Reintegrarea Moldovei ar trebui să se producă odată cu integrarea europeană sau chiar mai devreme. Cel puțin asta cred interlocutorii NM, mulți dintre ei au rămas, însă nedumeriți de recenta declarație a șefului MAEIE, Nicu Popescu. El a spus că malul drept al Moldovei poate adera la UE fără regiunea transnistreană, care nu este controlată de Chișinău, iar ulterior să soluționeze problema reintegrării țării. NM a aflat de ce unii experți consideră această declarație drept una negândită și pripită.
Ce a spus Popescu?
Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), Nicu Popescu, a declarat, pe 19 septembrie, într-un interviu acordat publicației americane Politico că „teritoriul controlat de Guvernul de la Chișinău poate adera la UE, indiferent de cele ce se întâmplă în estul țării, inclusiv situația din jurul Transnistriei”. După cum a remarcat Popescu, aspirațiile Moldovei la UE „nu ar trebui să depindă de mila Moscovei, care continuă să sprijine Transnistria separatistă”.
A doua zi, reprezentanții MAEIE, solicitați să explice pentru NM declarația ministrului, au confirmat că Moldova poate adera la Uniunea Europeană fără teritoriul de pe malul stâng al Nistrului, pe care autoritățile țării nu îl controlează.
Reprezentanții MAEIE au remarcat că una dintre opțiuni ar putea fi „aderarea la UE a teritoriului care se află sub controlul autorităților legale și legitime, cu soluționarea ulterioară a conflictului”. Despre această opțiune a vorbit Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, a amintit MAEIE: „În cadrul summit-ului Comunității Politice Europene din 1 iunie 2023, oficialul european a subliniat că conflictul transnistrean nu este un obstacol în calea integrării Republicii Moldova în UE, menționând că situații similare s-au mai produs. Astfel, dacă Republica Moldova nu va adera la UE ca țară reintegrată, autoritățile de la Chișinău, împreună cu partenerii internaționali, vor continua să caute modalități de soluționare a conflictului transnistrean chiar și după aderarea la UE”.
Josep Borrell le-a spus atunci jurnaliștilor: „Cipru a devenit membru al UE, în pofida problemelor teritoriale. Și Moldova poate face același lucru.”
Doar o parte a țării aderă la UE – este posibil acest lucru?
Pe scurt – da, este posibil. Există unele teritorii ale statelor membre ale UE unde anumite legi și norme nu sunt aplicate. Există chiar teritorii ale țărilor UE care nu fac parte din Uniunea Europeană, iar locuitorii acestora nu sunt considerați cetățeni ai UE. Toate aceste exemple nu au tangențe cu situația în care se află Moldova, dar ele există.
Există 32 de teritorii ale statelor membre UE cu statut special, ele sunt numite Teritorii Speciale ale Uniunii Europene.
Teritoriile speciale sunt împărțite în trei grupuri:
- Regiunile ultraperiferice (OMR). Fac parte din Uniunea Europeană, dar din cauza distanței geografice mari față de Europa continentală, legislația europeană se aplică aici cu rezerve. Acestea sunt, de exemplu, insulele Azore (Portugalia) și Canare (Spania), Guyana Franceză din America de Sud și insula franceză Reunion din Oceanul Indian. Există 9 teritorii în total, majoritatea acestora se află în afara zonei Schengen și a zonei TVA-ului UE.
- Țări și teritorii de peste mări (TTPM). Acestea nu fac parte din Uniunea Europeană sau Piața Unică Europeană, deși cooperează cu UE prin asociația lor. Acestea sunt teritoriile de peste mări ale Țărilor de Jos, Franței și Groenlanda daneză. Resortisanții TTPM sunt cetățeni europeni, chiar dacă TTPM nu fac parte din teritoriul UE
- Șiîncă 10 cazuri speciale. Acestea sunt teritorii cu un regim juridic special în cadrul UE, dar nu se încadrează în primele două categorii. Acest grup include, de exemplu, Muntele Athos, Insulele Åland și Feroe și zona tampon a ONU de pe insula Cipru. Toate aceste teritorii fac parte din UE (cu excepția Insulelor Feroe, care, spre deosebire de Danemarca continentală, au votat împotriva aderării la UE în 1973 și nu au făcut niciodată parte din UE. Rezidenții lor nu sunt considerați cetățeni ai UE).
Cetatea este Republica Cipru. De obicei la exemplul Ciprului se face referire atunci când vine vorba de posibila aderare a Moldovei la Uniunea Europeană cu problema transnistreană nesoluționată. Cipru este singurul membru UE care a aderat având un conflict teritorial nerezolvat. În același timp, Cipru a aderat la UE în întregime, deși cu unele rezerve.
De drept, întregul teritoriu al Ciprului a devenit parte a UE în 2004, în ciuda faptului că o treime de insulă din nordul țării nu este controlată de fapt de Guvern. În plus, toți cetățenii Ciprului, indiferent de locul de reședință, sunt considerați cetățeni ai UE. Legislația UE se aplică în întregime doar pe partea insulei care este de fapt controlată de Guvernul Republicii Cipru. Se presupune că, după reunificare, legile UE vor fi aplicate pe toată insula. Până la reglementarea conflictului din Cipru și până la aplicarea legilor UE pe întreaga insulă, zonele sale de nord se află în afara teritoriului vamal și fiscal al UE.
Declarația lui Popescu – ce a fost asta?
Declarația șefului MAEIE a provocat mai multe întrebări, inclusiv în comunitatea experților. Imediat după publicarea interviului oferit de Popescu, declarația acestuia a fost comentată de președintele asociației “Inițiative pentru Pace”, fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexander Flenchea.
„Nu poți amputa a 7-tea parte din țară, pentru care au luptat zeci de mii de oameni și continuă să lupte primarii, medicii, profesorii, părinții și copii din stânga Nistrului în satele disputate. Nu vinde nimeni o bucată de țară, nu calcă peste durerea părinților care și-au pierdut feciorii, a copiilor care au crescut fără părinți, doar pentru că elitele politice dau dovadă de impotență timp de 30 de ani în rezolvarea conflictului, care demult a evoluat într-o afacere profitabilă pentru ambele maluri ale Nistrului. Nu însă pentru oamenii de pe aceste maluri”, a scris Flenchea.
Urmând logica, a continuat el, pentru aspirația europeană trebuie să renunțăm la Găgăuzia, pentru că ei nu au dovedit spirit european la ultimele alegeri. Mai putem renunța la câteva raioane din Nord, că oricum votează cu gândul la parcursul tradițional al TIR-urilor cu mere. Dacă ne întreabă cineva de nivelul de viață, putem renunța și la o parte din cetățeni, pentru că sărăcia lor strică statistica. Urmând această logică putem descoperi că cine se califică – s-au integrat și misiunea deja este îndeplinită… și rămânem fără aspirații?!, a scris Flenchea, nu fără amară ironie.
Un alt fost vicepremier pentru Reintegrare, Vasile Șova, într-un comentariu pentru NM, a calificat declarația lui Popescu drept una pripită și negândită în ceea ce privește consecințele și impactul asupra potențialei soluționări a conflictului. „Nu este foarte corect să împărțim cetățenii Moldovei în diferite maluri. Indiferent de locul lor de reședință, aceștia au drepturi și responsabilități egale. Adică vom lăsa Doroțcaia acolo? Dar Cocieri? Vom lua Benderul cu noi sau ne vom certa din cauza lor? — a adresat întrebările incomode Șova.
Abordarea corectă, a spus el, este să vorbim despre reintegrarea țării și integrarea europeană ca obiective principale. „Scopul ar trebui să fie acesta: reintegrarea țării și integrarea în Uniunea Europeană. Și această abordare va fi pe înțelesul tuturor cetățenilor țării”, crede Șova.
La rândul său, președintele asociației WatchDog, Valeriu Pașa, nu exclude că ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene a greșit și că acesta a vrut să spună că Moldova ar putea adera la Uniunea Europeană înainte de soluționarea definitivă a conflictului transnistrean. „Nu s-a exprimat prea bine, dar înțeleg ce vrea să spună. Da, toată Moldova se integrează. Dar dacă nu există un control eficient al autorităților constituționale asupra întregului teritoriu, acolo nu se vor aplica anumite norme ale legislației europene. Acest teritoriu nu va fi sub incidența niciunei decizii în timpul procesului de aderare. Pur și simplu, nu toate beneficiile integrării europene vor fi disponibile pentru regiunea [transnistreană]”, a spus Pașa.
De asemenea, acesta nu este de acord cu Popescu în ceea ce privește perspectivele reglementării transnistrene. „Sunt absolut sigur că procesul de reintegrare pașnică a Transnistriei în Moldova se va finaliza înainte de aderarea țării la Uniunea Europeană”, a spus expertul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
