În clasamentul falsurilor despre integrarea europeană a Republicii Moldova, promovate în anul 2023, se numără:
FALS 1: UE nu-și mai poate permite extinderea pentru că nu mai are resurse
FALS 2: Majoritatea populației este împotriva aderării la Uniunea Europeană
FALS 3: UE nu-i mai oferă granturi R. Moldova, ci doar credite la dobânzi exorbitante
FALS 5: UE condiționează oferirea de granturi prin creșterea vârstei de pensionare și propaganda LGBT
Cetățenii din stânga Nistrului își doresc reconcilierea cu Chișinăul, „fără tensiuni și lozinci ostile”, a declarat liderul nerecunoscut de la Tiraspol, după o ceremonie dedicată celor 33 de ani de la începutul luptelor de la Tighina. Potrivit lui Krasnoselski, pe malul drept nu ar exista aceeași deschidere.
„Se vede asta. S-au adunat mulți oameni astăzi, dar nimeni nu răspândește ură față de vecinul său sau față de oameni de orice naționalitate. Așa ceva nu avem. Dar reconcilierea este o construcție în care trebuie să se împace ambele părți. Eu văd această disponibilitate în Transnistria. Dar în Moldova ea nu există”, a declarat liderul nerecunoscut de la Tiraspol.
Precizăm că pe 19 iunie s-au împlinit 33 de ani de la începutul luptelor de la Tighina — unul dintre cele mai sângeroase episoade ale războiului de pe Nistru din 1992, când forțele de la Chișinău s-au confruntat cu cele din stânga Nistrului, sprijinite de Armata a 14-a a Federației Ruse care staționează ilegal în regiunea transnistreană.
La Chișinău, deputații au ținut, astăzi, un minut de reculegere în memoria victimelor conflictului. „Noi păstrăm permanent această zi ca o zi neagră pentru Republica Moldova”, a declarat deputatul PAS, Boris Morcoci, în plen.
Se estimează că, în urma luptelor de la Tighina, și-au pierdut viața aproximativ 200 de militari și civili moldoveni, iar alți 300 au fost răniți.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins recursul Adunării Populare a Găgăuziei, menținând astfel interzicerea folosirii panglicii Sfântului Gheorghe în regiune. Decizia vine după ce, în aprilie 2022, Adunarea Populară a Găgăuziei și bașcanul de atunci au permis utilizarea panglicii Sf. Gheorghe pe teritoriul regiunii, însă Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a contestat această hotărâre în instanță și prevederea a fost anulată.
Potrivit CSJ, pe 6 mai 2022, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a contestat în instanță o parte din legea adoptată de Adunarea Populară a Găgăuziei pe 29 aprilie 2022. Oficiul a cerut anularea prevederilor care permit folosirea panglicii Sfântului Gheorghe și care o declară „simbol al gloriei militare”, calificându-le drept ilegale.
Pe 15 noiembrie 2022, Curtea de Apel Comrat a admis acțiunea Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat și a anulat ca ilegale prevederile din Legea UTA Găgăuzia din 29 aprilie 2022 care permiteau utilizarea panglicii Sfântului Gheorghe și declarau panglica „simbol al gloriei militare”. Instanța a constatat că Adunarea Populară a Găgăuziei a permis ilegal aplicarea și purtarea panglicii pe teritoriul regiunii, deși aceasta este interzisă.
La 13 decembrie 2022, Adunarea Populară a Găgăuziei a contestat hotărârea Curții de Apel Comrat din 15 noiembrie 2022, depunând un recurs prin care a solicitat anularea integrală a deciziei instanței.
Pe 18 iunie 2025, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a decis să respingă recursul depus de Adunarea Populară a Găgăuziei, declarându-l inadmisibil.
Pe 14 aprilie 2022, Parlamentul Republicii Moldova a votat pentru interzicerea „simbolurilor agresiunii militare”, inclusiv a panglicii Sfântului Gheorghe. Astfel, începând cu 20 aprilie 2022, pe teritoriul Republicii Moldova este interzisă confecționarea, promovarea, purtarea sau răspândirea panglicii Sf. Gheorghe și a literelor „Z” și „V”, utilizate drept semne distinctive ale armatei ruse în războiul împotriva Ucrainei. Persoanele fizice care sfidează legea pot fi sancționate cu amendă de la 4500 la 9000 de lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 30 la 60 de ore. Persoanele cu funcție de răspundere riscă o amendă de la 9000 la 18 000 de lei iar, cele juridice – amendă de la 18 000 la 30 000 de lei.
Iar pe 29 aprilie 2022, Adunarea Populară a Găgăuziei a votat un proiect de lege prin care urma să fie permisă utilizarea panglicii Sf. Gheorghe pe teritoriul regiunii. Proiectul urma să fie promulgat de bașcana de atunci, Irina Vlah. Pe 3 mai, Vlah a semnat legea.
Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, declara că poliția nu va face excepții pentru Găgăuzia și că vor fi aplicate amenzi persoanelor care nu se vor conforma, întrucât legea adoptată la nivel național prevalează asupra celei adoptate de legislativul local.
Pe 8 mai, Curtea de Apel Comrat a suspendat funcționarea legii adoptată de Adunarea Populară a Găgăuziei pe 29 aprilie. Instanța a dispus suspendarea hotărârii până la examinarea cauzei în fond.
În seara zilei de 8 mai, Adunarea Populară a Găgăuziei a emis o nouă decizie, prin care a permis utilizarea panglicii Sf. Gheorghe pe teritoriul regiunii pe 9 mai
Ediția 2025 a Moldova Digital Summit a oferit o experiență tech fără precedent, în care inovația, businessul și expertiza profesională s-au întâlnit timp de trei zile, la Chișinău. Evenimentul a reunit peste 3000 de participanți din 15 țări – Suedia, Qatar, România, Marea Britanie, Germania și altele – fiind atrași de o agendă axată pe dezvoltarea abilităților digitale, accelerarea afacerilor, atragerea investițiilor, adaptarea infrastructurii și transformarea digitală a guvernării.
Anzhela Kashperuk, Vicepreședintă pentru Dezvoltare Afaceri, Mastercard: „Moldova are deja rezultate remarcabile privind digitalizarea, ceea ce este cu adevărat impresionant. Spre exemplu, 99% din tranzacțiile cu cardurile noastre sunt efectuate contactless, poziționând Moldova printre primele cinci țări la nivel mondial.”
Natalia Corobco, Co-fondatoare, CEO la Francis xGoogle: „La Moldova Digital Summit, energia din sală a fost motivațională, iar eu am fost cu adevărat impresionată de ideile inovatoare și de viziunea strategică pentru viitorul digital al Moldovei, care au fost împărtășite pe parcursul evenimentului. Calitatea speakerilor, a participanților și a organizațiilor reprezentate a fost excepțională.”
Moldova Digital Summit 2025: un summit pentru toți
Summitul a oferit un parcurs adaptat fiecărui profil de participant – de la antreprenori și investitori, la lideri din sectorul public și experți tech. Astfel, cele mai noi tendințe în AI, securitate cibernetică, realitate virtuală și guvernanță digitală s-au întâlnit cu viziunea globală și spiritul antreprenorial într-un adevărat showcase al inovației:
Un punct de atracție al summitului a fost și zona expozițională de 1500 m², care a oferit o experiență tech memorabilă pentru toate vârstele. Vizitatorii au putut testa tehnologii diverse, experiențe imersive și soluții digitale hands-on – de la semnături electronice eliberate direct la stand, artă generativă creată cu inteligență artificială și demonstrații de realitate augmentată, virtuală și până la aplicații AI.
Moldova Digital Summit pentru Business
Moldova Digital Summit 2025 a oferit companiilor din Moldova oportunități concrete de colaborare și expunere internațională:
Moldova Digital Summit pentru Societate
Digitalizarea devine nu doar un instrument de eficiență administrativă, ci și o punte între stat și cetățean – una care simplifică, economisește și apropie. La Moldova Digital Summit 2025 a fost lansată platforma eDemocrație (edemocratie.gov.md) – un nou instrument digital care aduce cetățenii mai aproape ca niciodată de deciziile publice. De acum, orice persoană poate contribui activ la guvernarea țării, prin depunerea de petiții, solicitări de informații și participarea la sondaje. În doar câteva zile de la lansare peste 1000 de persoane au accesat platforma, iar 586 de cetățeni și-au spus părerea în sondaje privind serviciile digitale precum EVO, semnătura electronică și MDelivery.
Până în anul 2030, Moldova s-a angajat să devină un stat 100% digital. Iar la eveniment, Agenția de Guvernare Electronică a prezentat rezultatele înregistrate după 15 ani de transformare digitală:
Moldova Digital Summit pentru Educație
Ultima zi a Moldova Digital Summit 2025 a fost dedicată educației prin tehnologie – Tekwill Expo Day. Ajuns la cea de-a IV-a ediție, evenimentul a reunit peste 1500 de profesori și elevi din întreaga țară, într-un adevărat maraton de sesiuni interactive și demonstrații tech.
Evenimentul a inclus:
Despre Moldova Digital Summit
Moldova Digital Summit 2025 (MDS25), cel mai important eveniment dedicat accelerării digitalizării economiei și consolidării competitivității industriei TIC din Republica Moldova, s-a desfășurat în perioada 5-7 iunie. Organizată sub patronajul Prim-ministrului Republicii Moldova, această platformă strategică de dialog a reunit reprezentanți ai sectorului TIC, autorităților publice, organizațiilor internaționale, startup-urilor, investitorilor, mediului educațional și experți în politici publice. Împreună, aceștia au creat un cadru solid de colaborare pentru a stimula progresul digital și dezvoltarea durabilă a ecosistemului tehnologic din țară.
Organizatori: Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării | ATIC | Moldova Innovation Technology Park | Agenția de Guvernare Electronică | Agenția Servicii Publice |Tekwill
Co-organizatori: Agenția de Investiții din Moldova | Startup Moldova | Business Voice
Parteneri strategici: Uniunea Europeană | Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și Agenția Germană pentru Cooperare Internațională (GIZ) | Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) | Banca Mondială | Fondul American pentru Întreprinderi Ucraina-Moldova | Academia de Guvernare Electronică din Estonia | PNUD | Italia | Marea Britanie | Innovate Moldova | UNICEF | UNFPA | Helvetas Moldova | Dorna | Soros Moldova | Agenția Servicii Publice
Sponsori:
Parteneri media MDS25: Forbes | AGORA | Simpals | Știri.md | Point.md | NewsMaker | Realitatea | Bani.md | FOX CO
Contribuitori la eveniment: Aurelius | Centrul analitic „Expert Grup” | DevCon | Paynet | ASBC | XY Partners | Dreams | Avigo
Parlamentul a adoptat, în cadrul ședinței plenare din 19 iunie, proiectul modificării bugetului național pentru 2025. Acesta prevede, între altele, alocarea a 300 milioane lei pentru plățile unice de 1 000 de lei destinate tuturor elevilor din clasele I – IX – inițiativă asumată de Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), care a provocat critici în rândul politicienilor, în contextul în care vine cu câteva luni înainte de alegerile parlamentare. În timpul dezbaterii documentului, opoziția a acuzat PAS că inițiativa privind suportul financiar pentru elevi ar avea caracter electoral. Formațiunea însă a respins învinuirile.
Proiectul de modificare a bugetului de stat pentru anul 2025 prevede majorarea veniturilor și cheltuielilor cu 647,7 milioane lei, valoarea deficitului bugetar rămânând neschimbată.
Cele mai importante alocări din mijloacele financiare incluse în proiect sunt:
Prezentarea proiectului de lege, care a fost făcută de Ministra Finanțelor, Veronica Belous, dezbaterile asupra documentului și luările de cuvânt au durat circa o oră.
În acest timp, din partea deputaților din opoziție, au răsunat critici la adresa alocării celor 300 de milioane de lei pentru plăți unice pentru elevi. Aceștia au calificat inițiativa ca fiind electorală.
„Unica întrebare care apare: de ce nu a venit astăzi prim-ministrul să se laude, de la tribună, cu tot ce fac ei acum prin modificările acestea de buget. Cum n-ar fi, după 4 ani de guvernare, în plină campanie electorală, ar trebui să vină să se laude. Eu nu știu, domnule președinte (președintele Parlamentului, Igor Grosu – n. r.), cum v-au convins pe dvs să ieșiți cu ministrul Educației să spuneți despre ceea ce faceți acum la buget. Nu-i vorbă că acele 300 de milioane nu le trebuie copiilor. Ele trebuie. Dar ele trebuia încă în 2021, când ați venit la guvernare. Dar bine, decizia vă aparține”, a spus deputatul socialist Petru Burduja.
Majoritatea parlamentară a respins acuzațiile opoziției, menționând că PAS a alocat mai multe plăți unice pentru diferite categorii de cetățeni în timpul celor patru ani de guvernare.
Într-un final, proiectul a fost adoptat în prima lectură cu 57 de voturi – toate din partea deputaților PAS. De asemenea, 9 deputați ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au votat împotriva documentului, iar 4 s-au abținut.
Menționăm că, înainte de examinarea modificărilor la bugetul de stat, deputata socialistă Alla Darovannaia a propus introducerea în ordinea de zi a unei inițiative similare cu cea privind plățile unice de 1 000 de lei pentru elevi. Proiectul de lege propunea acordarea unui suport unic de 3 000 de lei pentru familiile cu copii în clasele a I – IX-a. Se prevedea că plățile vor fi acordate în baza cererilor, care puteau fi depuse din 1 august. „Acele familii care au suficiente resurse financiare pot și să nu depună și să nu primească aceștia bani și să-i primească doar cei mai vulnerabili, dar asta este la dorință”, a precizat Darovannaia.
Drept replică la proiectul propus de socialistă, deputata PAS Larisa Novac a declarat: „Vreau să amintesc colegilor din opoziție că atunci când erau la guvernare trebuiau să înainteze proiecte de legi, să găsească bani și să voteze”.
Propunerea socialistei nu a întrunit suficiente voturi pentru a fi introdusă în ordinea de zi.
***
Mai multe detalii despre controversa din jurul plăților unice pentru elevi, aflați în materialul NM „Inițiativă electorală sau nu? Reacții la „ajutorul” de 1 000 de lei pentru copii anunțat în ajun de alegeri”.
Eurodeputatul Victor Negrescu a venit cu o reacție după incidentul petrecut în orașul Vladivostok, unde o diplomată română, angajată a Uniunii Europene, a fost agresată fizic în timpul unei misiuni oficiale. Oficialul califică agresiunea drept „un semnal extrem de grav” și „o linie roșie care a fost depășită”.
Negrescu a anunțat că, pe 19 iunie, a interpelat Comisia Europeană, solicitând sprijin „adecvat” pentru funcționara română și măsuri concrete pentru siguranța personalului UE aflat în Rusia și în alte regiuni cu risc ridicat.
„Siguranța personalului nostru diplomatic nu este negociabilă iar România are datoria să își protejeze cetățenii oriunde în lume. Dacă Federația Rusă nu respectă regulile internaționale, Uniunea Europeană trebuie să reacționeze ferm și unitar”, a scris europarlamentarul pe rețelele de socializare.
Potrivit publicației germane Der Spiegel, incidentul a avut loc pe 26 mai, în orașul Vladivostok. Angajata Serviciului European de Acțiune Externă, cetățeană a României, se afla într-o deplasare oficială când a fost atacată de doi bărbați, care au coborât dintr-o mașină și au agresat-o fizic. După incident, diplomata a fost evacuată din Federația Rusă, însă starea acesteia nu a fost făcută publică.
Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene a confirmat atacul. Aceasta a precizat că reprezentantul Rusiei în Belgia a fost convocat pentru explicații. La rândul lor, autoritățile române au declarat că au fost informate imediat și colaborează cu Serviciul European de Acțiune Externă pentru a investiga cazul.
Surse diplomatice citate de Der Spiegel susțin că în spatele atacului ar putea sta agenți ai Serviciului Federal de Securitate (FSB), ceea ce ar marca o escaladare a tensiunilor dintre Rusia și statele occidentale. Conform Convenției de la Viena, diplomații beneficiază de protecție specială pe teritoriul țării gazdă.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
