Hepta

Tortura din prizonieratul rus: 39 de ucrainence, închise într-o cameră cu 6 paturi. „Ne puneau să mergem dezbrăcate prin fața lor”

39 de femei membre ale Forțelor Armate ale Ucrainei au fost ținute prizoniere, timp de jumătate de an, într-o cameră cu șase paturi. „În fiecare dimineață și seară eram bătute. Era ceva normal pentru militarii ruși”, povestește Natalia, care s-a întors acasă după un schimb de prizonieri din octombrie 2022, scrie Libertatea

După câteva luni de tăcere femeile au găsit puterea să discute cu presa și au povestit pentru publicația ucraineană Current Time prin ce au trecut și cum au reușit să rămână în viață. 108 femei au fost eliberate în luna octombrie a anului trecut, într-un prim schimb de prizonieri exclusiv feminin, de la începutul războiului.

Capul cât mai plecat în fața ocupanților: „Animale”, „Prostituate”, „Nemernice”

În toată perioada prizonieratului, femeile militare au fost numite „animale”, „prostituate”, „nemernice” de către soldații ruși, iar atitudinea față de ele a fost una „dezumanizantă”.

Irina își arată rănile la mâini, povestind despre torturile prin care a trecut. „Îmi ziceau că voi rămâne fără mâini, au fost cazuri când ne loveau cu un ciocan peste degete. Am fost electrocutate, am fost lovite în rinichi. Ne temeam să cădem jos, după ce eram lovite la picioare. Dacă nu ne ridicam în câteva secunde, urmau lovituri cu picioarele asupra corpului”, își amintește femeia.

„Picioarele mele nu erau doar albastre: erau pur și simplu negre”, mărturisește și Natalia, care a fost închisă în aceeași cameră cu Irina.

Când ieșeau din cameră, femeile trebuiau să stea cu capul cât mai plecat, alfel erau bătute în continuare.

Femeile îi mulțumesc lui Dumnezeu că nu au fost violate, spre deosebire de bărbați

„Noi nu am fost violate și îi mulțumim lui Dumnezeu pentru asta, iar bărbații, din păcate, au fost”, adaugă Irina. Spune că doar credința le-a ajutat să scape din prizonieratul rus.

„Uneori trebuia să mărșăluim prin acea încăpere dezbrăcate. Aveau o plăcere să facă asta. Se simțeau bine că ne înjosesc”, mărturisește și Natalia.

„Militarii ruși spuneau că Ucraina ne-a fost dată în chirie”

Aceasta din urmă povestește că uneori militarii ruși le spuneau că Ucraina este un teritoriu care face parte din Rusia, fiind „dată în chirie temporară” ucrainenilor. Rușii îi acuzau pe ucraineni că luptă împotriva lor și nu permit să se revină la adevărul istoric. Rezistența militarilor ucraineni era numită de ruși agresiune. Kievul era acuzat că nu capitulează.

„Eram forțate să cântăm imnul Rusiei, să învățăm și să recităm poezii prostești în limba rusă”, își aduce aminte Natalia încercările rușilor de a le reeduca.

Ca să-și păstreze puterea, femeile organizau petreceri imaginare

Militarele se susțineau reciproc în acea cameră mică și se gândeau la familiile care le așteaptă acasă.

„Noi făceam prăjituri imaginare. Primeam flori, beam șampanie din pahare virtuale, ca la o petrecere. Așa ne țineam împreună și glumeam uneori. Într-o cameră cu șase paturi eram 39 de femei. Majoritatea dormeau pe podea, unele pe masă. Eram ca niște peștișori într-o conservă”.

Cu toate acestea, spun cele două militare care au acceptat să povestească prin ce au trecut că „nu au reușit să ne distrugă moralul. Dimpotrivă, am devenit mult mai unite și mult mai prietene”, susține Natalia.

„Ei erau spălați și pieptănați, noi eram vai de capul nostru”

„În timpul schimbului de prizonieri, militarii ruși erau îmbrăcați frumos, spălați și pieptănați, iar noi eram vai de capul nostru. N-o să le iert asta niciodată”, povestește Irina.

După ce au revenit acasă femeile spun că se bucură de viață mult mai mult decât oricând.

„Am devenit mult mai domestică. Iubesc viața. Astăzi ești și mâine – nu. Azi ai un om scump lângă tine, iar mâine nu îl mai ai. Și te gândești câte nu ai reușit să faci sau să spui”, spune Irina printre lacrimi.

Tortura aplicată de ruși

Povestea celor două militare se adaugă unui număr tot mai mare de relatări directe ale torturii pe care o îndură cei care cad în mâinile rușilor – tratament aplicat atât militarilor, cât și civililor.

Tortura, indiferent asupra cui este folosită, este considerată o crimă de război, conform Convențiilor de la Geneva. Multe povești au fost dezvăluite după ce trupele ucrainene au reușit să avanseze în teritoriile controlate de forțele ruse și proruse.

O femeie a declarat pentru The Washington Post că a gravat pe pereții locului unde a fost ținută detalii despre tortură, pentru ca oamenii să știe ce i s-a întâmplat, dacă nu ar fi supraviețuit. Anchetatorii însărcinați de Națiunile Unite au concluzionat în septembrie că forțele ruse au comis o serie de crime de război în Ucraina, inclusiv tortură și viol, împotriva soldaților, civililor și chiar a copiilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Studiu UNICEF: Peste 50% dintre elevii cu cerințe educaționale speciale din Moldova nu își continuă studiile: „Există încă lacune”

Peste 50% dintre absolvenții cu cerințe educaționale speciale (CES) și/sau dizabilități din Republica Moldova nu își continuă studiile după finalizarea învățământului secundar general. Concluzia reiese din studiul „Analiza decalajelor în educația incluzivă din Republica Moldova”, realizat de UNICEF în parteneriat cu Ministerul Educației, cu sprijinul Uniunii Europene și al Guvernului SUA.

Potrivit cercetării, sistemul educațional nu răspunde pe deplin cerințelor unei educații incluzive reale, la toate nivelurile. Deși există un cadru instituțional complex, aplicarea acestuia este inegală: funcțională în special în învățământul primar, gimnazial și liceal, dar mult mai slabă în educația preșcolară și în învățământul profesional tehnic.

Totodată, instituțiile de învățământ general nu sunt suficient adaptate din punct de vedere fizic, ceea ce reduce accesibilitatea pentru copiii cu dizabilități. Potrivit studiului UNICEF, doar 53% dintre părinți și 46% dintre cadrele didactice consideră că condițiile tehnice create în școală sunt suficiente. Problemele de accesibilitate, precum deplasarea între etaje și adaptarea blocurilor sanitare, continuă să fie semnalate ca principale obstacole.

„În lipsa dezvoltării și capacitării unui sistem de incluziune a copiilor/tinerilor cu CES și/sau cu dizabilități în ÎPT, accesul acestora rămâne redus și sporadic, iar asigurarea dreptului lor la educație este limitată. Peste 50% dintre absolvenții cu CES si/sau cu dizabilități ai învățământului secundar general, ciclul I, nu-și continuă studiile. Situația actuală în învățământul superior limitează accesul tinerilor cu CES și/sau cu dizabilități ce au absolvit liceul cu certificat general la continuarea studiilor în învățământ superior și, ulterior, angajarea pe piața muncii”, potrivit raportului UNICEF.

Managerii instituțiilor de învățământ profesional tehnic din Moldova, afirmă că principiile educației incluzive sunt dificil de aplicat la anumite calificări, mai ales în domenii care implică muncă fizică intensă sau riscuri sporite de securitate. În plus, standardele ocupaționale și de calificare nu integrează perspectiva incluziunii, conțin cerințe de sănătate rigide și reflectă insuficient nevoile persoanelor cu CES, ceea ce limitează accesul acestora la formare profesională.

Autorii studiului subliniază că procesul de tranziție este afectat de lipsa unui cadru normativ clar care să asigure continuitatea traseului educațional și sprijinul necesar elevilor. Alegerea specialităților este frecvent influențată de părinți sau de factori sociali, și nu de evaluarea obiectivă a capacităților și intereselor elevilor.

„Există încă lacune semnificative în procesul de ghidare în carieră al elevilor, necesar a fi inițiat la treapta gimnazială, prin identificarea punctelor forte, a interesului copilului și a oportunităților de incluziune în ÎPT, care să conducă spre o alegere potrivită a meseriei și conformă posibilităților și necesităților copilului/tânărului. Elevii care nu primesc sprijin adecvat în perioada tranziției pot dezvolta un sentiment de izolare și pot întâmpina dificultăți majore, crescând riscul de abandon școlar”, se mai menționează în studiu.

Recomandări pentru consolidarea educației incluzive: cooperare interinstituțională și acces egal la servicii

Guvernul de la Chișinău este îndemnat să accelereze reformele pentru dezvoltarea unei educații incluzive reale, printr-o abordare integrată care să cuprindă educația, sănătatea și protecția socială.

La nivel raional și municipal, se recomandă crearea de grupuri intersectoriale locale cu responsabilități clare pentru identificarea și sprijinirea copiilor cu CES. Instruirile comune pentru cadre didactice, personal medical și specialiști în protecția copilului sunt un instrument-cheie pentru asigurarea unui sprijin integrat.

La nivel instituțional, se recomandă asigurarea continuității traseului educațional prin colaborarea între instituțiile de educație timpurie, școlile generale și învățământul profesional-tehnic. Consolidarea rolului Comisiei Multidisciplinare Intrașcolare și formarea continuă a specialiștilor, împreună cu implicarea comunității și a mediului de afaceri, sunt măsuri esențiale pentru reducerea excluziunii.

Un alt punct important este revizuirea cadrului normativ. Autoritățile trebuie să continue reforma sistemului rezidențial de îngrijire a copiilor și să modifice Codul Educației, eliminând prevederile care permit segregarea. Se recomandă transformarea treptată a școlilor și grădinițelor speciale în centre metodologice, care să sprijine incluziunea în învățământul general. O cartografiere completă a legislației ar permite identificarea actelor care necesită aliniere la standardele internaționale.

Percepția societății evoluează lent

Datele UNICEF arată că acceptarea copiilor cu dizabilități a crescut în 2024: 40% dintre respondenți consideră că aceștia ar trebui să fie înscriși în școli obișnuite, dublu față de 2012. Totuși, reticența rămâne pronunțată pentru copiii cu dizabilități intelectuale, iar opiniile privind beneficiile educației incluzive sunt împărțite – 49% dintre respondenți văd avantaje, 46% dezavantaje.

Continuă să persiste diferența de atitudini față de copiii cu dizabilități fizice și cei cu dizabilități intelectuale. Studiul UNICEF40, confirmă persistența diferenței de atitudini, cu o deschidere mai mare pentru incluziunea copiilor cu dizabilități fizice și o reticență pronunțată față de cei cu dizabilități intelectuale.

Specialiștii avertizează că menținerea modelului actual de învățământ special limitează accesul egal la educație, afectează incluziunea socială și generează costuri ridicate pentru stat. UNICEF subliniază că educația incluzivă trebuie să fie un drept fundamental, nu o opțiune.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: