Topul celor mai „scumpi" judecători din Moldova
Cine sunt ei?
Autoritățile Moldovei intenționează să tragă la răspundere judecătorii din cauza cărora țara noastră pierde la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Ministerul Justiției elaborează amendamentele la legislație care vor prevedea acest lucru. Motiv pentru aceasta a fost o decizie a CEDO din luna februarie, prin care a obligat Moldova să plătească 70 de milioane de lei foștilor acționari ai CC „Gemenii". NM a studiat documentele prezentate de Ministerul Justiției despre pierderile Moldovei la CEDO în ultimii 20 de ani și a constatat că de plățile de milioane pentru cauzele pierdute, în opinia ministerului, sunt de vină nu numai judecătorii, dar și funcționarii. Însă ministerul nu spune nimic despre pedepsirea acestora din urmă.
Dosarul „Gemenii"
La 18 februarie 2020, CEDO a declarat Moldova vinovată de încălcarea dreptului foștilor acționari ai CC „Gemenii" la „un proces de judecată echitabil". În luna martie 2004, acționarii „Gemenii" Ludmila Ojog, Valeria Roibu, Mihail Roibu, Dragoș Roibu și Igor Ojog au întocmit în instanță procedura de insolvență și au împărțit bunurile între ei. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a emis decizia definitivă în favoarea lor. Deși această decizie a fost definitivă, un an mai târziu, CSJ a expediat dosarul spre reexaminare, „la cerința unor persoane terțe". La 25 ianuarie 2007, CSJ a emis o nouă hotărâre conform căreia bunurile acționarilor au fost transmise „persoanelor terțe".
Examinând acest dosar, magistrații CEDO au ajuns la concluzia unanimă că Moldova a încălcat dreptul reclamanților „la proprietate" și „la un proces de judecată echitabil".
Cine-i vinovatul
Conform informațiilor de pe site-ul Ministerului Justiției, dosarul foștilor acționari ai „Gemenii" a fost transmis spre reexaminare de către un complet de judecată din cinci judecători: Tamara Chișcă-Doneva, Ala Cobăneanu, Sveatoslav Moldovan, Tatiana Vieru și Vera Macinschi. Ulterior, dosarul a fost preluat de un complet al CSJ din trei judecători: Ion Muruianu, Natalia Moldovanu și Iurie Șumcov.
Menționăm că anterior, Tamara Chișcă-Doneva, Sveatoslav Moldovan, Tatiana Vieru, Vera Macinschi și Ion Muruianu au fost vizați în „lista Cebotari". Fiind ministru al justiției, Vladimir Cebotari a propus, în anul 2016, să fie penalizați judecătorii pentru pierderile la CEDO. Atunci, Cebotari a depus o plângere în instanță pe numele a 28 de judecători, însă în anul 2018, CSJ a declarat „inadmisibilă" plângerea Ministerului Justiției.
Menționăm că anterior, Tamara Chișcă-Doneva, Sveatoslav Moldovan, Tatiana Vieru, Vera Macinschi și Ion Muruianu au fost vizați în „lista Cebotari". Fiind ministru al justiției, Vladimir Cebotari a propus, în anul 2016, să fie penalizați judecătorii pentru pierderile la CEDO. Atunci, Cebotari a depus o plângere în instanță pe numele a 28 de judecători, însă în anul 2018, CSJ a declarat „inadmisibilă" plângerea Ministerului Justiției.
Cine dintre acești magistrați continuă să activeze
Tamara Chișcă-Doneva
A devenit judecătoare la Curtea Supremă de Justiție în anul 2003. Din 2005 până în 2020, CEDO a declarat Moldova vinovată de 14 ori în dosarele pe care le-a examinat completul de judecată din care făcea parte Chișcă-Doneva.
Conform declarației pe venit pentru anul 2018, judecătoarea a primit salariu în valoare de 380 de mii de lei. Ea deține o casă cu suprafața de 145 m.p., în valoare de 308 mii de lei, pe care a privatizat-o în anul 2008. O altă casă, cu suprafața de 50 m.p., a primit-o moștenire. Ea mai are un automobil, Audi, anul de producție 2013, pe care îl folosește din anul 2017 prin „contract de tranziție". De asemenea, magistrata mai deține câteva terenuri.
Conform declarației pe venit pentru anul 2018, judecătoarea a primit salariu în valoare de 380 de mii de lei. Ea deține o casă cu suprafața de 145 m.p., în valoare de 308 mii de lei, pe care a privatizat-o în anul 2008. O altă casă, cu suprafața de 50 m.p., a primit-o moștenire. Ea mai are un automobil, Audi, anul de producție 2013, pe care îl folosește din anul 2017 prin „contract de tranziție". De asemenea, magistrata mai deține câteva terenuri.
Ala Cobăneanu
A devenit judecătoare a CSJ în anul 2003. Din 2005 până în 2020, CEDO a declarat Moldova vinovată de 11 ori în dosarele care au fost examinate de completul de judecată din care făcea parte Cobăneanu (CEDO poate emite câteva hotărâri în același dosar). În luna februarie 2020, Moldova a acceptat trei acorduri amiabile în dosarele care au fost examinate de Cobăneanu. Și dacă în primele două cazuri guvernul a plătit 10 mii de lei și 1,2 mii, în dosarul „Spânu împotriva Moldovei" autoritățile au acceptat să plătească reclamantului 7,5 mii de euro pentru încălcarea dreptului „la respectarea vieții private și de familie".
Conform declarației pe venit pentru anul 2018, magistrata Cobăneanu a primit salariu de 369,6 mii de lei și pensie de 162,2 mii de lei. Ea are o casă cu suprafața de 178,8 m.p., pe care a cumpărat-o în anul 2014, cu 546,4 mii de lei. La fel, are un teren în valoare de 171 mii de lei. Mai are un automobil Mitsubishi Outlander, pe care l-a procurat în anul 2014, cu 395 mii de lei. În anul 2014, judecătoarea a luat un credit de 1,6 milioane de lei cu o dobândă anuală de 10%, pe care trebuie să-l ramburseze până în anul 2028.
Conform declarației pe venit pentru anul 2018, magistrata Cobăneanu a primit salariu de 369,6 mii de lei și pensie de 162,2 mii de lei. Ea are o casă cu suprafața de 178,8 m.p., pe care a cumpărat-o în anul 2014, cu 546,4 mii de lei. La fel, are un teren în valoare de 171 mii de lei. Mai are un automobil Mitsubishi Outlander, pe care l-a procurat în anul 2014, cu 395 mii de lei. În anul 2014, judecătoarea a luat un credit de 1,6 milioane de lei cu o dobândă anuală de 10%, pe care trebuie să-l ramburseze până în anul 2028.
Sveatoslav Moldovan
A devenit judecător al CSJ în anul 2003. Din 2005 până în 2020, CEDO a declarat Moldova vinovată de 12 ori în cauzele pe care le-a examinat completul de judecată din care făcea parte Moldovan. În luna februarie 2020, în unul dintre aceste dosare, pe care el l-a examinat în fiind membru al completului de judecată, Moldova a acceptat un acord amiabil, promițând că va plăti reclamantului 7,5 mii de euro. Sveatoslav Moldovan a demisionat la 19 martie 2020.
Conform declarației pe venit pentru anul 2018, magistratul a primit salariu de 299,1 mii de lei și pensie de 163,8 mii de lei. La fel, în anul 2018, judecătorul a primit compensații de 33,9 mii de lei (în declarație nu este indicat, ce fel de compensație). În anul 2016, Moldovan „a obținut dreptul de a locui" în două apartamente pe care le are în proprietate și care au suprafața de 98 m.p. și, respectiv, 107,8 m.p. La fel, în anul 2014, a cumpărat un apartament cu suprafața de 50 m.p., cu 31,8 mii de euro. În anul 2016, magistratul a procurat un automobil Skoda Octavia, cu 9,1 mii de franci elvețieni.
Conform declarației pe venit pentru anul 2018, magistratul a primit salariu de 299,1 mii de lei și pensie de 163,8 mii de lei. La fel, în anul 2018, judecătorul a primit compensații de 33,9 mii de lei (în declarație nu este indicat, ce fel de compensație). În anul 2016, Moldovan „a obținut dreptul de a locui" în două apartamente pe care le are în proprietate și care au suprafața de 98 m.p. și, respectiv, 107,8 m.p. La fel, în anul 2014, a cumpărat un apartament cu suprafața de 50 m.p., cu 31,8 mii de euro. În anul 2016, magistratul a procurat un automobil Skoda Octavia, cu 9,1 mii de franci elvețieni.
Ion Muruianu
În anul 2004, a devenit judecător la Curtea Supremă de Justiție, iar din 2007 până în 2012, a fost președintele CSJ. Din anul 2012, activează la Curtea de Apel. Din 2007 până în 2020, Moldova a pierdut la CEDO 14 dosare în care deciziile au fost emise de completul de judecată din care făcea parte Muruianu.
Conform declarației pe venit pentru anul 2018, Muruianu a câștigat 394,5 mii de lei și a primit pensie de 266,1 mii de lei. Are un apartament cu suprafața de 133 m.p., în valoare de 724,5 mii de lei, un apartament cu suprafața de 20 m.p., de 60 de mii de lei și o casă cu suprafața de 82 m.p., pe care magistratul a procurat-o în anul 1976, cu 3,2 mii de ruble sovietice. La fel, Muruianu are un automobil Subaru Tribeca, pe care l-a cumpărat în anul 2007, cu 611 mii de lei.
Conform declarației pe venit pentru anul 2018, Muruianu a câștigat 394,5 mii de lei și a primit pensie de 266,1 mii de lei. Are un apartament cu suprafața de 133 m.p., în valoare de 724,5 mii de lei, un apartament cu suprafața de 20 m.p., de 60 de mii de lei și o casă cu suprafața de 82 m.p., pe care magistratul a procurat-o în anul 1976, cu 3,2 mii de ruble sovietice. La fel, Muruianu are un automobil Subaru Tribeca, pe care l-a cumpărat în anul 2007, cu 611 mii de lei.
Cine din lista Ministerului Justiției s-a concediat
Natalia Moldovanu
S-a concediat din sistemul judecătoresc în anul 2012, când ocupa funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție. Până în anul 2010, Moldova a pierdut la CEDO 10 dosare, la examinarea cărora a participat Moldovanu. Cu doar câteva zile până la demisia sa, procurorul general de atunci, Valeriu Zubco a cerut ca pe numele magistratei să fie intentate două proceduri disciplinare.
Tatiana Vieru
A activat în calitate de judecător la CSJ din anul 2003, s-a concediat din sistem în vara anului 2019. Moldova a pierdut la CEDO de 8 ori în dosarele pe care le-a examinat completul de judecată al CSJ din care făcea parte Vieru.
Conform declarației pe venit, pe care Vieru a depus-o când a demisionat, în anul 2019 ea a primit salariu și compensație de concediere de 1,1 milioane de lei. Ea are un apartament cu suprafața de 100 m.p., pe care l-a procurat în anul 1996, cu 616,4 mii de lei.
Conform declarației pe venit, pe care Vieru a depus-o când a demisionat, în anul 2019 ea a primit salariu și compensație de concediere de 1,1 milioane de lei. Ea are un apartament cu suprafața de 100 m.p., pe care l-a procurat în anul 1996, cu 616,4 mii de lei.
Vera Macinschi
A devenit judecător la CSJ în anul 2003, s-a concediat din sistem în anul 2015. Moldova a pierdut la CEDO de 6 ori în dosarele pe care le-a examinat completul de judecată al CSJ din care făcea parte Macinschi.
În anul 2014, CEDO a declarat Moldova vinovată în unul dintre dosarele pe care le-a examinat completul de judecată din care făcea parte Macinschi. Moldova a fost obligată să plătească 6,3 mii de euro. În anul 2016, Ministerul Justiției a decis că Macinschi și colegele sale Tatiana Vieru și Galina Stratulat sunt vinovate de pierderea de către Moldova la CEDO și a cerut prin instanță ca magistrații să plătească acești bani. În anul 2018, instanța de judecată a respins această cerere a Ministerului Justiției.
În anul 2014, CEDO a declarat Moldova vinovată în unul dintre dosarele pe care le-a examinat completul de judecată din care făcea parte Macinschi. Moldova a fost obligată să plătească 6,3 mii de euro. În anul 2016, Ministerul Justiției a decis că Macinschi și colegele sale Tatiana Vieru și Galina Stratulat sunt vinovate de pierderea de către Moldova la CEDO și a cerut prin instanță ca magistrații să plătească acești bani. În anul 2018, instanța de judecată a respins această cerere a Ministerului Justiției.
Iurie Șumcov
S-a concediat în anul 2013. Informațiile despre el nu sunt accesibile pentru public.
În ce alte dosare Moldova a fost nevoită să plătească
Din 1997 până în 2019, Moldova a pierdut la CEDO 441 de dosare. În acestea, CEDO a obligat țara noastră să plătească 17,1 milioane de euro (aproximativ 330 de milioane de lei). Cele mai mari sume au fost în trei dosare. Acestea au depășit 1 milion de euro. În afară de dosarul „Gemenii", mai este vorba despre cauzele „Oferta Plus" (2,5 milioane de euro) și „Unistar Ventures Gmbh" (6,7 milioane de euro). De menționat că Ministerul Justiției a declarat că nu numai judecătorii sunt de vină de aceste pierderi, dar și câteva ministere și departamente.
Dosarul „Oferta Plus împotriva Moldovei"
În anul 1998, compania „Oferta Plus" a cerut prin judecată ca statul să se răsplătească pentru energia electrică livrată instituțiilor de stat. Trei ani mai târziu, CSJ a dispus achitarea sumei de 20 de milioane de lei acestei companii. Ministerul Finanțelor trebuia să plătească în decurs de 10 luni: în fiecare lună câte 2 milioane. Ministerul Finanțelor a început să plătească aceste sume în anul 2003, însă peste 2 luni și jumătate, a încetat, obținând ca CSJ să anuleze propria decizie în acest caz.
În anul 2004, „Oferta Plus" s-a adresat la CEDO.
În anul 2004, „Oferta Plus" s-a adresat la CEDO.
În luna decembrie 2006, CEDO a declarat nelegitimă anularea deciziei CSJ în dosarul „Oferta Plus" și a obligat Moldova să plătească acestei companii întreaga datorie pentru energia electrică – 2,5 milioane de euro (aproape 42,5 milioane de lei) și compensarea prejudiciului moral – 25 mii de euro (425 mii de lei).
Guvernul a încercat să conteste decizia CEDO, însă Curtea a respins această cerere ca fiind nejustificată.
Ministerul Justiției consideră că de pierderea de către Moldova în acest dosar este vinovat în primul rând Ministerul Finanțelor, care nu a executat decizia instanței, susținând că ministrul finanțelor de atunci Zinaida Greceanîi a încercat să conteste decizia CSJ, iar acțiunile ei au fost aprobate de procurorul general Nicolae Oprea.
La fel, Ministerul Justiției a menționat că de această pierdere este vinovat completul de judecată al CSJ condus de Ion Muruianu, care a permis Ministerului Justiției să nu execute decizia definitivă anterioară în acest caz.
La fel, Ministerul Justiției a menționat numele câtorva complete de judecată și ale procurorilor care în anul 2006, la cerința Ministerului Finanțelor, au deschis un dosar penal împotriva proprietarului „Oferta Plus".
Ministerul Justiției consideră că de pierderea de către Moldova în acest dosar este vinovat în primul rând Ministerul Finanțelor, care nu a executat decizia instanței, susținând că ministrul finanțelor de atunci Zinaida Greceanîi a încercat să conteste decizia CSJ, iar acțiunile ei au fost aprobate de procurorul general Nicolae Oprea.
La fel, Ministerul Justiției a menționat că de această pierdere este vinovat completul de judecată al CSJ condus de Ion Muruianu, care a permis Ministerului Justiției să nu execute decizia definitivă anterioară în acest caz.
La fel, Ministerul Justiției a menționat numele câtorva complete de judecată și ale procurorilor care în anul 2006, la cerința Ministerului Finanțelor, au deschis un dosar penal împotriva proprietarului „Oferta Plus".
Dosarul „ Unistar Ventures Gmbh împotriva Moldovei"
În anul 2002, compania germană „Unistar Ventures Gmbh" a încheiat un contract cu Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova. Conform acestuia, întreprinderea de stat „Air Moldova" trebuia să fie reorganizată în SRL moldo-germană („Air Moldova" SRL). Printre altele, conform contractului, guvernul Moldovei trebuia să contribuie la capitalul social al noii întreprinderi cu 31,025 milioane de lei (51%), iar compania germană – cu 2,38 milioane de dolari (49%).
La începutul anului 2002, s-au iscat divergențe între doi proprietari ai „Air Moldova", iar la 19 iunie 2002, la adunarea acționarilor, AAC l-a demis, în mod unilateral, pe directorul de atunci al „Air Moldova". S-au început litigiile. În consecință, Judecătoria Economică Chișinău a aprobat rezilierea contractului.
La începutul anului 2002, s-au iscat divergențe între doi proprietari ai „Air Moldova", iar la 19 iunie 2002, la adunarea acționarilor, AAC l-a demis, în mod unilateral, pe directorul de atunci al „Air Moldova". S-au început litigiile. În consecință, Judecătoria Economică Chișinău a aprobat rezilierea contractului.
Punctul final în aceste divergențe l-a pus CEDO, în luna decembrie 2008. Curtea a declarat Moldova vinovată de faptul că timp de șase ani, nu a executat decizia finală a instanței și a obligat-o să plătească firmei „Unistar Ventures Gmbh" 6,7 milioane de euro (suma a fost calculată reieșind din banii investiți, profitul pierdut al companiei și prejudiciul moral).
În opinia Ministerului Justiției, de neexecutarea deciziei de judecată sunt de vină Guvernul Moldovei, Ministerul Finanțelor și Autoritatea Aeronautică Civilă.
Acest articol a fost scris în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept și asigurarea transparenței sistemului judiciar", realizat de ONG „Juriștii pentru drepturile omului" cu susținerea Fondului Național pentru Democrație, care nu influențează obiectul și conținutul investigațiilor publicate.
Text: Nadejda Coptu
Prezentare: Cristina Demian
Acest articol a fost scris în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept și asigurarea transparenței sistemului judiciar", realizat de ONG „Juriștii pentru drepturile omului" cu susținerea Fondului Național pentru Democrație, care nu influențează obiectul și conținutul investigațiilor publicate.
Text: Nadejda Coptu
Prezentare: Cristina Demian
Будь с нами
Digital Magic by NewsMaker IT Team