Hepta

Tortura din prizonieratul rus: 39 de ucrainence, închise într-o cameră cu 6 paturi. „Ne puneau să mergem dezbrăcate prin fața lor”

39 de femei membre ale Forțelor Armate ale Ucrainei au fost ținute prizoniere, timp de jumătate de an, într-o cameră cu șase paturi. „În fiecare dimineață și seară eram bătute. Era ceva normal pentru militarii ruși”, povestește Natalia, care s-a întors acasă după un schimb de prizonieri din octombrie 2022, scrie Libertatea

După câteva luni de tăcere femeile au găsit puterea să discute cu presa și au povestit pentru publicația ucraineană Current Time prin ce au trecut și cum au reușit să rămână în viață. 108 femei au fost eliberate în luna octombrie a anului trecut, într-un prim schimb de prizonieri exclusiv feminin, de la începutul războiului.

Capul cât mai plecat în fața ocupanților: „Animale”, „Prostituate”, „Nemernice”

În toată perioada prizonieratului, femeile militare au fost numite „animale”, „prostituate”, „nemernice” de către soldații ruși, iar atitudinea față de ele a fost una „dezumanizantă”.

Irina își arată rănile la mâini, povestind despre torturile prin care a trecut. „Îmi ziceau că voi rămâne fără mâini, au fost cazuri când ne loveau cu un ciocan peste degete. Am fost electrocutate, am fost lovite în rinichi. Ne temeam să cădem jos, după ce eram lovite la picioare. Dacă nu ne ridicam în câteva secunde, urmau lovituri cu picioarele asupra corpului”, își amintește femeia.

„Picioarele mele nu erau doar albastre: erau pur și simplu negre”, mărturisește și Natalia, care a fost închisă în aceeași cameră cu Irina.

Când ieșeau din cameră, femeile trebuiau să stea cu capul cât mai plecat, alfel erau bătute în continuare.

Femeile îi mulțumesc lui Dumnezeu că nu au fost violate, spre deosebire de bărbați

„Noi nu am fost violate și îi mulțumim lui Dumnezeu pentru asta, iar bărbații, din păcate, au fost”, adaugă Irina. Spune că doar credința le-a ajutat să scape din prizonieratul rus.

„Uneori trebuia să mărșăluim prin acea încăpere dezbrăcate. Aveau o plăcere să facă asta. Se simțeau bine că ne înjosesc”, mărturisește și Natalia.

„Militarii ruși spuneau că Ucraina ne-a fost dată în chirie”

Aceasta din urmă povestește că uneori militarii ruși le spuneau că Ucraina este un teritoriu care face parte din Rusia, fiind „dată în chirie temporară” ucrainenilor. Rușii îi acuzau pe ucraineni că luptă împotriva lor și nu permit să se revină la adevărul istoric. Rezistența militarilor ucraineni era numită de ruși agresiune. Kievul era acuzat că nu capitulează.

„Eram forțate să cântăm imnul Rusiei, să învățăm și să recităm poezii prostești în limba rusă”, își aduce aminte Natalia încercările rușilor de a le reeduca.

Ca să-și păstreze puterea, femeile organizau petreceri imaginare

Militarele se susțineau reciproc în acea cameră mică și se gândeau la familiile care le așteaptă acasă.

„Noi făceam prăjituri imaginare. Primeam flori, beam șampanie din pahare virtuale, ca la o petrecere. Așa ne țineam împreună și glumeam uneori. Într-o cameră cu șase paturi eram 39 de femei. Majoritatea dormeau pe podea, unele pe masă. Eram ca niște peștișori într-o conservă”.

Cu toate acestea, spun cele două militare care au acceptat să povestească prin ce au trecut că „nu au reușit să ne distrugă moralul. Dimpotrivă, am devenit mult mai unite și mult mai prietene”, susține Natalia.

„Ei erau spălați și pieptănați, noi eram vai de capul nostru”

„În timpul schimbului de prizonieri, militarii ruși erau îmbrăcați frumos, spălați și pieptănați, iar noi eram vai de capul nostru. N-o să le iert asta niciodată”, povestește Irina.

După ce au revenit acasă femeile spun că se bucură de viață mult mai mult decât oricând.

„Am devenit mult mai domestică. Iubesc viața. Astăzi ești și mâine – nu. Azi ai un om scump lângă tine, iar mâine nu îl mai ai. Și te gândești câte nu ai reușit să faci sau să spui”, spune Irina printre lacrimi.

Tortura aplicată de ruși

Povestea celor două militare se adaugă unui număr tot mai mare de relatări directe ale torturii pe care o îndură cei care cad în mâinile rușilor – tratament aplicat atât militarilor, cât și civililor.

Tortura, indiferent asupra cui este folosită, este considerată o crimă de război, conform Convențiilor de la Geneva. Multe povești au fost dezvăluite după ce trupele ucrainene au reușit să avanseze în teritoriile controlate de forțele ruse și proruse.

O femeie a declarat pentru The Washington Post că a gravat pe pereții locului unde a fost ținută detalii despre tortură, pentru ca oamenii să știe ce i s-a întâmplat, dacă nu ar fi supraviețuit. Anchetatorii însărcinați de Națiunile Unite au concluzionat în septembrie că forțele ruse au comis o serie de crime de război în Ucraina, inclusiv tortură și viol, împotriva soldaților, civililor și chiar a copiilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Partidul Liberal Democrat din Moldova

Sandu, acuzată că ar face campanie pentru PAS la parlamentare. Partidul lui Filat cere să fie sancționată

Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a depus la Comisia Electorală Centrală (CEC) o contestație în care susține că președinta Maia Sandu s-ar implica în campania electorală pentru alegerile parlamentare, în favoarea Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Formațiunea o acuză pe șefa statului, care este fondatoarea PAS, că ar folosi întâlnirile sale cu moldovenii din diaspora, organizate în timpul deplasărilor sale peste hotare, ca „instrument de mobilizare electorală”. Astfel, PLDM a solicitat Comisiei să o sancționeze pe președinta țării cu avertizare publică.

PLDM menționează în contestația sa că vizitele peste hotare întreprinse de Maia Sandu au inclus întâlniri cu cetățenii din diaspora, iar acestea ar fi „depășit cadrul diplomatic sau instituțional”. „În cadrul acestor vizite, desfășurate cu suport logistic și financiar asigurat de stat, s-au organizat întâlniri ample cu comunitățile moldovenești, întâlniri care au avut caracterul unor adunări electorale, dominate de mesaje de mobilizare și apeluri la participarea masivă la scrutin”, a spus formațiunea.

PLDM s-a referit în special „Summitul Moldovenilor Activi din Diaspora”, care s-a desfășurat la Potsdam, în perioada 12-13 septembrie, și la care a participat și Maia Sandu.

Astfel, Partidul Liberal Democrat din Moldova a cere CEC-ului, între altele, să constate o pretinsă „implicare nelegitimă” a șefei statului, prin utilizarea resurselor administrative și „sprijinirea” directă a unui singur partid, mai exact PAS, dar și să emită o decizie de avertizare publică.

Sesizare CEC by Ana-Maria

NM a solicitat un comentariu în legătură cu acuzațiile și contestația PLDM de la Președinție, însă, deocamdată nu am primit un răspuns.

Campania electorală pentru alegerile parlamentare a demarat oficial pe 29 august. Scrutinul propriu-zis va fi organizat la data de 28 septembrie.

În cursa electorală au fost înregistrate 15 partide politice, 4 blocuri electorale și 4 candidați independenți.

Partidul Liberal Democrat din Moldova nu va candida la alegerile parlamentare. CEC nu l-a inclus în lista partidelor cu drept de participare la scrutin, după ce nu a depus actele necesare la Agenția Servicii Publice în termenul stabilit de lege. PLDM a contestat hotărârea CEC până la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), însă instanța a dat câștig de cauză autorității electorale. Formațiunea a calificat decizia judecătorească ca fiind una adoptată cu „vicii grave” de procedură și de fond.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: