„Trebuie să mor ca să-mi facă cineva ceva?” Cazul medicului din Bălți, condamnat pentru moartea unui pacient

Cazul medicului urolog din Bălți, Sergiu Cozub, condamnat la doi ani de închisoare pentru „neglijență care a dus la moartea unui pacient” și arestat în sala de judecată, a devenit unul dintre cele mai mediatizate din Moldova. Referitor la acest caz s-au exprimat deja ministra Sănătății, Ala Nemerenco, politicieni, medici și pacienți ai lui Sergiu Cozub. S-au mai găsit și alte persoane care l-au acuzat pe medic de decesul unor rude de-a lor. NM a studiat sentințele judecătorești, a discutat cu părțile implicate și vă spune dacă acest caz ar putea schimba sistemul.

Sentința

Curtea de Apel Bălți a pronunțat pe 6 noiembrie sentința în cazul chirurgului urolog, șeful Secției Urologie a Spitalului Clinic Bălți, Sergiu Cozub. Acesta a fost găsit vinovat de infracțiunea prevăzută de art. 213 lit. b din Codul Penal al Republicii Moldova: „Încălcarea din neglijență de către un medic sau alt lucrător medical a regulilor sau metodelor de acordare a asistenței medicale, care a dus la moartea pacientului”.

 

Pacientul decedat era șeful Secției Urmărire Penală din cadrul Inspectoratului de Poliție Bălți, colonelul Vitalie Spatari.

Pe 6 noiembrie, Sergiu Cozub a fost condamnat la doi ani de închisoare cu interdicția de a ocupa funcții în domeniul medical timp de trei ani. Sentința a fost pusă în aplicare imediat, iar Cozub a fost arestat în sala de judecată.

Traumatismul

Decizia Curții de Apel Bălți este parte a unui proces penal început în 2019.

Pe 11 septembrie 2019, colonelul Vitalie Spatari, șeful Secției Urmărire Penală din cadrul Inspectoratului de Poliție Bălți, a fost internat la Spitalul Clinic Bălți. Cu câteva zile înainte, pe 7 septembrie, acesta participase la un turneu de mini-fotbal „Cupa Independenței”, organizat sub egida Ministerului Afacerilor Interne.

În timpul meciului, Vitalie s-a simțit rău, iar pe 10 septembrie a solicitat ajutor la secția de Traumatologie a Spitalului Clinic Bălți. Medicul traumatolog Alexandru Chimerciuc, după ce a văzut rezultatele analizelor de urină, i-a recomandat să se adreseze medicului urolog Sergiu Cozub.

Operația

Colonelul Vitalie Spatari și medicul Sergiu Cozub se cunoșteau de aproximativ 15 ani, iar soția lui Cozub, Daniela, a fost colegă de clasă cu Vitalie Spatari. În cadrul ședinței de judecată, Cozub a declarat că Vitalie apelase și anterior la el din cauza unor probleme de sănătate, în special când s-a agravat pielonefrita cronică — o afecțiune inflamatorie a rinichilor de origine infecțioasă.

Vitalie Spătari a fost internat pe 11 septembrie 2019 în secția Urologie cu diagnosticul „traumatism al rinichiului drept, contuzie, cu dezvoltarea pielonefritei post-traumatice”. A fost spitalizat pentru 14 zile. Pe 20 septembrie, în timpul unei examinări, medicul curant Sergiu Cozub a depistat acumularea de lichid în cavitatea abdominală. Pacientul a fost trimis la o ecografie, care cu o zi înainte arăta o formațiune de 15×19 mm, dar care în dimineața de 20 septembrie crescuse la aproape 20 de cm. Sergiu Cozub a decis să-l opereze pe Vitalie Spatari, să deschidă abcesul și să elimine puroiul. În timpul operației, soția lui Vitalie, Mariana Spatari, a încercat să ia legătura cu soțul ei.  Nereușind să discute cu acesta, Mariana a sunat-o pe Daniela Cozub, care i-a comunicat că Vitalie a fost operat.

Infecția

După operație, Vitalie Spatari a fost transferat mai întâi în secția de Terapie Intensivă, iar spre seară, înapoi în secția de Urologie. Din cauza durerilor insuportabile, i s-au administrat două doze de morfină. Starea lui s-a înrăutățit brusc în următoarele două zile după operație, care au coincis cu sfârșitul de săptămână.

Conform declarațiilor lui Sergiu Cozub, sâmbătă dimineață el se afla la pescuit, într-o zonă cu semnal slab la telefon. Soția lui Vitalie, Mariana Spatari, a povestit în instanță că, în dimineața respectivă, Vitalie a încercat de aproximativ nouă ori să-l contacteze pe medic fără succes. Când în cele din urmă au reușit să vorbească, Cozub i-a spus că va veni să-l viziteze sâmbătă seara și a rugat un coleg să-i efectueze între timp o ecografie pacientului.

În aceeași zi, Mariana a plecat acasă pentru câteva ore. La întoarcere, a simțit un miros specific în salonul soțului său. În jurul orei 18:00, Sergiu Cozub l-a vizitat pe Vitalie. Mariana a mărturisit că, trecând pe lângă biroul medicului curant, l-a auzit menționând într-o convorbire telefonică despre suspiciuni de „infecție anaerobă”. Mai târziu, Vitalie a fost plasat într-o cameră hiperbară pentru oxigenarea sângelui, dar a cerut stoparea procedurii după 20 de minute, deoarece s-a simțit rău.

Decesul

Pe 22 septembrie, Vitalie l-a sunat din nou pe Sergiu Cozub, plângându-se de o stare extrem de proastă, și i-a spus că dorește să fie transferat la Chișinău. Din cauza agravării stării sale de sănătate, a fost mutat în secția de Terapie Intensivă.

„În acea zi era de gardă medicul Vitalie Cușnir, care a organizat un consult medical în secția de reanimare. Echipa medicală a concluzionat că pacientul suferea de pareză postoperatorie a intestinului și că era necesar un tratament conservator… În jurul orei 22:00, medicul anestezist de gardă, Uncu, a raportat că starea pacientului era gravă, dar stabilă. Analizele de sânge indicau semne de intoxicație, însă parametrii biochimici și echilibrul acido-bazic erau în limite normale”, a declarat în instanță Sergiu Cozub.

La rândul ei, Mariana Spatari a relatat, în timpul audierilor din instanță, despre următorul dialog dintre medicul curant și pacient:

„Vitalie l-a sunat din nou pe Sergiu Cozub și i-a spus că se simte foarte rău, la care Cozub i-a răspuns: „Cine te poate ajuta duminică?”. Vitalie a făcut o pauză și a spus: „Trebuie să mor ca să mi se facă ceva? Am doi copii de crescut”. După aceasta, Cozub a spus că va veni la spital.”

Luni, în urma unui consiliu medical, s-a luat decizia de a transfera pacientul la Chișinău cu ajutorul serviciului Aviasan. „Am fost împotrivă, deoarece consideram că totul poate fi rezolvat pe loc”, a declarat medicul în instanță. De asemenea, acesta a menționat că „în timpul examinării pacientului s-a descoperit o echimoză inflamată (n.r. – vânătaie) în zona lombară stângă, iar operația de drenare a puroiului a fost efectuată pe partea dreaptă”. Vitalie începuse să se plângă de dureri în partea stângă.

„Era într-o stare gravă, nu putea merge, a fost dus cu targa până la Aviasan. Respira greu, era șocat de cum se putea ajunge la o asemenea agravare a stării lui după 11 zile de spitalizare. Soțul meu îi cerea ajutor lui Cozub, dar acesta nu reacționa, spunea că totul este în regulă. Însă starea lui Vitalie se înrăutățea constant, mergeam mereu, ceream, sunam”, a povestit Mariana Spatari pentru NM.

Vitalie a fost transportat la Chișinău, la Institutul de Medicină Urgentă, unde a fost imediat trimis la tomografie computerizată, iar câteva ore mai târziu a fost supus unei intervenții chirurgicale. Potrivit Marianei Spatari, în a treia zi i s-a pus diagnosticul de „infecție anaerobă” – o boală despre care a auzit pentru prima dată la Bălți.

Pe durata spitalizării la Institutul de Medicină Urgentă, Vitalie a fost supus mai multor intervenții chirurgicale, însă viața sa nu a putut fi salvată, iar pe 5 octombrie 2019 acesta a decedat.

Dosarul

În ziua în care Vitalie Spatari a decedat, Procuratura din Bălți a deschis un dosar penal. Într-un comentariu pentru portalul „СП” din toamna anului 2019, șeful Procuraturii din Bălți, Viorel Tureac, a declarat că, cu o săptămână înainte de intentarea dosarului penal, când pacientul a fost transferat de la Spitalul din Bălți la Chișinău din cauza agravării stării sale de sănătate, instituția a demarat din proprie inițiativă o investigație penală. Tot atunci au fost confiscate documentele medicale din instituțiile din Bălți și Chișinău.

Dosarul penal a fost inițiat conform articolului 213 litera (b) din Codul Penal al Republicii Moldova: „Încălcarea, din neglijență, de către un medic sau alt lucrător medical, a regulilor sau metodelor de acordare a asistenței medicale, care a cauzat decesul pacientului”.

Judecata

Din 1 iunie 2021, cazul a fost examinat la Judecătoria Bălți. Pe 3 noiembrie 2022, instanța l-a găsit vinovat pe Sergiu Cozub de încălcarea din neglijență a regulilor și metodelor de acordare a asistenței medicale, care au dus la decesul lui Vitalie Spatari.

Potrivit anchetei, Sergiu Cozub nu a menționat în fișa medicală a pacientului diagnosticul la internare, precum și un diagnostic etapizat și preoperator bazat pe rezultatele analizelor medicale efectuate în dinamică. De asemenea, tratamentul prescris a fost incorect. Medicul a fost acuzat și de faptul că nu a efectuat investigațiile necesare și la timp pentru stabilirea diagnosticului corect și aplicarea tratamentului adecvat.

Judecătoria Bălți l-a condamnat pe Cozub la doi ani de închisoare cu suspendare și i-a interzis să ocupe funcții medicale timp de trei ani. În plus, Spitalul Clinic din Bălți și Sergiu Cozub au fost obligați să plătească soției decedatului, Mariana Spatari, suma de 143,7 mii de lei drept prejudiciu material.

Procurorul și partea vătămată au cerut o pedeapsă cu închisoarea de trei ani și interdicția de a ocupa funcții medicale pe o perioadă de cinci ani.

Sergiu Cozub nu și-a recunoscut vina, declarând la una dintre ședințe că, între 11 și 20 septembrie 2019, starea pacientului a înregistrat o dinamică pozitivă „atât subiectiv, cât și obiectiv”. „La 23 septembrie, starea de sănătate a pacientului nu putea fi cauza decesului”, a declarat Cozub.

Victor Gafton, chirurg la Institutul de Medicină Urgentă, care l-a operat pe Vitalie Spatari, a declarat în instanță că „flegmonul anaerob nu este o boală principală, ci o cauză a altor boli care duc la infecții grave ale țesuturilor moi”. El a adăugat că nu știe dacă la Bălți a fost stabilit diagnosticul anaerob pentru pacient: „În cazul depistării acestuia, pacientul trebuie pregătit pentru intervenție chirurgicală, deoarece infecția se răspândește foarte rapid și necesită o intervenție chirurgicală de urgență”.

Expertiza medico-legală

În cadrul procesului, Judecătoria Bălți a luat în considerare trei expertize medico-legale: din 20 ianuarie 2020, 21 aprilie 2020 și 21 ianuarie 2021. Prima concluzie medico-legală indică faptul că decesul lui Vitalie Spatari a survenit din cauza unui șoc infecțios-toxic asociat cu peritonită generalizată, apărută în urma unui traumatism abdominal închis. Aceasta s-a manifestat printr-un hematom infectat în spațiul retroperitoneal și subdiafragmatic stâng. Trauma a fost provocată cu o lună înainte de deces prin acțiunea unui obiect contondent și dur.

A doua expertiză stipulează că, la internarea în Spitalul Clinic Bălți, lui Vitalie Spatari i s-au acordat îngrijiri medicale complete și corespunzătoare diagnosticului stabilit. Cu toate acestea, experții subliniază că starea pacientului a fost subestimată, iar medicul Sergiu Cozub a utilizat în timpul intervenției o metodă mai puțin adecvată, fapt ce a dus la contaminarea cavității peritoneale, provocând complicații și, în final, decesul.

A treia expertiză afirmă că metoda utilizată a fost corectă, însă strategia de tratament adoptată la Spitalul din Bălți a fost greșită de la bun început. Această strategie ar fi fost acceptabilă doar pentru primele 3-5 zile, după care medicii ar fi trebuit să identifice cauza reală a procesului infecțios. „Întârzierea în eliminarea procesului inflamator a contribuit la răspândirea infecției, stabilind o legătură cauzală directă între întârzierea intervenției chirurgicale, efectuată de medicul Sergiu Cozub abia pe 20 septembrie 2019, și decesul pacientului”, se menționează în concluzia celei de-a treia expertize.

Contestația

Hotărârea Judecătoriei Bălți nu a satisfăcut nicio parte implicată. Mariana Spatari, succesoarea părții vătămate, a contestat decizia din cauza suspendării pedepsei aplicate vinovatului pentru o perioadă de doi ani, precum și a despăgubirilor morale considerate insuficiente.

„Pe parcursul urmăririi penale, inculpatul a negat constant vina sa, nu și-a cerut scuze de la părinții și rudele victimei și nu a achitat nicio sumă, deși cunoaște foarte bine situația în care a ajuns familia lui Vitalie Spatari în urma decesului  prematur a acestuia”, se arată în apelul Marianei Spatari.

Medicul Sergiu Cozub și avocații săi au susținut că acesta a fost privat de dreptul la avocat în timpul procesului și că ședințele s-au desfășurat în limba română fără traducător, în condițiile în care limba maternă a lui Cozub este rusa. De asemenea, avocații au contestat utilizarea celui de-al treilea raport medico-legal în instanță. Decizia primei instanțe a fost contestată și de Spitalul Clinic din Bălți.

Pe 6 noiembrie 2024, Curtea de Apel Bălți l-a declarat din nou vinovat pe Sergiu Cozub, condamnându-l la doi ani de închisoare și interzicându-i să ocupe funcții medicale timp de trei ani. Acesta a fost arestat în sala de judecată. În plus, instanța a dispus ca medicul să-i achite Marianei Spatari despăgubiri morale în valoare de 500.000 de lei.

„Nici nu a încercat măcar să vorbească cu mine”

Într-o discuție cu NM, Mariana Spatari a declarat că nu a avut timp să studieze integral decizia Curții de Apel, dar a fost prezentă la ședința din 6 noiembrie, când Sergiu Cozub a fost arestat.

Ea a precizat că încă nu a discutat cu avocații săi despre posibilitatea de a contesta decizia la Curtea Supremă de Justiție. Cu toate acestea, Mariana s-a arătat revoltată de faptul că „nici medicul, nici spitalul nu-și recunosc vina” și că, pe parcursul a cinci ani, nimeni nu a încercat să discute cu ea despre ceea ce s-a întâmplat.

„Nici conducerea precedentă, nici cea actuală a spitalului nu au încercat să mă contacteze și să vorbească cu mine… Nu am solicitat să-mi ceară scuze [Cozub], nu am vorbit niciodată cu el după ce am plecat la Chișinău. Nu a încercat nici măcar o dată să discute cu mine în acești cinci ani”, a spus Mariana Spatari pentru NM.

„Mama a murit la o oră după ce a plecat”

După ce lui Sergiu Cozub i-a fost pronunțată sentința, pe 11 noiembrie, Mariana Spatari a susținut o conferință de presă. Alături de ea, au vorbit alte trei persoane (una dintre ele anonim), care l-au acuzat pe Cozub de neglijență ce ar fi dus la moartea unor apropiați de-ai lor.

Cristian Răileanu a povestit că mama sa, Maria Răileanu, a decedat pe 1 octombrie 2022. Potrivit acestuia, femeia fusese trimisă la un sanatoriu, însă înainte de internare trebuia să facă analize medicale. În urma analizelor, s-a constatat că avea nevoie de consultația unui medic urolog, deoarece i-au fost descoperiți calculi renali.

„Mama nu avea dureri. După ce a fost consultată de Cozub, acesta ne-a spus că va fi necesară spitalizarea la Spitalul Clinic din Bălți. Pe 27 septembrie, mama a fost internată, iar pe 28 septembrie, în baza analizelor, medicul Cozub a decis să o opereze. După operație, starea ei s-a înrăutățit, i-a crescut temperatura. În a treia zi ni s-a comunicat că a decedat. Ar fi trebuit să ne alertăm, deoarece mama se simțea rău în toate aceste zile. Mama vedea că nu se simte bine, dar personalul medical i-a acordat foarte puțină atenție, mama i-a dat lui Cozub bani – 50 de euro și 600 de lei – „tariful obișnuit” al acestuia. După ce medicul a primit banii, nu s-a mai întors să o vadă. Mama a murit la o oră după ce el a plecat din salon”, a declarat Cristian.

Potrivit acestuia, după deces, medicii i-au spus că femeia suferea de „un buchet de boli” care a complicat situația și a dus la deces. Expertiza medico-legală a indicat ca femeia na murit din cauza unui stop cardiac.

Un alt vorbitor la conferință a fost Veaceslav Roșca, om de afaceri și consilier municipal din Bălți din partea PAS. El a povestit despre moartea tatălui său, Anatolie Roșca, pe care l-a înmormântat pe 9 noiembrie. Veaceslav l-a numit pe Serghei Cozub „un chirurg negru” și a relatat că tatăl său, în vârstă de 71 de ani, era activ fizic și a ajuns la spital pentru investigații privind suspiciuni de mărire a prostatei.

„Pe propriile picioare, tata a mers spre pierzanie… S-a hotărât să facă operația, s-a consultat cu toată lumea. I s-a recomandat să o facă cât timp este încă puternic, ca să nu mai aibă probleme. Pe 28 octombrie a fost internat, iar după trei zile ni s-a spus că este la reanimare, după operație. În a cincea zi, tata era imobilizat, lipsit de vlagă”, a spus Veaceslav Roșca.

Potrivit acestuia, tatăl său i-a oferit lui Sergiu Cozub suma de 500 de euro. Ulterior, Anatolie Roșca a fost transportat cu o ambulanță privată la Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău, unde a decedat.

„Mulți înțeleg că dosarul lui Sergiu este cusut cu ață albă”

La Bălți, la două zile după pronunțarea sentinței și arestarea lui Sergiu Cozub, a avut loc o manifestație de susținere a medicului. La eveniment au participat colegii săi, foști pacienți și membrii familiei.

Soția lui Cozub, Daniela, a spus pentru NM că situația a creat frică în rândul colegilor săi:

„Nu este sabotaj, le este frică pentru ei înșiși. Ei cer crearea unei Ligi a Medicilor, care să judece cazurile medicale. În acest fel, vor putea opera având certitudinea că sunt protejați de lege”.

Purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic din Bălți, Andrei Galici, a confirmat pentru NM că unul dintre urologii spitalului este în concediu planificat, iar după acesta a intrat în concediu și chirurgul. Operațiile pacienților din secția de urologie vor fi reluate după întoarcerea lor.

Potrivit soției lui Cozub, cazul medicului a generat o mare rezonanță, iar situații similare — când rudele unui pacient decedat acuză medicul — nu sunt o raritate.

„Medicii sunt târâți pe la procuratură. Dar doar un specialist poate decide de ce a murit un pacient — din cauza unei greșeli, a neglijenței sau a unui tratament greșit. În toate țările există o Ligă a Medicilor care analizează astfel de cazuri”, a spus Daniela Cozub pentru NM. Ea a adăugat că „mulți înțeleg că dosarul lui Sergiu este cusut cu ață albă, dar poliția și procuratura sunt toate legate între ele”.

Daniela Cozub a mai  declarat că instanța a refuzat cererea apărării de a efectua o expertiză internațională.

„Cerem o expertiză internațională care să fie absolut neutră. Au fost efectuate trei expertize medico-legale, care au ajuns la concluzii diferite. Au ales-o pe a doua pentru că le-a fost cea mai convenabilă. Am o întrebare: de ce Vitalie nu a mers la spitalul MAI din Chișinău? A apelat la Sergiu pentru că este cel mai bun. A plecat de aici pe picioarele lui, cu o temperatură normală. Pentru a forma un medic ca Sergiu, sunt necesari ani de practică… Și pe nimeni nu interesează că el are la activ șapte mii de operații și mii de vieți salvate”, a spus soția medicului.

Ea a mai menționat că Sergiu Cozub va contesta decizia instanței la Curtea Supremă de Justiție.

„Nimeni nu s-a așteptat ca el să fie scos din sala de judecată în cătușe. Partea vătămată a cerut să-și ceară scuze, dar el a spus că asta ar însemna să-și recunoască vina. Nici măcar nu este de acord cu amnistia. Au vrut să-l distrugă moral, dar el a acceptat această lovitură… Însă eu nu mă voi opri”, a declarat Daniela Cozub.

Din închisoare, Sergiu Cozub a transmis prin avocatul său o scrisoare, în care a scris că medicii au devenit ținte ale unor represalii demonstrative.

„Probabil nu are sens, dar îmi doresc foarte mult să-i întreb pe acei experți medico-legali, anchetatori, procurori, judecători și alte câteva „personaje influente”, care în mod conștient și organizat au participat la „vânătoarea”, hărțuirea și închiderea mea după gratii: Sunteți, în sfârșit, liniștiți, satisfăcuți și mulțumiți? Sau mai aveți idei creative? Și care este rezultatul? Faptul că distrugeți profesia de medic — asta e clar. Viața va pune totul la locul său, cândva. Eu, credeți-mă, am rămas în armonie cu morala și conștiința mea. Dar voi? Sunteți în regulă?”, a scris medicul.

”Medicina, o profesie pe lamă de cuțit”

Decizia judecătorească în cazul lui Sergiu Cozub a generat discuții aprinse și zeci de reacții. Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a subliniat pe 8 noiembrie, într-o postare pe Facebook, necesitatea garantării unui proces echitabil pentru medic:

„Fiecare om, vinovat sau nevinovat, trebuie să fie sigur că îi este garantat dreptul la un proces echitabil. Medicina este o profesie pe lamă de cuțit. Nimeni nu știe în ce stare ieșim din gărzi sau din sălile de operație, nimeni nu știe ce simțim atunci când pierdem pacienți. […] Nimeni nu vorbește despre epuizarea profesională, despre lacrimile noastre, despre sacrificiile personale. Câți medici am pierdut doar în perioada pandemiei, iar colegii lor nu au refuzat să meargă la muncă, deși știau că pot să se infecteze, pentru unii aceasta fiind o condamnare la moarte”, a scris Nemerenco.

Nemerenco a menționat că decizia finală îi aparține Curții Supreme de Justiție:

„Solicităm să tratați acest caz delicat cu maximă atenție, să oferiți medicului dreptul de a prezenta toate probele și expertizele necesare, inclusiv internaționale, și să nu-l privați de dreptul la un proces echitabil. În caz contrar, acest lucru va duce la încă o pierdere pentru Moldova la CEDO.”

„Un medic scos în cătușe din sala de judecată este o rușine pentru țară”

Decizia instanței a fost criticată și de consilierul municipal din partea PSRM, medicul urolog Dinar Cojocaru.
„Medicii nu sunt Dumnezei, ei fac tot ce pot. Dar dacă un caz le depășește puterile sau resursele umane sunt limitate, medicul poate face doar ceea ce este posibil în condițiile date. Exact asta s-a întâmplat — medicul a luat toate măsurile posibile în circumstanțele existente, dar s-a decis să fie pedepsit”, a declarat Cojocaru și a adăugat că soarta unui medic nu ar trebui decisă de poliție sau procurori, ci de specialiști din domeniul său.

„Niciun medic nu își dorește ca un pacient să sufere sau ca reputația sa medicală să fie pătată. Cozub trata pacienți din nordul țării, astfel pacienții nu erau nevoiți să aștepte luni întregi pentru a ajunge în spitalele din Chișinău, iar la final, el a fost arestat. Cine sunt acești experți care au decis că este vinovat?” a spus Cojocaru, exprimându-și indignarea. El a făcut apel la Ministerul Sănătății și la colegii săi medici să protesteze și să susțină public medicul condamnat.

Rodica Rusu-Gramma, vicepreședinta Partidului CUB, și-a exprimat solidaritatea cu Sergiu Cozub și a subliniat necesitatea adoptării unei legi privind malpraxis-ul:

„Un medic scos în cătușe din sala de judecată este o rușine pentru sistemul de sănătate și pentru țară. Ministrul Sănătății poate cumpăra tone de echipamente pentru toate spitalele din țară, dar atât timp cât blochează legea privind malpraxis-ul, sprijină de fapt batjocorirea profesiei medicale. În SUA, greșelile medicale sunt raportate fără rușine, fiind recunoscute drept una dintre cele mai frecvente cauze ale deceselor în spitale. Și totuși, medicii americani nu sunt aruncați în închisoare pentru aceste greșeli”, a scris Rodica Rusu-Gramma și a precizat că promovează această lege încă din 2017.

Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, profesorul Emil Ceban, și-a exprimat îngrijorarea față de sentința dictată pe numele lui Sergiu Cozub.

„Riscurile profesionale nu ar trebui să conducă la pedepsirea penală a celor care și-au dedicat viața salvării și îmbunătățirii vieților pacienților”, a declarat acesta.

În calitate de președinte al Societății Urologilor din Moldova, Emil Ceban a subliniat necesitatea creării unei organizații naționale care va proteja drepturile medicilor:

„Profesia de medic implică riscuri, indiferent de experiență și devotament. Crește necesitatea unui cadru legislativ care să protejeze atât pacienții, cât și medicii, și să asigure o evaluare obiectivă a cazurilor de neglijență. Activitatea medicală este complexă și plină de provocări, iar deciziile medicilor, chiar luate cu maximă prudență și profesionalism, pot duce la rezultate imprevizibile”, a subliniat el.

La rândul ei, Arina Spătaru, lidera Alianței Liberalilor și Democraților Europeni (ALDE), a cerut demisia ministrei Sănătății, Ala Nemerenco, acuzând-o de incapacitate în gestionarea problemelor sistemului de sănătate și de a implementa reformele necesare. Spătaru a declarat că actuala conducere a Ministerului Sănătății răspunde inadecvat nevoilor cetățenilor și continuă să susțină un sistem tolerant față de corupție și incompetență.

Ea a mai reiterat necesitatea adoptării urgente a legii privind malpraxis-ul, pentru a asigura un cadru legal clar, care să protejeze atât pacienții, cât și lucrătorii medicali. „Absența unei astfel de legislații face atât cetățenii, cât și medicii vulnerabili în fața greșelilor și neglijenței medicale”, a spus Spătaru.

Avocata biroului Soțchi & Partners  Inna Soțchi,  specializată în cazuri de neglijență medicală, a explicat pentru NM că infracțiunile reglementate de art. 213 din Codul Penal al Republicii Moldova sunt deosebit de specifice, deoarece procurorul trebuie să demonstreze exact ce prevederi ale legii au fost încălcate.

„O persoană nu poate fi condamnată pentru nerespectarea unor reguli cu caracter de recomandare, cum ar fi ghidurile metodologice, regulamentele interne, practicile din literatura de specialitate și altele. De asemenea, vorbim despre necesitatea creării unui organism reprezentativ al lucrătorilor medicali, specializat în examinarea preliminară a cazurilor legate de neglijența medicală. Concluziile acestei structuri vor fi susținute de alte probe, inclusiv de rapoartele experților medico-legali, oferind organelor de urmărire penală și instanțelor, care nu dispun de cunoștințe specifice despre actele medicale, mai multe dovezi pentru a lua decizii corecte și conforme,” a concluzionat avocata.