Istoricul Octavian Țîcu susține că, în 2018, i s-ar fi propus să devină vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și să candideze la funcția de primar al mun. Chișinău. Potrivit acestuia, propunerea ar fi venit din partea președintei de atunci a formațiunii, Maia Sandu, în prezent șefă a statului. Președinta țării nu a comentat în niciun fel declarația. În schimb, membrul Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Alexandr Slusari, a declarat că știa despre aceste „negocieri pe la spate”.
Octavian Țîcu a publicat o înregistrare video în care a totalizat cariera sa politică din ultimii ani. Acesta a vorbit inclusiv despre perioada în care s-a alăturat fostului Bloc ACUM, din care făcea parte PAS și Platforma DA.
„În 2018, într-un local drăguț aflat peste drum de USM, m-am întâlnit cu Maia Sandu și mi-a propus două lucruri: să devin vicepreședinte al PAS și să candidez la Primăria mun. Chișinău chiar împotriva lui Andrei Năstase. Știți foarte bine, este un moment de moralitate, i-am spus Maiei Sandu: Andrei Năstase te-a susținut la alegerile din 2016, ți-a cedat locul, prin urmare, trebuie susținut drept candidat unic. Și cu asta ne-am despărțit”, a declarat Țîcu.
De asemenea, acesta ar fi respins oferta de a deveni vicepreședinte al formațiunii: „Eu sunt unionist și i-am spus că nu pot fi în PAS, pentru că nu este un partid unionist”, și-a argumentat Țîcu decizia.
Ex-deputatul Platformei DA Alexandr Slusari a comentat afirmațiile lui Octavian Țîcu, însă le-a calificat drept „întârziate”.
„De negocierile pe la spatele nostru cu Țâcu (și nu doar cu el) am știut. Am discutat problema, tradițional, colegial. Am decis că cauza este mai importantă și trebuie să mergem uniți înainte. În fața noastră era un regim criminal și toxic, care a capturat țara. (…) Confesiunile întârziate ale lui Octavian Țâcu la puțin ajută post-factum, doar că posibil ar pune pe gânduri măcar o parte din societate”, a menționat Slusari.
Maia Sandu nu a comentat declarațiile lui Octavian Țîcu, iar redacția NM nu a reușit să obțină o reacție de la șefa statului. La fel, reprezentanții PAS ne-au spus că nu cometează afirmațiile.
***
Octavian Țîcu a deținut funcția de ministru al tineretului și sportului, în perioada februarie-mai 2013, fiind promovat de Partidul Liberal. În perioada 26 iulie 2015 – 20 august 2015 a fost membru al Partidului Popular European din Moldova. În 2019, devine deputat pe lista blocului ACUM (format în acel moment din PAS și Platforma DA), devenind ulterior deputat al fracțiunii Platforma Demnitate și Adevăr. Pe 18 septembrie 2019, Țîcu a anunțat că părăsește fracțiunea Platforma DA și rămâne deputat neafiliat. În octombrie 2019, a candidat la funcția de primar general al municipiului Chișinău, fiind desemnat de PUN și clasându-se al treilea. În decembrie 2019 a fost ales președinte al PUN.
În cadrul alegerilor parlamentare din 11 iulie, PUN a obținut doar 0,45% din voturi (circa 6,6 mii). Pe 12 decembrie 2021, Țîcu a anunțat că părăsește PUN și se retrage temporar din viața politică.
În ultimii ani, industria electronicii din Republica Moldova a evoluat dintr-un sector caracterizat prin costuri reduse și forță de muncă ieftină oferite marilor companii internaționale, transformându-se într-o veritabilă „forță de export”.Cu 136 de companii și aproape 14.000 de specialiști, sectorul generează producție de 8,1 miliarde de lei, 90% din aceasta fiind exportată direct către Uniunea Europeană. Dezvoltarea rapidă a industriei determină o cerere în continuă creștere a numărului de specialiști pe piața muncii. În acest context, nu este surprinzător faptul că mulți absolvenți, la doar câțiva ani după obținerea diplomei, ajung să concureze cu branduri internaționale, dezvoltând propriile soluții– de la module de putere pentru autobuze electrice până la o nouă generație de contoare inteligente, capabile să comunice direct cu infrastructura cloud, fără intermediari.
Orizonturile industriei electronice din Moldova
De mult timp, această industrie nu mai este doar un loc de asamblare pentru proiecte străine. În laboratoarele din Chișinău, spre exemplu, se modelează regimuri termice pentru tranzistoare pe carbură de siliciu și se testează senzori biomedicali, iar studenții de la facultățile de informatică scriu soft care va ajunge pe liniile de producție ale partenerilor europeni. Contoare inteligente, convertoare de putere, dispozitive de control pentru lifturi – toate acestea sunt deja produse moldovenești cu certificare europeană.
Aproximativ 90% din producție este destinată exportului, ceea ce înseamnă că fiecare nou inginer activează practic într-o echipă internațională, pentru clienți din Germania, Italia sau țările nordice. Această orientare spre export determină companiile locale să treacă de la sarcini contractuale simple la designul sistemic al propriilor dispozitive. Astăzi, nu mai sunt suficiente doar cunoștințele de bază în electronică: este esențial să poți calcula consumul energetic al unei baterii, să scrii un cod pentru un sistem de operare în timp real și să comunici clar, în limba engleză, de ce pachetul de date al clientului va fi în siguranță în cloud.
Electronica începe cu oamenii
Infrastructura educațională din Republica Moldova răspunde provocărilor industriei prin extinderea direcțiilor de formare. La Universitatea Tehnică a Moldovei au fost dezvoltate laboratoare de ultimă generație, incluzând centre de prelucrare CNC pentru realizarea de componente complexe și precizie maximă, sisteme integrate de conducere industrială esențiale pentru înțelegerea și operarea liniilor de producție automatizate, platforme electro-pneumatice pentru automatizări care oferă experiență practică în controlul sistemelor robotizate, laboratoare de rezistența materialelor și tratamente termice esențiale pentru dezvoltarea de materiale inovatoare, precum și ateliere de prelucrări mecanice și proiectare auto care pregătesc studenții pentru provocările industriei auto moderne. Colegiile urmează un alt model: aici prinde avânt învățământul dual, în care elevii petrec până la 70% din semestru direct în producție. Ziua studentului începe lângă mașini SMT de plantat componente, după care urmează o scurtă lecție de teorie, iar seara – raportul către mentor. Lunar primește un salariu oferit de compania parteneră, iar acest parteneriat strâns, colegiu – întreprindere, garantează că, până la momentul obținerii diplomei, tehnicianul știe să citească instrucțiunile de lucru, să țină un jurnal de calitate și să pornească o linie de producție.
Pentru cei care doresc să avanseze și mai rapid, funcționează Embedded School – un program intensiv de trei luni, lansat de compania BSW Tech SRL, membră ACEM. Participanții, inclusiv femei care revin în câmpul muncii după o pauză de carieră, studiază programarea C, protocoale de transfer de date și în decursul acestei perioade dezvoltă un prototip electronic care trece printr-un proces real de validare din partea clientului. Opt din zece absolvenți ai școlii se angajează în primele trei luni, ceea ce transformă programul într-o veritabilă pistă de lansare a unei cariere în domeniu.
Perspectivele parteneriatului
Dezvoltarea industriei este susținută de trei direcții. Strategia națională de industrializare și schema de ajutor de stat regional pentru investiții până în 2028, care oferă suport până la 60% din valoarea investiției, pentru companii mari și mijlocii; iar pentru companiile mici, acesta se poate ridica și până la 75%. Regimul fiscal preferențial al rezidenților Moldova IT Park a fost prelungit până în 2035, oferind companiilor economii importante la taxe, pe care le pot reinvesti în capitalul uman. Partenerii internaționali își aduc și ei contribuția: programele germane și europene continuă să finanțeze modernizarea laboratoarelor în instituțiile de învățământ, să sprijine organizarea de traininguri și hackathoane studențești, unde ideile prind contur și devin primele planuri de afaceri.
Pe plan extern, Republica Moldova a încheiat negocierile tehnice privind acordul ACAA, așa numita „viză industrială” pentru mărfuri. După semnarea acestuia, certificarea locală va fi recunoscută în Uniunea Europeană, iar ciclul „prototip – piață” se va reduce cu câteva săptămâni, economisind antreprenorilor zeci de mii de euro. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizare estimează că, la momentul intrării în vigoare a ACAA, micile afaceri vor avea șansa să concureze cu branduri mari fără birocrație excesivă.
Oportunități de dezvoltare
Oamenii rămân a fi resursa cea mai valoroasă, iar companiile trebuie să concureze pentru talente. Conform estimărilor ACEM, una din trei companii se confruntă cu deficit de specialiști, motiv pentru care un inginer junior intră pe piață cu un salariu peste media națională și își crește veniturile în funcție de performanțele măsurabile.
Prezentările companiilor evidențiază patru direcții în care cererea va crește în mod rapid. Electromobilitatea deschide noi oportunități în electronica de putere, iar echipele de ingineri din Moldova participă deja la dezvoltarea invertoarelor SiC pentru stațiile de încărcare. Tehnologia modernă transformă radical dispozitivele medicale. Acestea folosesc senzori tot mai mici și mai fiabili pentru a monitoriza starea de sănătate a pacienților de la distanță, în timp real. Datele colectate sunt transmise către servere în cloud, unde sunt analizate, devenind parte dintr-un serviciu digital complet. Astfel, o simplă placă electronică nu mai este doar hardware, ci o componentă esențială a unui sistem inteligent de monitorizare. Pentru a ține pasul cu aceste evoluții, specialiștii trebuie să combine cunoștințele de electronică cu cele de programare și automatizare, pregătindu-se pentru o industrie medicală din ce în ce mai digitalizată.
„Investițiile sunt deja aici, exportul crește, iar piața UE este la un pas distanță. Industria electronică din Republica Moldovaare nevoie de oameni care transformă ideile în dispozitive – fiecare rol contează”, rezumă Vitalie Eșanu, președintele ACEM și directorul ÎTȘ Informbusiness S.R.L.
Campania de admitere 2025
Campania de admitere în universitățile și colegiile din țară a început pe 21 iulie: documentele se depun online prin intermediul platformei naționale eadmitere.gov.md. Sesiunea de bază se încheie pe 27 iulie, rezultatele intermediare vor fi publicate pe 5 august, iar listele finale ale celor admiși vor fi afișate pe 12 august. Sesiunea suplimentară va avea loc în perioada 13-24 august – o șansă pentru cei care se decid în ultimul moment.
Înainte de a depune documentele, consultați lista instituțiile de învățământ care pregătesc specialiști în electronică și care colaborează deja cu întreprinderile din industrie:
Alegeți instituția în funcție de nivelul de pregătire și specializare – industria electronică este pregătită să primească noi studenți și să transforme ideile voastre în dispozitive reale
Despre ACEM: Asociația Companiilor din Industria Electronică din Moldova este o organizație necomercială fondată în mai 2019, pentru a reprezenta interesele membrilor săi în raport cu autoritățile naționale, pentru a contribui la schimbul de bune practici și pentru a îmbunătăți competitivitatea și dezvoltarea industriei electronice, prin intermediul unor parteneriate viabile între companii private, autorități publice și alte organizații internaționale și naționale. ACEM cuprinde 33 companii din domeniu cu peste 2200 angajați și o cifră de afaceri de peste 100 mln $.
