NewsMaker

Transportatorii se plâng că au primit amenzi după protestul în fața sediului Delegației UE. Ce spune poliția

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) susține că mai mulți șoferi care au participat la protestul organizat pe 22 iulie în fața Delegației UE au fost sancționați contravențional de Inspectoratul Național de Securitate Publică (INSP) pentru blocarea circulației rutiere. Transportatorii resping acuzațiile și susțin că manifestația a fost autorizată, iar ocuparea parțială a carosabilului era menționată în declarația prealabilă depusă la autorități, în conformitate cu Legea privind întrunirile.

Reprezentanții APOTA acuză INSP de acțiuni abuzive și afirmă că sancțiunile aplicate șoferilor reprezintă un mijloc de intimidare, ca urmare a pozițiilor critice exprimate în cadrul protestelor anterioare. Asociația anunță că va ajuta șoferii să conteste amenzile în instanță, va sesiza procuratura și va informa misiunile diplomatice acreditate la Chișinău. Totodată, APOTA anunță că ia în calcul organizarea unor proteste în fața sediilor MAI, INSP și IGP.

Solicitată pentru un comentariu, purtătoarea de cuvânt a INSP, Ionela Dosca-Juncă, a declarat pentru NewsMaker că „orice cetățean are dreptul să protesteze în limitele legii, fără a leza drepturile altora”.

„Blocarea intenționată a unei artere de circulație de către șoferii de microbuze, a dus la perturbarea traficului, în detrimentul celorlalți cetățeni, ceea ce reprezintă o încălcare a principiului menționat mai sus. Regulamentul circulației rutiere impune responsabilitate, iar cei care încalcă prevederile sunt pasibile de răspundere contravențională. Conducătorii auto au fost sancționați conform art. 225(1) Cod Contravențional al RM. Respectarea legii este esențială pentru a asigura un echilibrul între drepturi și responsabilități”, a declarat Ionela Dosca-Juncă pentru NM.

Amintim că transportatorii au cerut, pe 22 iulie, în fața sediului Delegației UE la Chișinău, ca metodologia de calcul a tarifelor pentru serviciile de transport să fie aprobată și publicată, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale să renunțe și să retragă proiectul privind sistemele eGPS și e-bilet și ANTA să retragă scrisorile prin care a obligat adaptarea vehiculelor pentru transportul persoanelor cu dizabilități.

Într-un comentariu pentru NM, reprezentanții Delegației Uniunii Europene la Chișinău au precizat că instituția rămâne deschisă la dialog cu APOTA și ar putea organiza o întrevedere cu reprezentanții acesteia în curând.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu trage un semnal de alarmă: „Problema apei va deveni mult mai serioasă în următorii ani”. Acțiunile necesare

Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.

Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.

Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.

„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.

Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”

Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.

„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: