Într-un decret, consultat de The Independent, Moscova a declarat că a „aprobat distribuirea” cetățenilor.
„Locuitorilor orașului-port Mariupol li s-a cerut să semneze documente în care se arată că trupele ucrainene ar fi deschis focul asupra orașului. Semnatarii au fost avertizați că nu se vor putea întoarce în Ucraina, pentru că se vor confrunta cu consecințe”, se arată în articol.
Moscova nu a comentat deocamdată informațiile.
Anterior, ambasada SUA la Kiev a afirmat că forțele rusești au dus mii de copii ucraineni în Rusia. Potrivit misiunii diplomatice, 2.389 de copii ucraineni din Donețk și Lugansk, în regiunea disputată Donbas, au fost „îndepărtați ilegal”.
Liderul autoproclamatei republici populare Donețk Denis Pușilin a anunțat pe 18 februarie că populația civilă din regiune va fi evacuată în Rusia. O decizia similară au anunțat și autoritățile nerecunoscute din regiunea Lugansk.
După vizita în Rusia, liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a anunțat, pe 12 iulie, că s-a întâlnit la Minsk, capitala Belarusului, cu președintele Aleksandr Lukașenko. Potrivit lui Dodon, cei doi au discutat „cooperarea comercial-economică dintre țările noastre“. Fostul președinte l-a descris pe liderul de la Minsk drept „un prieten al Moldovei” și „un adevărat gospodar care acționează în interesul poporului său”.
Într-o postare pe rețelele sociale, Igor Dodon a declarat că există „potențial considerabil pentru relansarea legăturilor dintre R. Moldova și Belarus, în special în domeniile agriculturii, industriei farmaceutice și celei ușoare”.
„Astăzi, la Minsk, am avut o întrevedere de lucru cu Președintele Republicii Belarus, Aleksandr Grigorievici Lukașenko – un prieten al Moldovei, un adevărat gospodar, care întotdeauna gândește și acționează în interesul poporului său.După alegerile parlamentare din Moldova, ne vom concentra asupra următoarelor obiective: eliminarea barierelor din calea comerțului reciproc și stabilirea unei logistici durabile; intensificarea activității comisiei interguvernamentale moldo-belaruse; relansarea și dezvoltarea cooperării în cadrul CSI și UEEA; organizarea de forumuri de afaceri și extinderea dialogului între camerele de comerț și industrie; realizarea de proiecte comune, inclusiv crearea unui agrohub modern în Moldova cu participarea companiilor belaruse; studierea și aplicarea experienței belaruse în industrie – pentru noi, acest lucru este deosebit de important pe fondul procesului de dezindustrializare prin care trece Moldova în ultimii ani”, a scris Dodon în postarea sa.
Amintim că în ultima perioadă a fost de mai multe ori în Rusia. Pe 10 iulie, acesta a anunțat că a avut o întrevedere cu vicepremierul Guvernului Federației Ruse, Alexandr Novak, la Moscova. Liderul PSRM a menționat că a discutat cu oficialul rus despre reluarea livrărilor de gaze naturale rusești către țara noastră, după alegerile parlamentare din 28 septembrie și ulterioara „schimbare a puterii”. Potrivit imaginilor publicate de socialist, la discuții au mai participat președinta Partidului Republican „Inima Moldovei”, Irina Vlah, și liderul Partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev.
La sfârșitul lunii iunie, Igor Dodon, Irina Vlah și Vasile Tarlev, alături de comunista Diana Caraman și socialista Zinaida Greceanîi, s-au aflat la un forum economic internațional în Sankt-Petersburg, Rusia. În marja evenimentului, politicienii s-au întâlnit cu ministrul adjunct al Energiei, Pavel Sorokin. Potrivit lui Dodon, în cadrul întrevederii s-a discutat despre „cooperarea bilaterală în domeniul energetic” și „revenirea la achizițiile directe de energie”.
Gazul este unul din principalele subiecte cu care opoziția pro-rusă a atacat formațiunea de guvernământ pro-europeană PAS, mai ales după începerea crizei energetice provocate de invazia rusă la scară largă asupra Ucrainei. Asta deși, în 2022, concernul rus Gazprom a majorat semnificativ prețurile pentru gazul destinat Republicii Moldova, iar ulterior a restrâns cantitățile livrate. Astfel, autoritățile țării au început să diversifice sursele de aprovizionare cu gaz, apelând la piețele europene.
Actualmente, Partidul „Inima Moldovei” și Partidul „Viitorul Moldovei” sunt formațiuni extraparlamentare, iar PSRM se află în opoziție și nu sunt factori de decizie.
