Octavian Ticu/Facebook

Țîcu susține că i s-a propus, în 2018, să fie vicepreședinte PAS și să candideze la Primărie împotriva lui Năstase. Slusari: „Am știut”

Istoricul Octavian Țîcu susține că, în 2018, i s-ar fi propus să devină vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și să candideze la funcția de primar al mun. Chișinău. Potrivit acestuia, propunerea ar fi venit din partea președintei de atunci a formațiunii, Maia Sandu, în prezent șefă a statului. Președinta țării nu a comentat în niciun fel declarația. În schimb, membrul Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Alexandr Slusari, a declarat că știa despre aceste „negocieri pe la spate”.

Octavian Țîcu a publicat o înregistrare video în care a totalizat cariera sa politică din ultimii ani. Acesta a vorbit inclusiv despre perioada în care s-a alăturat fostului Bloc ACUM, din care făcea parte PAS și Platforma DA.

„În 2018, într-un local drăguț aflat peste drum de USM, m-am întâlnit cu Maia Sandu și mi-a propus două lucruri: să devin vicepreședinte al PAS și să candidez la Primăria mun. Chișinău chiar împotriva lui Andrei Năstase. Știți foarte bine, este un moment de moralitate, i-am spus Maiei Sandu: Andrei Năstase te-a susținut la alegerile din 2016, ți-a cedat locul, prin urmare, trebuie susținut drept candidat unic. Și cu asta ne-am despărțit”, a declarat Țîcu.

De asemenea, acesta ar fi respins oferta de a deveni vicepreședinte al formațiunii: „Eu sunt unionist și i-am spus că nu pot fi în PAS, pentru că nu este un partid unionist”, și-a argumentat Țîcu decizia.

Ex-deputatul Platformei DA Alexandr Slusari a comentat afirmațiile lui Octavian Țîcu, însă le-a calificat drept „întârziate”.

„De negocierile pe la spatele nostru cu Țâcu (și nu doar cu el) am știut. Am discutat problema, tradițional, colegial. Am decis că cauza este mai importantă și trebuie să mergem uniți înainte. În fața noastră era un regim criminal și toxic, care a capturat țara. (…) Confesiunile întârziate ale lui Octavian Țâcu la puțin ajută post-factum, doar că posibil ar pune pe gânduri măcar o parte din societate”, a menționat Slusari.

Maia Sandu nu a comentat declarațiile lui Octavian Țîcu, iar redacția NM nu a reușit să obțină o reacție de la șefa statului. La fel, reprezentanții PAS ne-au spus că nu cometează afirmațiile.

***

Octavian Țîcu a deținut funcția de ministru al tineretului și sportului, în perioada februarie-mai 2013, fiind promovat de Partidul Liberal. În perioada 26 iulie 2015 – 20 august 2015 a fost membru al Partidului Popular European din Moldova. În 2019, devine deputat pe lista blocului ACUM (format în acel moment din PAS și Platforma DA), devenind ulterior deputat al fracțiunii Platforma Demnitate și Adevăr. Pe 18 septembrie 2019, Țîcu a anunțat că părăsește fracțiunea Platforma DA și rămâne deputat neafiliat. În octombrie 2019, a candidat la funcția de primar general al municipiului Chișinău, fiind desemnat de PUN și clasându-se al treilea. În decembrie 2019 a fost ales președinte al PUN.

În cadrul alegerilor parlamentare din 11 iulie, PUN a obținut doar 0,45% din voturi (circa 6,6 mii). Pe 12 decembrie 2021, Țîcu a anunțat că părăsește PUN și se retrage temporar din viața politică.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Stoianoglo și socialiștii apără prietenia cu Rusia și Belarus în Parlament: „Indiferent de greutăți, să păstrăm dialogul”

Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a propus, în cadrul ședinței Parlamentului din 7 noiembrie, să fie create grupuri de prietenie cu Federația Rusă și Belarus, după ce formațiunea de guvernământ PAS a decis să renunțe temporar la acestea, din cauza invaziei ruse din Ucraina. Deputatul Blocului „Alternativa” Alexandr Stoianoglo a declarat că acestea ar fi „în interesul cetățenilor” țării noastre și a comunicat că fracțiunea sa susține inițiativa PSRM. În replică, președinta Comisiei pentru politică externă, Doina Gherman, a declarat că Parlamentul renunță la prietenia cu „structurile care mențin războiul”.

Deputații au examinat, în cadrul ședinței, proiectul de hotărâre cu privire la grupurile parlamentare de prietenie cu diverse state.

Liderul fracțiunii socialiștilor, Igor Dodon, a propus să fie create grupuri de prietenie și cu Federația Rusă și Belarus, fiind introdus un amendament în acest sens. Asta deși, cu o zi mai devreme, Doina Gherman, deputată PAS și președintă a Comisiei pentru politică externă, în care formațiunea de guvernământ are majoritate, a anunțat că actualul legislativ renunță la grupurile de prietenie cu aceste două state pe durata invaziei ruse din Ucraina.

Înțelegem rațiunile geopolitice, cu care nu suntem de acord, din partea majorității parlamentare. Dar acesta este un semnal foarte important pentru relațiile bilaterale cu aceste două țări. De aceea, propunem și am venit cu un amendament regulamentar ca să fie create aceste două grupuri de prietenie. Suntem gata să le conducem. Dacă cineva din majoritatea parlamentară nu vrea în aceste grupuri, poate să nu se înscrie. Dar considerăm că aceste grupuri parlamentare trebuie să existe în continuare”, a spus Dodon.

Deputații fracțiunilor „Alternativa” și „Partidul Nostru” și-au declarat susținerea pentru amendamentul socialiștilor.

Înainte de a vota pentru a crea sau a nu crea, trebuie să ne gândim bine toți „corespunde această decizie intereselor cetățenilor Republicii Moldova?” (…) Eu cred că nu corespunde, dintr-un întreg șir de circumstanțe. Ultimele date iData, care au fost publicate cu o lună înainte de alegerile parlamentare, au arătat că 78% de cetățeni ai Republicii Moldova vor relații bune cu Federația Rusă. Și indiferent de greutățile la această etapă, în aceste relații, trebuie să păstrăm dialogul. Pentru că Parlamentul este acel loc care trebuie să promoveze interesele cetățenilor noștri. Blocul „Alternativa” susține amendamentul care a venit din partea fracțiunii socialiștilor”, a declarat deputatul „Alternativa” Alexandr Stoianoglo.

În replică, Gherman i-a spus parlamentarului: „Noi nu renunțăm la prietenia cu popoarele acestor state. Noi renunțăm la prietenia cu structurile care mențin agresiunea și războiul, și care-l promovează. Sunt lucruri absolut diferite. Noi suntem Parlament, respectiv, reprezentăm o instituție. De aceea, referința dvs. la sondaje este total irelevantă”.

Inițiativa a fost susținută de 27 de deputați – număr insuficient pentru a fi introdusă în proiectul de hotărâre.

Precizăm că proiectul de hotărâre care prevede componența numerică și nominală a delegațiilor a fost adoptat cu votul a 70 de deputați. Astfel, au fost create 54 de grupuri de prietenie cu diverse state.

Conform principiului proporționalității, 34 de grupuri de prietenie vor fi conduse de deputații formațiunii de guvernământ PAS, iar alte 20 de grupuri – de reprezentanții opoziției.

La fel ca și în legislatura precedentă, cel mai numeros grup de prietenie va fi cel cu România. Grupul este condus de deputata PAS Veronica Roșca și include 55 de deputați.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: