Ucraina a atacat cu drone două depozite de petrol din Rusia VIDEO

Două depozite de petrol din Federația Rusă au fost lovite de drone ucrainene noaptea trecută. În rezultat, pe teritoriul ambelor depozite au avut loc incendii puternice. Victime nu au fost raportate, The Moscow Times În același timp, în cursul nopții trecute, armata rusă a bombardat teritoriul Ucrainei cu nouă rachete și 27 de drone. Toate aparatele de zbor și cinci rachete au fost doborâte. 

Două depozite de petrol din Rusia, atacate de drone ucrainene

Ucraina a atacat, în noaptea de 19 spre 20 iunie, infrastructura energetică și de combustibil a Rusiei. Drone au atacat un depozit de petrol din localitatea Enem, Republica Adygea. În urma loviturii a izbucnit un incendiu, a declarat guvernatorul Murat Kumpilov. „La ora 6 dimineața, unitățile de pompieri și de salvare stinseseră complet incendiul. Suprafața incendiului a fost de aproximativ 400 de metri pătrați. Nu s-au înregistrat victime și nici vreun pericol pentru locuitori”, a scris Kumpilov pe canalul său de Telegram.

Un alt depozit de petrol a fost lovit în regiunea Tambov. „Astăzi, la primele ore ale dimineții, un rezervor de pe teritoriul depozitul de petrol Platonovka a luat foc. (…) Forțele subsistemului teritorial al Sistemului unic de stat pentru prevenirea și lichidarea situațiilor excepționale, inclusiv unități de pompieri și salvare din cadrul Ministerului pentru Situații de Urgență al Rusiei, sunt implicate în lichidarea consecințelor”, a scris pe canalul său de Telegram guvernatorul regiunii, Maxim Egorov.

De asemenea, potrivit lui, rămășițele unei alte drone care „a explodat” în aer au fost găsite în districtul municipal Pervomaysky din regiune. „Victime nu sunt. În regiune au fost întreprinse toate măsurile pentru a asigura securitatea”, a spus el.

Potrivit Ministerului Apărării al Rusiei, 15 drone au fost interceptate și distruse în cursul nopții: șase în Adygea, câte trei în regiunea Briansk și Krasnodar și câte unul în regiunile Rostov, Belgorod și Orlov.

Atacuri rusești asupra Ucrainei

În aceiași noapte, armata rusă a atacat teritoriul Ucrainei cu 9 rachete sol-aer și 27 de drone de tip Shahed. Cinci rachete și toate dronele au fost doborâte, a anunțat Comandamentul Forțelor Aeriene Ucrainene.

Apărarea antiaeriană a funcționat în regiunile Dnipropetrovsk, Zaporojie, Donețk, Mykolaiv, Herson, Harkov, Kiev, Cerkasî, Poltava și Vinnița.

Trei rachete balistice și una de croazieră nu au putut fi interceptate, potrivit autorităților ucrainene. Două lovituri cu rachete balistice au fost raportate în cursul nopții la Dnipro.

Compania Ukrenergo a raportat că trupele rusești au atacat instalații energetice din regiunile Vinnița, Dnipropetrovsk, Donețk și Kiev. Alte detalii nu au fost oferite.

Iar compania energetică ucraineană DTEK a comunicat că armata rusă a lovit în cursul nopții încă una dintre centralele sale termice. Echipamentul stației a fost grav avariat, iar trei persoane au fost rănite, a precizat biroul de presă al DTEK.

Unde se află această termocentrală și cu ce anume a fost lovită, compania nu a precizat.

Liniile electrice și echipamentele unei companii au fost avariate în urma căderii de rămășițe în apropierea unei localități din regiunea Kiev, au anunțat autoritățile locale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Unirea, din nou pe agendă? Cum declarația președintei Maia Sandu a „aruncat în aer” rețelele sociale și ce schimbă (ANALIZĂ)

Declarația președintei Maia Sandu privind sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România, în eventualitatea organizării unui referendum, a stârnit un val puternic de reacții și emoții: de la „nimic nou” până la cereri de demisie pentru trădare de țară. NewsMaker a analizat ce impact ar putea avea această declarație asupra reputației politice a Maiei Sandu și asupra mișcării unioniste.

Declarație cu impact

Răspunzând pe 11 ianuarie la o întrebare a moderatorilor podcastului britanic „The Rest Is Politics” despre unirea Moldovei cu România, Maia Sandu a spus: „Dacă ar avea loc un referendum, aș vota pentru unirea cu România. Uitați-vă la ce se întâmplă astăzi. (…) Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască ca democrație, ca stat suveran și, bineînțeles, să reziste Rusiei”. 

Totodată, Sandu a menționat că, potrivit sondajelor, în prezent în Moldova nu există o majoritate a populației care să susțină unirea cu România. „În schimb, mulți susțin parcursul european. Acest obiectiv este realist și ne ajută să supraviețuim și să păstrăm democrația”, a adăugat Sandu.

Declarația Maiei Sandu despre unire a provocat un val de comentarii – atât critice, cât și laudative. Astfel, fostul deputat din partea partidului PAS, Vasile Șoimaru, a admis că președinta Sandu are toate șansele să devină al doilea Alexandru Ioan Cuza (primul conducător al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești). Sandu a fost susținută și de ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă, care își încheie mandatul la sfârșitul lunii ianuarie: „Între statele noastre nu există un pod mai solid și mai indestructibil decât identitatea noastră românească”.

Cu critici dure la adresa declarației Maiei Sandu au venit Partidul Comuniștilor (PCRM) și Partidul Socialiștilor (PSRM). Socialiștii au cerut demisia președintei și au îndemnat Procuratura Generală și SIS să examineze declarația acesteia sub aspectul unor posibile semne de trădare de țară. Comuniștii au calificat declarațiile Maiei Sandu drept o încălcare a jurământului prezidențial și o depășire a atribuțiilor prevăzute de Constituția țării.

Totuși, declarația Maiei Sandu nu a nemulțumit doar opoziția pro-rusă. Activistul Vitalie Sprînceană s-a întrebat de ce puterea, în locul „fantomei unirii”, nu promovează proiecte de cooperare care să depășească limitele etnice, lingvistice sau religioase. Iar istoricul, fost reprezentant permanent al Republicii Moldova la ONU și Consiliul Europei, Alexei Tulbure, a remarcat că declarația Maiei Sandu despre unionism „ridică întrebări chiar și în rândul partenerilor externi ai Moldovei: «Noi oferim [Moldovei] miliarde pentru dezvoltare ca stat independent și suveran, iar ei visează la lichidarea acestuia – vor gândi europenii»”.

Președinta este unionistă?

De fapt, aceasta nu este prima declarație cu tentă unionistă a Maiei Sandu. Președinta nu și-a ascuns niciodată poziția privind unirea Republicii Moldova cu România. Încă din 2016, Sandu declara că ar vota „pentru” în cazul organizării unui referendum privind unirea. „Voi vota pentru unire (a Republicii Moldova cu România), dacă va fi organizat un referendum. De ce să nu ne gândim și la aspecte practice: un spațiu unic de telefonie mobilă, o singură lățime a ecartamentului feroviar”, spunea atunci Maia Sandu într-o emisiune la PRO TV Chișinău.

Este adevărat că, în 2016, Maia Sandu nu era încă președinta țării. Odată ajunsă în funcția de șef al statului, ea a adoptat o abordare mai rezervată, punând accent pe coeziunea societății și pe consolidarea consensului proeuropean. A făcut președinta un pas brusc spre dreapta? Experții sunt înclinați să creadă că nu. „Maia Sandu este consecventă în această privință și a răspuns mereu la fel la întrebarea despre unionism: atât în 2016, cât și în 2026. Faptul că a devenit președintă nu a făcut-o să înceteze să fie Sandu”, consideră doctorul în științe politice Angela Colațchi.

Politologul Ion Tăbîrță a menționat că declarația președintei reflectă „poziția sa civică” și nu ar trebui interpretată prin prisma unor sensuri ascunse. Totodată, experții consideră că această luare de poziție nu va avea un impact semnificativ asupra imaginii politice a Maiei Sandu, însă ar putea oferi un anumit impuls mișcării unioniste.

Unionismul așteaptă o renaștere?

La 10 ani după prima declarație a Maiei Sandu despre unire, s-a schimbat nu doar statutul ei, ci și nivelul de susținere a unionismului în societate. Acesta a crescut aproape de două ori. Dacă în 2016, în cazul unui referendum privind unirea cu România, „pentru” erau gata să voteze 15,6% dintre respondenți (sondaj BOM), în 2025 – deja 33,4%.

În același timp, creșterea popularității ideii de unire nu s-a reflectat și într-o consolidare a ratingului partidelor care promovează această agendă. Formațiunile unioniste rămân puțin atractive pentru electorat în Republica Moldova. Potrivit Angelei Colațchi, una dintre explicații este „discreditarea liderilor mișcării unioniste”. Totuși, după declarația Maiei Sandu, unionismul ar putea beneficia de un anumit impuls: „În 2026, un an fără alegeri naționale, partidele politice își vor reevalua ideile și viziunile. Anul 2026 va deveni anul ideilor, iar unioniștii au șansa să prindă valul”. Totuși, un simplu impuls nu este suficient. Experții consideră că, pentru o creștere reală, mișcarea unionistă are nevoie de un lider puternic.

După alegerile parlamentare din 2025, în Legislativ au revenit politicieni care promovează ideea unirii. Printre aceștia se numără și liderul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, formațiune care a reușit să intre în parlament. Costiuc este un susținător consecvent al unirii Republicii Moldova cu România. Cu toate acestea, în campania electorală, partidul său nu a pus accent pe mesajul unionist, ci mai degrabă pe critica guvernării. Costiuc însuși se poziționează drept suveranist, trumpist și conservator. În general, printre unioniști există mulți susținători ai viziunilor conservatoare, la fel ca și în rândul partidelor pro-ruse. Totuși, a crede că unioniștii vor reuși să „atragă” de partea lor toți conservatorii, inclusiv pe cei pro-ruși, este naiv, consideră experții. „În cele din urmă, factorul geopolitic nu va dispărea. Unioniștii sunt, în principal, proeuropeni”, a remarcat Angela Colațchi.

Având în vedere caracterul proeuropean al unioniștilor, majoritatea dintre ei votează pentru PAS și pentru Maia Sandu. Atâta timp cât nu există premise pentru apariția unui alt lider puternic al mișcării unioniste, această situație va rămâne neschimbată, consideră experții.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: