Evan Vucci / AP / Profimedia

Trump renunță la tarifele împotriva statelor europene în contextul Groenlandei. Ce a stabilit cu secretarul general al NATO

Președintele SUA, Donald Trump, care anterior promisese să îi sancționeze pe europeni cu taxe vamale suplimentare pentru apărarea Groenlandei, a anunțat că, deocamdată, nu le va introduce. Declarația a fost făcută după o întâlnire la Davos cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, relatează BBC.

„Pe baza rezultatelor unei întâlniri foarte productive pe care am avut-o cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, am formulat cadrul unui viitor acord privind Groenlanda și, de fapt, întreaga regiune arctică”, a scris Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social. „Acest acord, dacă va fi definitivat, va fi unul excelent pentru Statele Unite ale Americii și pentru toate țările NATO. Pornind de la această înțelegere, nu voi introduce tarifele care erau planificate să intre în vigoare de la 1 februarie”, a adăugat Trump.

Totodată, Trump a anunțat că Statele Unite poartă negocieri privind „Domul de Aur” și Groenlanda. „Domul de Aur” este un amplu sistem de apărare antirachetă, a cărui construcție a fost anunțată de Trump anul trecut.

În continuare, potrivit lui Trump, de negocieri se vor ocupa vicepreședintele J.D. Vance, secretarul de stat Marco Rubio, trimisul special Steve Witkoff și alții.

Întâlnirea cu Rutte a avut loc în marja forumului de la Davos.

La scurt timp după publicarea mesajului privind renunțarea la tarife, Trump a declarat pentru postul de televiziune CNBC că acum există pe masa negocierilor o „concepție a unui acord”, care corespunde cu ceea ce își dorea el în privința Groenlandei. Trump a refuzat să ofere mai multe detalii despre esența acestei „înțelegeri”, declarând că aceasta este „puțin cam complicată” și că părțile vor oferi explicații suplimentare pe parcursul negocierilor. Potrivit lui Trump, Mark Rutte a discutat viitorul acord cu Danemarca și alte țări NATO. „Acest acord va fi pentru totdeauna”, a adăugat președintele SUA.

Groenlanda, în calitate de teritoriu autonom, face parte din Danemarca. Ministrul de Externe al Danemarcei, Lars Løkke Rasmussen, a numit ultimele declarații ale lui Trump drept semne pozitive. „Trump a spus că pune pe pauză războiul comercial, el a spus «nu voi ataca Groenlanda» — acestea sunt semne pozitive”, a declarat Rasmussen într-un interviu pentru televiziunea daneză. Șeful diplomației daneze a subliniat în același interviu, încă o dată, că Statele Unite nu vor obține suveranitatea asupra Groenlandei. „Nu se va întâmpla, SUA nu vor deține Groenlanda. Aceasta este o linie roșie”, a declarat Lars Løkke Rasmussen.

***

În ultimele săptămâni, președintele american Donald Trump a reluat inițiativa privind obținerea controlului asupra Groenlandei — un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei. El a argumentat că insula este esențială din punct de vedere al securității naționale, evocând amenințări din partea Rusiei și Chinei în regiunea arctică. Anterior, Casa Albă a afirmat că președintele american ia în considerare diferite opțiuni pentru a obține controlul asupra Groenlandei, inclusiv utilizarea forței militare. Potrivit presei, administrația Trump analizează și varianta cumpărării insulei.

Pe 15 ianuarie, mai multe state europene membre NATO, împreună cu Danemarca, au anunțat desfășurarea unor trupe și exerciții militare în Groenlanda în cadrul unei misiuni denumite Operation Arctic Endurance, menite să consolideze cooperarea și securitatea în regiune. În reacție, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că prezența acestor trupe nu va influența obiectivul administrației americane privind controlul asupra Groenlandei.

Pe 16 ianuarie, președintele SUA a declarat că este gata să introducă taxe vamale împotriva țărilor care nu vor sprijini planurile administrației sale de a prelua controlul asupra Groenlandei. Pe 17 ianuarie, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că va introduce, de la 1 februarie, taxe vamale pentru țările care se opun controlului american asupra Groenlandei.

Uniunea Europeană, după declarația lui Trump privind taxele vamale suplimentare, a început să discute un posibil răspuns sub forma unor taxe vamale reciproce și a altor măsuri economice și politice.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu a discutat cu Înaltul Comisar OSCE pentru Minoritățile Naționale despre alegerile din Găgăuzia

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut vineri, 26 iunie, o întrevedere cu Înaltul Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale, Christophe Kamp, aflat în vizită la Chișinău. Oficialii au discutat, între altele, despre situația din Găgăuzia.

Potrivit unui comunicat al Președinției, discuțiile au vizat protecția drepturilor persoanelor aparținând diferitelor grupuri etnice și consolidarea coeziunii sociale. Șefa statului a subliniat că procesul de aderare la Uniunea Europeană este văzut drept cea mai sigură garanție pentru asigurarea egalității de șanse și a respectării drepturilor tuturor cetățenilor, indiferent de limbă sau etnie.

În acest context, Maia Sandu a evidențiat progresele realizate în ultimul an în domeniul educației multilingve și al incluziunii sociale, implementate în cooperare cu Oficiul Înaltului Comisar al OSCE.

Un alt subiect abordat a fost situația din autonomia găgăuză. Președinta a accentuat necesitatea organizării unor alegeri libere și corecte în Găgăuzia și a asigurării unui spațiu informațional „sănătos”. Totodată, aceasta a precizat că reforma administrației publice locale nu afectează statutul special al autonomiei, garantat de Constituție, și a menționat că specificul raionului Taraclia va fi respectat.

La finalul întrevederii, părțile au reconfirmat angajamentul de a continua cooperarea dintre Republica Moldova și Oficiul Înaltului Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale.

***

Amintim că mandatul Adunării Populare a expirat pe 12 noiembrie 2025, iar alegerile pentru o nouă componență au fost amânate de două ori, pe 22 martie și 21 iunie 2026, pe motiv că nu au fost respectate prevederile legale privind constituirea și funcționarea autorității electorale responsabile de organizarea scrutinului.

Ministerul Justiției a solicitat Curții Constituționale controlul constituționalității mai multor prevederi legislative, inclusiv a celor referitoare la competența Adunării Populare de a aproba membrii organului electoral central și la implicarea acesteia în numirea conducătorilor structurilor teritoriale ale unor instituții naționale precum Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției și Serviciul de Informații și Securitate. Sesizarea va fi examinată pe 7 iulie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: