Tranzacții de milioane către companiile lui Plahotniuc și rolul lui Candu. Conducerea GMG și Prime, audiată în instanță

Foști angajați ai companiilor afiliate lui Vladimir Plahotniuc au depus mărturii în instanță în dosarul privind furtul miliardului. Avocatul a susținut că martorii nu au oferit informații relevante pentru acuzațiile aduse lui Plahotniuc, însă procurorul a respins această afirmație. NM explică ce au declarat martorii despre tranzacțiile de milioane către companiile controlate de Plahotniuc și cum, potrivit acuzării, acestea se leagă de frauda bancară și de probele din dosar.

O nouă ședință de judecată într-unul dintre dosarele lui Vladimir Plahotniuc, în care acesta este acuzat de complicitate la furtul miliardului, a avut loc pe 5 noiembrie. Instanța a audiat mai mulți martori care au activat în companiile controlate de fostul lider democrat, printre care fostul administrator al GMG Production, Sergiu Latîș, și fostul director general al postului de televiziune Prime, Petru Jelihovschi. Pe lângă aceștia, au mai depus mărturii alți șase martori. Astfel, până în prezent, instanța a audiat 25 din cei 51 de martori ai acuzării.

Ce au declarat martorii

Latîș a declarat că în anii 2010–2014 a condus compania Media Production, unde se ocupa exclusiv de producerea conținutului media. Potrivit lui, toate chestiunile financiare erau gestionate de compania parteneră Prime Management, condusă de finul lui Plahotniuc, Andrian Candu. La ședințele de lucru participa și Plahotniuc, însă Latîș nu a putut explica în ce calitate era prezent fostul lider al Partidului Democrat.

Răspunzând la întrebări, el a vorbit despre transferul a 2,5 milioane de euro în contul companiei Media Production de la compania OTIV, care figurează în ancheta privind frauda bancară. Latîș a spus că ulterior compania Media Production a fost absorbită de General Media Group.

Jelihovschi, la rândul său, a declarat că în anul 2008 Plahotniuc i-a propus să ocupe funcția de director al postului Prime. El a mai relatat că compania OTIV a transferat către Prime 2,7 milioane de dolari pentru achiziționarea postului de televiziune 2 Plus (ulterior redenumit Canal 2). Această tranzacție a fost confirmată de contabila postului Prime, care a depus mărturie în aceeași ședință de judecată. Ea a admis că banii ar fi putut veni din străinătate.

În instanță au fost audiați, de asemenea, doi martori ale căror companii au efectuat lucrări de construcție la comanda companiei lui Plahotniuc, Finpar Invest, inclusiv la Hotelul Codru.

Plahotniuc însuși a lipsit din nou de la ședință. Potrivit avocatului său, el continuă să studieze materialele dosarului și a cerut ca, deocamdată, ședințele să se desfășoare fără prezența lui.

Ce spun avocatul și procurorul

Avocatul inculpatului, Lucian Rogac, a afirmat că martorii audiați pe 5 noiembrie nu au oferit niciun detaliu care să aibă legătură cu acuzațiile formulate împotriva lui Vladimir Plahotniuc. „Nimic legat de crearea unui grup criminal organizat. Nimic legat de frauda bancară și nimic legat de spălarea banilor. Ei nu au putut confirma nimic și nici indica vreo legătură cu tranzacțiile menționate în actul de acuzare”, a precizat avocatul.

Procurorul Alexandru Cernei, după ședință, a declarat că martorii relatează despre circumstanțele pe care le-au cunoscut în timpul activității lor în diverse funcții în companii implicate în tranzacțiile financiare. Martorii, de asemenea, relatează circumstanțe cunoscute de ei referitoare la anumite persoane, datele semnării contractelor și documentele financiare pentru realizarea acestor tranzacții.

„Vreau să precizez că acuzația în această categorie de infracțiuni — infracțiuni financiare, spălare de bani, delapidare, fraudă — se bazează în cea mai mare parte pe probe materiale atașate dosarului, adică pe fluxuri financiare, documente financiare primite din diferite țări și incluse în materialele dosarului. Martorii care sunt interogați confirmă doar o parte dintre aceste tranzacții, iar mărturiile lor corespund materialelor din dosar, care demonstrează faptul tranzacțiilor și scopul în care acestea au fost efectuate”, a explicat procurorul.

_______________________________________________________________________________

Vladimir Plahotniuc, aflat în urmărire din anul 2019, a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar pe 25 septembrie a fost extrădat în Republica Moldova. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în penitenciarul nr. 13 din capitală.

Plahotniuc este inculpat în mai multe dosare penale, cel mai răsunător dintre ele fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit Procuraturii, Plahotniuc, prin intermediul companiilor controlate de Șor, ar fi primit 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. După aceasta, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste bănci, iar ulterior autoritățile au decis lichidarea lor (băncile se află și acum în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci, sub garanția guvernului, credite în valoare egală cu suma furată (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, 1 miliard de euro). Autoritățile au explicat că aceste credite erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestei datorii, guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, pe care s-a angajat să le ramburseze în decurs de 25 de ani. Acești bani au fost trecuți de autorități la datoria publică. Împreună cu dobânzile, suma totală pe 25 de ani va ajunge la 24,5 miliarde de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: