Octavian Ticu/Facebook

Țîcu susține că i s-a propus, în 2018, să fie vicepreședinte PAS și să candideze la Primărie împotriva lui Năstase. Slusari: „Am știut”

Istoricul Octavian Țîcu susține că, în 2018, i s-ar fi propus să devină vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și să candideze la funcția de primar al mun. Chișinău. Potrivit acestuia, propunerea ar fi venit din partea președintei de atunci a formațiunii, Maia Sandu, în prezent șefă a statului. Președinta țării nu a comentat în niciun fel declarația. În schimb, membrul Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Alexandr Slusari, a declarat că știa despre aceste „negocieri pe la spate”.

Octavian Țîcu a publicat o înregistrare video în care a totalizat cariera sa politică din ultimii ani. Acesta a vorbit inclusiv despre perioada în care s-a alăturat fostului Bloc ACUM, din care făcea parte PAS și Platforma DA.

„În 2018, într-un local drăguț aflat peste drum de USM, m-am întâlnit cu Maia Sandu și mi-a propus două lucruri: să devin vicepreședinte al PAS și să candidez la Primăria mun. Chișinău chiar împotriva lui Andrei Năstase. Știți foarte bine, este un moment de moralitate, i-am spus Maiei Sandu: Andrei Năstase te-a susținut la alegerile din 2016, ți-a cedat locul, prin urmare, trebuie susținut drept candidat unic. Și cu asta ne-am despărțit”, a declarat Țîcu.

De asemenea, acesta ar fi respins oferta de a deveni vicepreședinte al formațiunii: „Eu sunt unionist și i-am spus că nu pot fi în PAS, pentru că nu este un partid unionist”, și-a argumentat Țîcu decizia.

Ex-deputatul Platformei DA Alexandr Slusari a comentat afirmațiile lui Octavian Țîcu, însă le-a calificat drept „întârziate”.

„De negocierile pe la spatele nostru cu Țâcu (și nu doar cu el) am știut. Am discutat problema, tradițional, colegial. Am decis că cauza este mai importantă și trebuie să mergem uniți înainte. În fața noastră era un regim criminal și toxic, care a capturat țara. (…) Confesiunile întârziate ale lui Octavian Țâcu la puțin ajută post-factum, doar că posibil ar pune pe gânduri măcar o parte din societate”, a menționat Slusari.

Maia Sandu nu a comentat declarațiile lui Octavian Țîcu, iar redacția NM nu a reușit să obțină o reacție de la șefa statului. La fel, reprezentanții PAS ne-au spus că nu cometează afirmațiile.

***

Octavian Țîcu a deținut funcția de ministru al tineretului și sportului, în perioada februarie-mai 2013, fiind promovat de Partidul Liberal. În perioada 26 iulie 2015 – 20 august 2015 a fost membru al Partidului Popular European din Moldova. În 2019, devine deputat pe lista blocului ACUM (format în acel moment din PAS și Platforma DA), devenind ulterior deputat al fracțiunii Platforma Demnitate și Adevăr. Pe 18 septembrie 2019, Țîcu a anunțat că părăsește fracțiunea Platforma DA și rămâne deputat neafiliat. În octombrie 2019, a candidat la funcția de primar general al municipiului Chișinău, fiind desemnat de PUN și clasându-se al treilea. În decembrie 2019 a fost ales președinte al PUN.

În cadrul alegerilor parlamentare din 11 iulie, PUN a obținut doar 0,45% din voturi (circa 6,6 mii). Pe 12 decembrie 2021, Țîcu a anunțat că părăsește PUN și se retrage temporar din viața politică.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: