gov.md

Trei s-au îmbolnăvit, unul e ocupat, iar doi nu au venit. Ședința guvernului, în care urmau să fie alocați bani pentru alegeri, a fost sabotată

Ședința guvernului, în cadrul căreia urmau să fie alocați bani suplimentari pentru alegerile parlamentare, nu a avut loc. La ședință s-au prezentat doar premierul interimar, Aureliu Ciocoi și bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah.

„După cum vedeți, sunt prezenți doar doi membri ai cabinetului de miniștri cu drept de vot. Domnul general Gaiciuc se află în spitalul militar, domnul ministru Voicu, de ieri este pe foaie de boală, doamna ministru a Educației, Culturii și Cercetării, Lilia Pogolșa – din motive de sănătate, domnul ministru Perju se află în teritoriu, iar doamna viceprim-ministru Olga Cebotari și dl Fadei Nagacevschi nu au venit cu nicio motivare a absenței. Constatăm lipsa cvorumului și imposibilitatea adoptării deciziilor în formatul actual”, a declarat premierul interimar Aureliu Ciocoi.

Astăzi urmau să fie adoptate o serie de hotărâri de guvern, cea mai importantă fiind alocarea sumei restante în mărime de 22,46 mln de lei către CEC, pentru finalizarea bunei desfășurări a alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie.

„Guvernul aflat în demisie va face tot posibilul să vireze suma de 22,46 mln de lei către CEC sau până la data alegerilor sau imediat după 11 iulie. Prin urmare, pot garanta oficial că CEC va primi suma restantă indiferent – până sau după data alegerilor”, a dat asigurări Ciocoi și a convocat o nouă ședință a guvernului pentru după-amiaza de 9 iulie.

„Vreau să aduc mulțumiri colegilor de la CEC și din cadrul Ministerului Finanțelor pentru operativitatea de care au dat dovadă în soluționarea solicitării CEC de redistribuire a resurselor financiare proprii și economiilor făcute de către CEC, realocând suma de 7,3 mln lei pentru satisfacerea necesităților de bună desfășurare a scrutinului din 11 iulie”, a adăugat Ciocoi.

***

Alegerile parlamentare anticipate sunt planificate pentru 11 iulie. La sfârșitul lui aprilie, CEC a aprobat devizul de cheltuieli și a solicitat guvernului alocarea sumei de 125 mln de lei pentru desfășurarea scrutinului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Limba rusă, exclusă din lista limbilor protejate în Ucraina. Vladimir Zelenski a promulgat legea

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a promulgat vineri, 12 iunie, legea care exclude limba rusă din lista limbilor protejate în statul ucrainean.

Limba rusă a fost eliminată din lista limbilor cărora Ucraina le aplică prevederile Cartei. Este o decizie corectă și firească. Limba statului agresor nu poate beneficia de mecanisme de protecție create pentru sprijinirea limbilor popoarelor indigene și ale comunităților naționale”, a declarat președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuc.

Rada Supremă a adoptat acest proiect de lege încă din decembrie 2025, însă Zelenski l-a semnat abia după șapte luni, moment în care actul a intrat în vigoare.

Conform BBC, de acum înainte, prevederile Cartei referitoare la limbile regionale sau minoritare din Ucraina nu se vor mai aplica limbii ruse.

În noua formă a legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, vor rămâne protejate următoarele limbi: belarusă, bulgară, găgăuză, ebraică, idiș, karaimă, tătară crimeeană, krymciakă, germană, neogreacă, poloneză, romani, rumeică, română, slovacă, maghiară, urumă și cehă.

Potrivit notei explicative a proiectului de lege, excluderea limbii ruse nu contravine obligațiilor Ucrainei asumate prin Carta europeană a limbilor.

De asemenea, documentul precizează că limba rusă rămâne, în prezent, cea mai utilizată limbă a minorităților din Ucraina, ca urmare a dominației sale istorice de-a lungul secolelor, și că nu există motive pentru a considera că aceasta ar fi în vreun fel amenințată.

Ce înseamnă acest lucru pentru limba rusă?

Această Cartă vizează protejarea limbilor mici, a celor aflate în pericol de dispariție”, explica în decembrie 2025 deputata Evghenia Cravciuc fracțiunii „Sluga Poporului”, referindu-se la decizia Radei Supreme.

Ce va însemna, concret, excluderea limbii ruse din această listă? Potrivit deputatei, oamenii din Ucraina care doresc să vorbească în rusă o vor putea face în continuare — în viața de zi cu zi, lucrurile nu se vor schimba.

Asta înseamnă că statul nu își mai asumă obligația de a susține centre culturale rusești, de a sprijini studiul limbii ruse sau de a finanța publicarea de cărți în limba rusă. Limba rusă nu este în pericol, nu este o limbă minoritară vulnerabilă și nu ar trebui să facă obiectul protecției în cadrul Cartei, respectiv nici să beneficieze de sprijin de stat”, a declarat Evghenia Cravciuc.

În schimb, pe lista limbilor protejate au fost incluse limbile unor comunități indigene din Ucraina — karaima și krymciaka — precum și limba romani, „astfel încât nicio comunitate să nu rămână fără atenție”.

Ponderea limbii ruse în Ucraina

La începutul anului 2025, Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS) a realizat un sondaj privind utilizarea limbilor ucraineană și rusă.

Conform rezultatelor, 63% dintre respondenți au declarat că, în familie, comunică în limba ucraineană. În același timp, 13% folosesc limba rusă, iar 19% au spus că se exprimă în mod egal atât în ucraineană, cât și în rusă.

Comparativ cu anul 2020, ponderea celor care vorbesc ucraineana a crescut de la 52% la 63%. În schimb, utilizarea limbii ruse a scăzut semnificativ, de la 25% la 13%. Proporția celor care folosesc ambele limbi a rămas relativ stabilă — 18% în 2020 și 19% în 2025.

În cadrul aceluiași sondaj, respondenții au fost întrebați și dacă limba rusă ar trebui studiată în școli.

58% au considerat că aceasta nu ar trebui studiată deloc, iar 29% au opinat că ar trebui predată la același nivel sau într-o măsură mai redusă decât alte limbi străine. 6% cred că pentru limba rusă ar trebui alocat mai puțin timp decât pentru ucraineană, dar mai mult decât pentru alte limbi străine, iar doar 3% sunt de părere că rusa ar trebui studiată în aceeași măsură ca limba ucraineană.

Datele evidențiază schimbări semnificative față de 2019: la acel moment, 8% considerau că rusa nu ar trebui studiată deloc, 25% susțineau că ar trebui predată la același nivel ca alte limbi străine sau într-o măsură mai redusă, 26% credeau că ar trebui să i se acorde mai puțin timp decât limbii ucrainene, dar mai mult decât altor limbi străine, iar 30% erau de părere că rusa ar trebui predată la același nivel cu limba ucraineană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: