Top cuvinte utilizate în dezbaterea Sandu-Stoianoglo: „cetățeni”, „Moldova” și „oameni”. Analiză

În timpul dezbaterii electorale din 27 octombrie, Maia Sandu a fost candidatul care a vorbit cel mai mult și a utilizat 5 288 de cuvinte, față de 3 756 în cazul lui Alexandr Stoianoglo. Însă ultimul a folosit un număr mai mare de cuvinte unice – 910, fața de 846 în cazul Maiei Sandu. În topul cuvintelor cel mai des rostite au fost „cetățeni”, „oameni” și „Moldova” – la Sandu și „Moldova”, „oameni” și „întrebare” – la Stoianoglo. Totodată, ambii candidați au menționat cel mai des „Republica Moldova” în discursurile lor, când s-au referit la țări. Datele au fost comunicate de compania sociologică iData pe 28 octombrie. 

Cuvinte și propoziții rostite

Potrivit companiei iData, dezbaterea a durat circa 75 de minute iar Maia Sandu a fost candidatul care a vorbit cel mai mult ca timp. A utilizat și cele mai multe cuvinte – 5 288 în total. Stoianoglo a utilizat 3 756 cuvinte, adică cu 30% mai puține decât Sandu.

„Nu și cele mai multe cuvinte diferite” a utilizat Maia Sandu, potrivit companiei. Se menționează că Sandu a folosit 846 cuvinte unice, față de 910 cuvinte unice utilizate de Stoianoglo.

Candidații au folosit în discursurile lor 327 cuvinte comune.

Numărul total de propoziții rostite de Sandu a fost – 227, inclusiv 43 dintre ele au fost întrebări directe sau retorice. Stoianoglo a rostit 182 de propoziții, inclusiv 16 dintre ele au fost întrebări.

Cele mai des utilizate 10 cuvinte de Sandu au fost: cetățeni (46 ori), oameni (37), Moldova (34), țara (34), Stoianoglo (25), trebuie (24), spuneți (16), știți (16), acum (15) și bani (13). Pentru Stoianoglo top-10 cuvinte utilizate arată astfel: Moldova (25), oameni (23), întrebare (22), acum (15), Sandu (12), făcut (11), вы (în traducere din rusă: voi) (11), europeană (10), noștri (10), trebuie (9).

Compania a precizat că termenul „europeană” a fost utilizat mai des de Alexandr Stoianoglo decât de Maia Sandu.

În general, dezbaterile s-au desfășurat în limba română. Totuși, ambii candidați au vorbit și în limba rusă. 12.6% din propozițiile rostite de Stoianoglo au fost în rusă și 2.2% din propozițiile rostite de Sandu au fost în această limbă. În total Sandu a formulat 5 propoziții în limba rusă, iar Alexandr Stoianoglo – 23.

Cele mai dese nume utilizate

Maia Sandu a rostit de 25 de ori numele contracandidatului său – Alexandr Stoianoglo, de 7 ori – numele Igor Dodon, de 5 ori – Veaceslav Platon și de 4 ori – Ilan Șor. Stoianoglo a menționat de 13 ori numele Maiei Sandu, de 3 ori – a lui Ilan Șor și de 2 ori – a lui Veaceslav Platon.

Cele mai utilizate denumiri de state

Ambii candidați au menționat cel mai des Republica Moldova în discursurile lor când este vorba de țări sau uniuni de țări. Sandu a menționat de 34 de ori și Stoianoglo – de 25 de ori.

Totodată, Sandu a menționat România (7 ori), Uniunea Europeană (7 ori), Ucraina (5 ori) și Rusia (3 ori). Stoianoglo a menționat România (12 ori), Ucraina (9), Uniunea Europeană (6), Rusia (5), Statele Unite (1), China (1), Polonia (1) și Turcia (1).

***

Pe 20 octombrie, au avut loc alegeri pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, la care au concurat 11 pretendenți. Candidata PAS, Maia Sandu, și candidatul susținut de PSRM, Alexandr Stoianoglo, au obținut cele mai multe voturi – 42,49% și, respectiv, 25,95% – însă acestea nu reprezintă majoritatea sufragiilor. Astfel, pe 3 noiembrie se va desfășura al doilea tur de scrutin, în cadrul căruia vor concura cei doi candidați.

Cei doi concurenți electorali au participat la o dezbatere la Palatul Republicii din Chișinău, pe 27 octombrie (detalii AICIAICIAICI și AICI). Evenimentul a fost organizat de staff-urile lor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: