Transferuri între conturi proprii cu 0% comision prin VB24

P.
| 7 aprilie, 2020
13:16

Promo

Victoriabank extinde posibilitățile de transferuri între conturile proprii prin serviciul de deservire la distanță VB24. Din 6 aprilie 2020, clienții Victoriabank pot efectua transferuri nu doar între conturile de card, dar și între cele curente. Transferurile între conturile proprii sunt gratuite.

Acum, deținătorii de carduri Victoriabank vor putea efectua următoarele operațiuni:

• Transferuri între conturile curente personale
• De pe conturile curente personale către conturile de card personale
• De pe conturile de card personale către conturile curente personale

Aceste transferuri sunt procesate zilnic între orele 06:00 – 22:00 și nu sunt taxate. În perioada inițială, până pe 8 aprilie, suma maximă ce poate fi transferată zilnic este de 200 EUR, limită care va fi mărită ulterior.

Transferurile pot fi realizate atât prin interfața web – VB24 Web cât și prin aplicația mobilă VB24 Mobile.

Pe lângă noile posibilități de transferuri între conturile proprii, platforma de online banking de la Victoriabank oferă avantaje precum:

• acces deplin la informații despre toate cardurile și conturile de card în regim 24/24
• vizualizarea soldului și istoria tranzacțiilor
• vizualizarea graficului de distribuire a cheltuielilor pe categorii de comercianți
• blocarea și deblocarea cardurilor
• închiderea sau reemiterea cardului
• transferuri între carduri și conturile de card proprii
• plăți sau transferuri către furnizori de servicii, operatori de telefonie mobilă, Internet, TV și alte utilități, inclusiv facturile cu date de contor pentru gaz, apă, etc.
• achitarea serviciilor publice incluse în serviciul guvernamental de plăți electronice MPay: taxa pentru grădiniță, amenzi, serviciile stării civilă, etc.
• stabilirea și gestionarea limitelor tranzacționale ale cardului bancar, și alte setări suplimentare de securitate ale cardurilor și conturilor de card.

Dacă încă nu ai acces la platforma noastră, activează serviciul VB24 Web de la calculator aici sau descarcă aplicația VB24 Mobile de pe Google Play sau App Store.

victoriabank.md

Victoriabank

Știri similare

Promo

Plăți SEPA cu ZERO comision, doar la Victoriabank

Promo

Apple Pay, disponibil pentru clienții e-commerce ai Victoriabank

Politică

Lukoil pierde infrastructura petrolieră de la Aeroport. Munteanu: În 20 de zile, statul va deveni proprietar

Ana-Maria Dolghii
| 15 decembrie, 2025
18:29

Republica Moldova va prelua infrastructura petrolieră aeroportuară de la compania „Lukoil-Moldova”, în termen de 20 de zile. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul Alexandru Munteanu într-un videoclip publicat pe rețelele de socializare.

Alexandru Munteanu a comunicat că Consiliul pentru examinarea investițiilor în domeniile de importanță pentru securitatea statului a decis pe 15 decembrie să refuze aprobarea activității investiționale a „Lukoil-Moldova” pe teritoriul țării noastre și de a reveni la situația anterioară anului 2005, când au fost preluate bunurile complexului petrolier „Aeroport”. Companiei i-a fost acordat un termen de 20 de zile pentru ale transmite în proprietatea statului.

Premierul a menționat că hotărârea Consiliului vine ca consecință a neîndeplinirii de către companie „a mai multor cerințe” stabilite în mai 2024.

„Ca urmare a deciziei de azi – de revenire la situația de dinainte de 2005 – în 20 de zile statul Republica Moldova va deveni proprietarul infrastructurii petroliere aeroportuare. Această decizie este necesară pentru asigurarea unei funcționări nepericlitate a furnizării de petrol pentru aeronave, precum și pentru protejarea securității naționale și a obiectelor de infrastructură critică”, a spus șeful Guvernului.

Amintim că Aeroportul Internațional Chișinău a preluat în administrare, cu titlu gratuit, terminalul petrolier al companiei Lukoil, în baza unui contract de comodat semnat pe 12 noiembrie. Procesul de predare-primire a avut loc a doua zi, pe 13 noiembrie.

Pe 20 noiembrie, Aeroportul Internațional Chișinău a preluat integral procesul de alimentare a aeronavelor, activitate care era până atunci realizată de compania „Lukoil-Moldova”. Decizia a survenit după ce Autoritatea Aeronautică Civilă a autorizat aeroportul să furnizeze combustibil de tip JET A-1, în urma preluării temporare a terminalului petrolier.

alexandru munteanu, infrastructură petrolieră, lukoil, Republica Moldova, top

Știri similare

Politică

Dodon atacă decretul prezidențial prin care Recean și Popescu au fost numiți emisari speciali la Curtea Constituțională

Dumitru Petruleac
| 15 decembrie, 2025
18:14

Liderul Partidului Socialiștilor din Moldova și fostul președinte al țării, Igor Dodon, a aunțat că a depus o sesizare la Curtea Constituțională, privind decretul de numire a „emisarului special”. Dodon susține că decretul este emis fără temei constituțional și riscă să încalce principiile statului de drept și separației puterilor. Liderul socialist avertizează că atribuțiile „emisarului” ating domenii precum politica externă și securitatea, fără jurământ de credință sau control parlamentar.

„Într-un stat de drept, scopul nu justifică încălcarea Constituției, indiferent de bunele intenții declarate. Dar se pare că nici bune intenții nu stau la origine, ci interesele private ale unui grup cocoțat la conducerea țării, care vrea să își consolideze controlul politic asupra tuturor instituțiilor statului și vrea să își permanentizeze guvernarea, sfidând direct și brutal principiile democrației și ale statului de drept”, a spus acesta.

Fostul șef al statului susține că această funcție nu ar avea bază legală, deoarece „nu există funcția de „emisar”, ori reglemntat de vreo lege.

„Funcția a fost creată doar printr-un regulament intern al Aparatului Președintelui, deși regulamentele NU pot crea funcții noi – asta se face doar prin lege, votată de Parlament. Atribuții cu impact constituțional. „Emisarul” reprezintă Președintele în țară și peste hotare, cooperează cu instituții de securitate, promovează imaginea statului, atrage finanțări și expertiză internațională. Aceste atribuții țin de politica externă, securitate și executiv, domenii strict reglementate de Constituție. Totodată, „emisarii” nu depun jurământ de credință țării”, potrivit lui Dodon.

Potrivit liderului socialist, proiectul de sesizare la Curtea Constituțională a fost elaborat de juriști și experți în drept constituțional și a fost transmis și altor colegi din opoziție. Dodon a invitat societatea, specialiștii și experții să analizeze argumentele invocate.

Amintim că săptămâna trecută, PSRM a anunțat că este gata să inițieze procedura de impeachment împotriva președintei Maia Sandu, deși a recunoscut că nu dispune de suficiente voturi pentru a o demite. S-a întâmplat, după ce șefa statului a semnat decretele prin care i-a numit pe fostul premier Dorin Recean și pe ex-ministrul de externe Nicu Popescu în funcția de emisari speciali. Liderul PSRM Igor Dodon, susține că aceste numiri, prin decret prezidențial, reprezintă un „pas anticonstituțional”.

Președinția Republicii Moldova a negat public acuzațiile lansate de fostul președinte al țării. Instituția prezidențială a precizat că „își desfășoară activitatea în strictă conformitate cu Regulamentul Aparatului Președintelui Republicii Moldova, document public care poate fi consultat pe site-ul instituției”.

***

Reamintim că fostul premier Dorin Recean a fost numit, pe 10 decembrie, în funcția de emisar special pentru dezvoltare și reziliență. Anterior, pe 31 octombrie, fostul ministru al Afacerilor Externe, Nicu Popescu, a fost desemnat emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice.

Ambii au ajuns în Parlament pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), însă și-au depus mandatele la scurt timp. Atunci, Recean a anunțat că se retrage din viața politică pentru a reveni în mediul de afaceri, iar Popescu a explicat că renunță la mandat pentru a prelua funcția de emisar special.

Președinția a precizat, pe 10 decembrie, că „emisarul special nu deține calitatea de personal al Cabinetului Președintelui Republicii Moldova și își desfășoară activitatea cu titlu gratuit”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Chișinău, Moldova, top

Știri similare

Viață

Legătura energetică MGRES – Odesa, afectată de atacurile Rusiei? Precizările Moldelectrica

Ecaterina Arvintii
| 15 decembrie, 2025
18:09

Toate cele patru linii electrice de 330 kV care conectează Centrala de la Cuciurgan (MGRES) cu regiunea Odesa ar fi fost scoase din funcțiune în weekend, ca urmare a bombardamentelor masive lansate de Federația Rusă asupra infrastructurii energetice din Ucraina, scrie publicația MOST, cu referire la surse din sectorul energetic.

Potrivit sursei citate, loviturile din 13 decembrie asupra stațiilor electrice ucrainene au dus, a doua zi, la deconectarea tuturor liniilor de 330 kV care leagă MGRES de stațiile Arțiz, NovoOdeskaia, Usatovo și Podolskaia – singurele linii de acest tip care conectau nodul energetic MGRES de sistemul ucrainean. Deocamdată, doar o parte a acestora ar fi fost repusă în funcțiune.

Prin aceste linii, Ucraina putea importa energie electrică din România, prin traseul România–Republica Moldova–Ucraina. Totodată, linia MGRES–Podolsk–Rîbnița este esențială pentru funcționarea secției de turnare a oțelului din cadrul uzinei metalurgice MMZ.

Despre consecințele avariilor a raportat, pe 15 decembrie, pretinsul ministru al economiei, Serghei Obolonik, liderului de facto de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.

„Evenimentele de sâmbătă și duminică, care au loc în Ucraina, s-au resimțit asupra sistemului energetic transnistrean. Situațiile de avarie, comutările de urgență, fluxurile șoc și intervenția automată au dus la anumite rupturi în sistemul de alimentare cu energie electrică și termică. Avariile sunt lichidate operativ”, a declarat Obolonik, conform sursei citate.

Solicitat de NM pentru o reacție, purtătorul de cuvânt al Moldelectrica, Igor Grițco, a precizat că liniile electrice menționate nu se află în gestiunea Î.S. „Moldelectrica”, motiv pentru care instituția nu poate confirma sau infirma informațiile apărute.

„Aceste linii sunt la balanța Ukrenergo. Reieșind din securitatea energetică regională, nu putem să comunicăm mai mult”, a declarat Grițco.

Reamintim, Ucraina a raportat atacuri aeriene masive în noaptea de 13 decembrie, inclusiv asupra infrastructurii energetice din Odesa. Șeful administrației militare regionale, Oleg Kiper, a anunțat că mai multe persoane au fost rănite și că în unele zone au avut loc întreruperi ale energiei electrice. Detalii – AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!

linii de înaltă tensiune, Moldova, Odesa, sistem energetic

Știri similare

Externe

UE extinde sancţiunile împotriva Rusiei: sunt vizate companii şi persoane implicate în comerţul cu produse petroliere rusești

Ana-Maria Dolghii
| 15 decembrie, 2025
17:47

Uniunea Europeană a impus noi sancțiuni împotriva a zeci de persoane și organizații din Federația Rusă, considerate a fi responsabile de atacuri hibride împotriva statelor-membre ale blocului comunitar, precum și de legături cu „flota din umbră” rusească. Anunțul a fost făcut de Consiliul UE într-un comunicat din 15 decembrie, transmite DW.

Potrivit Consiliului UE, măsurile restrictive sunt îndreptate, în special, împotriva unității 29 155 a serviciului de informații militare ruse – Direcția Principală a Statului Major al Forțelor Armate ale Federației Ruse (cunoscută anterior sub numele de GRU) – precum și împotriva grupării de hackeri Cadet Blizzard, care se află în spatele atacurilor cibernetice și al operațiunilor hibride din Cehia și Ucraina.

În perioada 2022–2023, Cadet Blizzard a atacat un element de infrastructură critică din Cehia. Atacul a constat în acces neautorizat la sisteme și deplasarea în interiorul rețelei organizației vizate, ceea ce a dus la furt de date. Totuși, potrivit informațiilor disponibile, securitatea populației nu a fost pusă în pericol în urma incidentului.

Iar recent, autoritățile germane au acuzat Rusia de un atac cibernetic asupra sistemului de control al traficului aerian, comis în 2024, și de o campanie de dezinformare înaintea alegerilor anticipate pentru Bundestag din februarie 2025. Potrivit Berlinului, în spatele acestor acțiuni se află GRU.

Sancțiunile vizează, de asemenea, 12 persoane fizice – analiști de politică externă, angajați ai unor centre de analiză și universități strâns legate sau afiliate Kremlinului, precum și lideri de opinie care „promovează propaganda pro-rusă, teorii conspiraționiste despre invazia Rusiei în Ucraina sau narative anti-ucrainene și anti-NATO”. Unii dintre aceștia sunt foști militari sau ex-angajați ai poliției din Europa Occidentală.

Noi sancțiuni în legătură cu „flota din umbră” a Rusiei

Consiliul UE a introdus noi sancțiuni și împotriva a 5 persoane și 4 organizații pentru legături cu „flota din umbră” a Federației Ruse.

Lista include oameni de afaceri direct sau indirect asociați cu marile companii petroliere de stat rusești „Rosneft” și „Lukoil”.

„Aceștia controlează nave care transportă țiței sau produse petroliere de origine rusă ori exportate din Rusia, ascunzând originea reală a petrolului și aplicând practici de navigație neregulate și cu risc ridicat”, a menționat Consiliul UE.

Noile măsuri punitive se aplică și unor companii de transport maritim cu sediul în Emiratele Arabe Unite, Vietnam și Rusia, care dețin sau operează petroliere „din umbră”, deja supuse sancțiunilor.

Sancțiunile prevăd înghețarea activelor, interdicția de a efectua operațiuni financiare și interdicția de a intra pe teritoriul statelor Uniunii Europene, inclusiv în tranzit.

rusia, sancțiuni, top

Știri similare

Viață

Grevă japoneză anunțată la școala din cadrul USMF: reacția Ministerului Sănătății și a universității

Mihaela Conovali
| 15 decembrie, 2025
17:05

După ce „Școala de Management în Sănătate Publică” din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (USMF) a anunțat grevă japoneză, afirmând că instituția „este eliminată din documente oficiale”, reprezentanții Ministerului Sănătății și cei ai universității au venit cu reacții. Într-un comentariu pentru NM, Ministerul Sănătății a declarat că, prin ordinul din octombrie 2025, au fost modificate unele reglementări de funcționare a școlii, care între timp deveniseră depășite, și că a fost menținută denumirea anterioară – „Școala de Sănătate Publică”. Iar reprezentanții universității au precizat că, prin acest ordin, a fost exclusă sintagma „Management în” și că această subdiviziune universitară își va desfășura activitatea în continuare.

Reacția universității „Nicolae Testemițanu”

Într-o declarație publică, universitatea a precizat că, în prezent, instituția vizată poartă denumirea „Școala de Sănătate Publică”, iar „Școala de Management în Sănătate Publică” a fost denumirea sa anterioară.

Potrivit universității, Școala de Sănătate Publică a fost instituită în cadrul USMF prin Ordinul Ministerului Sănătății din 6 aprilie 2002. Ulterior, în 2005, printr-un alt ordin a fost constituită Școala de Management în Sănătate Publică.

Conform universității, prin Ordinul Ministerului Sănătății din 6 octombrie 2025 a fost abrogat Ordinul din 6 aprilie 2002 privind instruirea cadrelor de conducere din sistemul sănătății – act normativ prin care fusese aprobat Statutul Școlii de Management în Sănătate Publică și constituit Consiliul administrativ al acesteia. „Actul normativ menționat nu corespunde cadrului juridic actual. Totodată, prin același ordin, Ministerul Sănătății menține denumirea inițială a subdiviziunii universitare – Școala de Sănătate Publică, fiind exclusă sintagma „Management în””, a precizat universitatea, adăugând că „această subdiviziune universitară își va desfășura activitatea în continuare”.

Universitatea a mai declarat că „raporturile de muncă ale angajaților Școlii de Sănătate Publică rămân în vigoare și nu vor suferi modificări”, iar „salariații subdiviziunii beneficiază de concedii anuale plătite, conform programării aprobate”.

Potrivit sursei citate, pe întreaga perioadă de activitate, școala a funcționat ca subdiviziune structurală a universității, fără a deține statut de subdiviziune autonomă. „Pe parcursul activității, au fost înaintate, în mod repetat (de cel puțin două ori), propuneri oficiale către directorul Școlii privind organizarea acesteia în regim de autonomie universitară, care au fost refuzate expres de către conducător”, a comunicat universitatea.

Reacția Ministerului Sănătății

Ministerul Sănătății a declarat, pentru NewsMaker, că prin ordinul din 6 octombrie 2025 „au fost abrogate și modificate unele ordine ale Ministerului Sănătății care reglementau funcționarea școlii, care au devenit între timp depășite, fiind menținută denumirea oficială Școala de Sănătate Publică”. „Rectorul USMF a pus în aplicare aceste prevederi prin ordin intern, asigurând conformitatea cu legislația în vigoare”, a precizat Ministerul.

Potrivit ministerului, „subdiviziunea universitară Școala de Sănătate Publică funcționează conform cadrului legal și structurii instituționale a USMF”. „Procesul educațional se desfășoară fără modificări, conform programului aprobat; Relațiile de muncă ale angajaților subdiviziunii sunt menținute, aceștia beneficiind de toate drepturile prevăzute de legislație; Absolvenții programului de master Management în sănătate publică vor primi diplome cu titlul de Master în Sănătate Publică, domeniul de formare profesională Sănătate Publică, în cazul realizării programului de studii. (…) Toate măsurile adoptate urmăresc clarificarea statutului Școlii de Sănătate Publică și garantarea transparenței administrative și academice în cadrul universității”, au declarat reprezentanții Ministerului Sănătății.

***

Amintim că școala din cadrul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” a anunțat „grevă japoneză” începând cu 15 decembrie. Într-un comunicat de presă, reprezentanții instituției au declarat că „școala este eliminată din documente oficiale”, iar „angajații sunt presați să semneze acte administrative ce țin de lichidarea ei”, urmare a unui ordin emis de Ministerul Sănătății „fără nicio argumentare”.