NewsMaker

Țuțu, condamnat la 8 ani de închisoare, acuză „imixtiune și influențe externe” în procesul său: a contestat sentința

Fostul deputat democrat Constantin Țuțu, condamnat la 8 ani de închisoare pentru infracțiunea de escrocherie și trafic de influență, a spus că a contestat sentința la Curtea de Apel Centru. Într-un mesaj postat pe un cont de rețele sociale al ex-deputatului, Țuțu a menționat că i-a fost „încălcat dreptul la un proces corect și echitabil”. Totodată, a adăugat că a fost „privat de libertate la comandă”. Amintim că sentința a fost contestată și de Procuratura Anticorupție, care a solicitat majorarea termenului de detenție în privința lui Țuțu – la 15 ani de închisoare.

Țuțu, deținut în Penitenciarul nr. 13 din capitală, a spus că a fost „privat de libertate la comandă”. „Condamnarea mea a fost decisă cu mult timp înainte, în altă parte, prin imixtiune și influențe externe acestui proces penal. În ziua de 27 ianuarie 2026, aceste indicații au fost doar formalizate, pentru a mă prezenta în fața societății drept „trofeu” al așa-numitei justiții reformate. Cunosc regizorii acestor opere, iar ei sunt printre noi, savurând rezultatele obținute. Totuși, această „performanță” nu reflectă adevărul despre mine, ci servește fidel interesele anumitor persoane”, se mai arată în mesajul postat pe rețelele de socializare.

Acesta a mai spus că a contestat sentința de condamnare la Curtea de Apel Centru, numind-o „abuzivă” și care „nu reflectă în niciun fel realitatea obiectivă”. „Justiția nu a binevoit să examineze obiectiv probele pe care le-am prezentat, probe care, cu siguranță, ar fi demonstrat nevinovăția mea, încălcându-mi dreptul la un proces corect și echitabil”, se mai arată în declarația lui Țuțu.

***

Pe 27 ianuarie 2026, Țuțu a fost condamnat la 8 ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, pentru infracțiunea de escrocherie și trafic de influență. Totodată, acesta s-a ales cu o amendă de 450 000 de lei și a fost privat de dreptul de a exercita funcții publice și de demnitate publică pe un termen de 5 ani. De asemenea, a fost dispusă confiscarea în folosul statului a sumei de 2000 de euro, ca bunuri rezultate din infracțiune. Instanța a menținut, totodată, sechestrul aplicat pe bunurile lui Țuțu. Decizia a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Până la rămânerea definitivă a sentinței, i-a fost aplicată măsura preventivă a arestului preventiv. Țuțu a lipsit de la ședință.

Cât privește infracțiunea de fals în declarații (comisă în 2 episoade), Țuțu a fost recunoscut vinovat, însă liberat de pedeapsa penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere penală. Țuțu a fost achitat pentru infracțiunea de îmbogățire ilicită, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii.

Pe 11 februarie, Procuratura Anticorupție a anunțat că a contestat sentința lui Țuțu la Curtea de Apel. Procurorii consideră că pedeapsa stabilită de prima instanță este prea blândă și au solicitat majorarea termenului de detenție la 15 ani.

***

Țuțu a fost acuzat că, în perioada septembrie-octombrie 2017, a pretins și primit 20 de mii de euro de la o persoană pentru a influența procurori și judecători în favoarea unui învinuit. De asemenea, între 2014 și 2019, fiind demnitar, ar fi cheltuit mai mult decât veniturile declarate și ar fi inclus în declarațiile de avere pentru 2017 și 2018 date false sau incomplete privind veniturile obținute. Fostul deputat neagă și că s-ar fi îmbogățit pe căi ilegale și spune că a indicat în declarațiile de venit chiar și donațiile pe care le-a primit la evenimente de familie. El susține că și-a construit casa „cu propriile mâini” și cu ajutorul unui prieten, căruia i-a rămas dator cu 2 milioane de lei.

Reamintim, Țuțu a fost reținut în iulie 2025, pe aeroportul din Atena, împreună cu Vladimir Plahotniuc, în baza unui mandat Interpol. Aceștia aveau asupra lor documente false și 155.000 de euro. Portalul Cu Sens nota că Plahotniuc și Țuțu riscă între 5 și 10 ani de închisoare în Grecia, într-un dosar privind deținerea de documente false. Deși se afla sub control judiciar în Grecia, autoritățile de la Chișinău au anunțat ulterior că Țuțu a părăsit ilegal teritoriul elen și a intrat în Republica Moldova, fiind surprins în regiunea transnistreană. Pe 2 octombrie 2025, el a fost reținut la punctul de trecere Vulcănești, după ce ar fi încercat să mituiască un polițist de frontieră ca să nu-l rețină.

În prezent, Țuțu se află în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Consens între Chișinău și Comrat privind alegerile din Găgăuzia? Discuții la președinție cu reprezentanții autonomiei

Grupul de lucru constituit pentru deblocarea crizei electorale din Găgăuzia s-a întrunit pe 11 mai la Președinție și a ajuns la un consens „pe toate divergențele” privind regulile de organizare a alegerilor pentru Adunarea Populară. Un proiect de decizie urmează să fie prezentat în câteva zile, după care va fi supus votului în Adunarea Populară, cel mai probabil săptămâna viitoare. La discuții au participat președinta Maia Sandu, șeful Legislativului, Igor Grosu, deputați ai Adunării Populare, în frunte cu președintele interimar Nicolae Ormandji, deputați din Parlamentul Republicii Moldova, reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale și un reprezentant al Președinției.

Fostul procuror general și deputatul Alexandr Stoianoglo, care a participat la discuții în calitate de reprezentant al Parlamentului, a declarat pentru NewsMaker că părțile au ajuns la o soluție după blocajul din ultima perioadă.

„Cred că în viitorul apropiat vor fi găsite soluțiile pentru organizarea alegerilor. Scopul Chișinăului este ca alegerile să se organizeze în mod democratic și transparent, și cred că acest principiu îl împărtășesc și locuitorii Găgăuziei”, a spus Stoianoglo.

Președintele interimar al Adunării Populare, Nicolae Ormandji, a declarat pentru NewsMaker că grupul de lucru a ajuns la consens pe toate punctele divergente și că decizia finală rămâne la Adunarea Populară.

„Reprezentanții Adunării Populare, ai Parlamentului și ai CEC au lucrat la elaborarea unei hotărâri unice pentru depășirea situației privind alegerile în APG. Codul electoral al Găgăuziei și Codul electoral al Republicii Moldova, adoptat în decembrie 2022, au o serie de prevederi care se contrazic. Astăzi am ieșit la etapa finală. Am găsit consens pe toate aceste puncte și în cel mai scurt timp această hotărâre va fi adoptată în Adunarea Populară”, a declarat Ormandji.

Acesta a precizat că un aspect esențial pentru Găgăuzia a fost păstrat: competența Adunării Populare de a numi membrii organului electoral regional și de a stabili data alegerilor rămâne în conformitate cu Legea privind statutul juridic special.

„Sper că colegii vor susține și vom organiza alegerile în cel mai scurt timp. Ultimul pas, ultima decizie rămâne la Adunarea Populară. Cred că săptămâna viitoare va fi deja organizată ședința pentru aprobarea acestei hotărâri”, a adăugat Ormandji.

Ce s-a convenit în cadrul grupului de lucru

Grupul de lucru a discutat principiile de bază care vor sta la baza organizării scrutinului — transparența, egalitatea și respectarea drepturilor fundamentale, potrivit unui comunicat emis de instituția prezidențială. Documentul care urmează să fie adoptat va reglementa o serie de particularități ale alegerilor din Găgăuzia, care în prezent se află în contradicție cu Codul electoral național adoptat în decembrie 2022.

Printre aspectele convenite se numără modul de desemnare a membrilor în organul electoral regional, aceștia vor trebui să treacă verificări la ANI, problema listelor electorale și regulile de finanțare a candidaților. Una dintre principalele anomalii identificate era absența unui plafon la donațiile în numerar în cadrul alegerilor din Găgăuzia, spre deosebire de restul țării.

Grosu: „95% din soluții au fost găsite”

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a confirmat progresul înregistrat în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova, în ediția din 11 mai, precizând că în câteva zile va fi prezentat un proiect de decizie cu toate particularitățile alegerilor din Găgăuzia.

„Chiar azi a avut loc o ședință între colegii mei de la Parlament și reprezentanții Adunării Populare. Mi s-a spus că aproape în proporție de 95% au găsit soluții pentru ceea ce numim noi particularitățile desfășurării alegerilor în Adunarea Populară din Găgăuzia și, în sfârșit, într-un viitor de câteva zile vor veni cu un proiect de decizie care va conține aceste particularități. Ce am descoperit în Găgăuzia, că nu era, spre exemplu, plafon la finanțări cash. Ceea ce e anormal. Deci va fi acest proiect de decizie al Adunării pe care în câteva zile o vor prezenta colegii de la Adunarea Populară. O să se uite încă o dată și colegii mei de la Parlament și Comisia Electorală Centrală, să se elimine toate întrebările, ca ulterior să purceadă procesul de avizare, astfel ca anul acesta să avem alegeri. Deci ăsta e planul. Anul ăsta nu puteam să ținem atâta în suspans”, a declarat Grosu.

***

Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori fără a putea fi organizate, din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional. Blocajul pornește de la o neconcordanță între legea autonomiei, care folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, și Codul electoral național, adoptat în decembrie 2022, care operează cu termenul de „Consiliu Electoral Central”.

Anterior, componența CEC a autonomiei era aprobată de Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), legislativul local. Candidații erau propuși de ramurile judecătorească, legislativă și executivă ale autonomiei. Tot Adunarea Populară stabilea data alegerilor și opera modificări în legislația electorală locală.

În 2023, APG a desființat CEC-ul permanent al autonomiei. În 2025, instanța a anulat această decizie, însă din cauza litigiilor judiciare alegerile nu au putut fi organizate la timp. Potrivit legii, acestea trebuiau să aibă loc pe 16 noiembrie 2025.

După restabilirea CEC-ului local, alegerile au fost programate pentru 22 martie. Totuși, instanța a anulat hotărârea APG privind completarea componenței CEC. Problema constă în faptul că, în legislația locală, organul electoral al Găgăuziei este denumit „Comisia Electorală Centrală”, în timp ce în legislația națională acesta apare ca „Consiliul Electoral Central”. În urma anulării hotărârii APG, organul electoral a rămas incomplet, ceea ce a făcut imposibilă organizarea alegerilor. Astfel, scrutinul planificat pentru 22 martie a fost anulat, iar o nouă dată nu a fost încă stabilită. În aceste condiții, actuala componență a Adunării Populare își continuă activitatea cu mandatul expirat.

Tensiunile au crescut după ce Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională și i-a cerut să verifice constituționalitatea prevederilor din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei care stabilesc că Adunarea Populară aprobă componența organului electoral al autonomiei.

Pe 3 aprilie, Curtea de Apel Sud a suspendat hotărârile APG privind organizarea alegerilor din 21 iunie, în baza cererilor depuse de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat. APG a contestat decizia la Curtea Supremă, susținând că instanța a dispus suspendarea actelor administrative fără a demonstra existența unui prejudiciu concret și ireparabil și că motivarea s-a bazat pe „riscuri abstracte”, fără a evalua consecințele reale ale suspendării.

Pe 22 aprilie, APG a adoptat o declarație prin care a cerut Parlamentului, Guvernului și instanțelor de judecată să înceteze „blocarea alegerilor” din 21 iunie și s-a adresat direct președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, solicitând sprijin diplomatic. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a respins anterior acuzațiile de „sabotaj” venite din Comrat, susținând că autoritățile din autonomie insistă să încalce Codul electoral.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: