meduza.io

Ucraina și SUA au încheiat acordul economic privind mineralele. Prevederile documentului

Statele Unite ale Americii și Ucraina au încheiat pe 30 aprilie, la Washington, acordul economic privind mineralele ucrainene. Informația a fost confirmată de Departamentul de Trezorerie al SUA.

Acordul a fost semnat de secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, și ministra ucraineană a Economiei, Iulia Sviridenko.

Bessent a declarat, după încheiere acordului, că America își propune să pună capăt invaziei ruse din Ucraina, pe care a calificat-o drept „nemilioasă și lipsită de sens”. „Acordul transmite un mesaj clar Rusiei: administrația Trump este angajată într-un proces de pace, în centrul căruia se află o Ucraină liberă, suverană și prosperă pe termen lung”, a spus el, transmite Meduza.

Iulia Sviridenko a anunțat că documentul prevede crearea Fondului de Investiții pentru Reconstrucție SUA-Ucraina. Aceasta a publicat lista prevederilor-cheie ale acordului americano-ucrainean, care, potrivit ei, garantează că „deținerea deplină și controlul asupra tuturor resurselor de pe teritoriul și din apele teritoriale ale Ucrainei” vor rămâne ale țării. Documentul prevede că autoritățile ucrainene vor decide ce resurse naturale vor fi exploatate în cadrul acordului. Potrivit lui Sviridenko, este vorba despre „un parteneriat egal”, iar fondul este „structurat în proporție de 50/50”.

Fondul va investi în extracția resurselor minerale esențiale, a petrolului și gazului, precum și în infrastructura și prelucrarea aferente, proiectele urmând să fie selectate în comun de SUA și Ucraina. Acordul prevede, de asemenea, că părțile vor căuta să creeze condiții pentru „creșterea investițiilor în industria extractivă, energie și tehnologiile conexe în Ucraina”, conform Bloomberg. Acordul vizează 57 de tipuri de resurse minerale, inclusiv metale rare, notează „Evpropeiskaya Pravda”. Documentul nu reglementează exploatarea și veniturile din alte resurse minerale și nu se referă la veniturile din infrastructura ucraineană, așa cum inițial insistau Statele Unite ale Americii.

În primii zece ani, tot profitul obținut de fond va fi reinvestit în proiecte noi și în reconstrucția Ucrainei, a declarat Sviridenko. „Aceste condiții vor face obiectul unor discuții ulterioare”, a subliniat ministrul Economiei din Ucraina. Potrivit ei, pe lângă contribuțiile financiare la fond, SUA ar putea oferi și sprijin suplimentar, inclusiv prin livrarea de sisteme de apărare antiaeriană. Totuși, acordul nu menționează garanții de securitate pentru Ucraina, notează Reuters.

Dacă (Guvernul SUA – n. r.) va acorda Guvernului Ucrainei un nou ajutor militar sub orice formă (inclusiv transferuri de sisteme de armament, muniție, tehnologii sau instruire), contribuția de capital a SUA va fi considerată mărită cu valoarea estimată a acestui ajutor militar”, se menționează în acord, potrivit „Evropeiskaya Pravda”.

Svidirenko a menționat că Ucraina și SUA vor administra împreună fondul, iar niciuna dintre părți nu va avea un rol dominant. Inițial, Washingtonul a solicitat ca SUA să dețină controlul complet asupra resurselor naturale ale Ucrainei. Totuși, potrivit Bloomberg, acordul semnat oferă SUA dreptul de a solicita primele profituri transferate într-un fond special de investiții, care va fi controlat de Washington.

Sviridenko a subliniat că întreprinderile ucrainene, inclusiv compania de extracție a petrolului și gazului „Ukrnafta” și compania energetică nucleară „Energoatom”, vor rămâne în proprietatea statului.

Documentul nu stipulează că Ucraina ar avea datorii față de SUA. „Implementarea acordului va permite ambelor țări să își extindă potențialul economic prin cooperare și investiții egale”, a afirmat Sviridenko. Inițial, Washingtonul a cerut ca Kievul să compenseze ajutorul oferit de SUA de la începutul invaziei ruse la scară largă. Cu trei zile înainte de semnarea acordului, premierul ucrainean Denis Șmîhal a anunțat că SUA nu vor include ajutorul anterior în conținutul acordului.

Sviridenko a adăugat că acordul a fost redactat în așa fel încât formulările să respecte Constituția Ucrainei și să sprijine cursul țării spre integrarea europeană. Anterior, la Kiev existau temeri că acordul ar putea încălca suveranitatea Ucrainei și i-ar putea compromite aderarea la Uniunea Europeană. Modificările legislative necesare vor fi limitate și specifice, a spus Sviridenko. Potrivit ei, pentru ca fondul să devină funcțional, va fi nevoie doar de modificarea Codului bugetar al Ucrainei. Iar însuși acordul va trebui ratificat de Rada Supremă.

Donald Trump: „Banii noștri sunt în siguranță”

După semnarea acordului, președintele SUA, Donald Trump, a declarat: „Am încheiat un acord în care banii noștri sunt în siguranță, unde putem începe să săpăm și să facem ceea ce trebuie să facem. (…) Este, de asemenea, benefic pentru ei, pentru că prezența americană la fața locului nu va permite multor actori rău-intenționați să pătrundă în țară sau, mai ales, în zona în care desfășurăm activități de extracție”.

Potrivit „Evropeiskaya Pravda”, acordul semnat la Washington „stabilește parametrii politici ai cooperării dintre cele două guverne în ceea ce privește explorarea subsolului, vânzarea resurselor minerale, precum și ajutorul american, inclusiv cel militar, pe care Ucraina îl va primi în viitor”. Totuși, multe detalii cu importanță politică vor fi incluse într-un „acord tehnic”, care nu este încă pregătit pentru semnare, a notat publicația.

SUA și Ucraina plănuiau să semneze acordul privind resursele minerale pe 28 februarie, în timpul întâlnirii dintre președinții celor două țări, Donald Trump și Vladimir Zelenski, la Washington. După un schimb de replici tensionat între cei doi, care a avut loc în Biroul Oval al Casei Albe, în fața presei, semnarea acordului a fost anulată, iar Whashingtonul a oferit Ucrainei o nouă variantă a înțelegerii, care prevedea că Statele Unite ale Americii vor primi acces privilegiat la zăcămintele de resurse minerale ucrainene. Timp de câteva săptămâni, părțile au purtat negocieri dificile. Acordul a fost încheiat după ce Trump și Zelenski s-au întâlnit pe 26 aprilie la Vatican, în marja funeraliilor Papei Francisc.

Cu câteva ore înainte de semnarea acordului, când Iulia Sviridenko a ajuns la Washington, a apărut riscul ca semnarea să fie din nou anulată, deoarece autoritățile americane au declarat că Kievul renunță la unele dintre angajamentele anterioare, scrie Financial Times. O sursă citată de publicație a spus că divergențele au apărut în legătură cu gestionarea fondurilor, mecanismele de transparență și monitorizarea banilor. Oficialii ucraineni sperau să semneze un acord-cadru și să negocieze detaliile mai târziu, însă SUA au insistat ca toate condițiile să fie convenite simultan, a relatat o sursă pentru Bloomberg.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

euronews.ro

Tarife mai mari la căldură, solicitate pentru locuitorii din Chișinău și Bălți. Cu cât diferă de prețurile actuale

Întreprinderea „Termoelectrica”, care asigură cu energie termică peste 4 mii de imobile din Chișinău, și „CET-Nord”, care asigură cu căldură mii de clădiri din municipiul Bălți, au depus la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) cereri de majorare a tarifelor. „Termoelectrica” cere cu 1 669 de lei/Gcal mai mult decât tariful actual, iar „CET-Nord” – cu 2 113 lei/Gcal mai mult.

„Termoelectrica” cere un tarif pentru energia termică livrată consumatorilor de 3 689 de lei/Gcal, cu 1 669 de lei/Gcal mai mult decât tariful actual, de 2 020 de lei/Gcal.

În adresarea, semnată pe 17 septembrie, „Termoelectrica” a precizat că a înaintat cererea ca urmare a scrisorii Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică din 14 septembrie, prin care i s-a solicitat prezentarea cererii de ajustare până pe 18 septembrie. „Prin urmare, „Termoelectrica” S.A. s-a conformat solicitării în termenul stabilit. (…) Principalii factori care au determinat necesitatea revizuirii prețului și tarifului sunt evoluția costurilor aferente gazelor naturale și componenta de corectare a venitului reglementat pentru anul 2026. Depunerea cererii reprezintă o etapă a procedurii de reglementare și nu determină, prin ea însăși, modificarea imediată a prețului sau tarifului achitat de consumatori. Cererea și calculele justificative urmează să fie examinate de ANRE, iar decizia finală privind aprobarea valorilor reglementate aparține Agenției”, a declarat „Termoelectrica” pe o rețea de socializare.

„CET-Nord” solicită un tarif pentru energia termică livrată consumatorilor de 4 314 lei/Gcal, cu 2 113 lei/Gcal mai mult decât tariful actual, de 2 201 lei/Gcal. Și „CET-Nord” a menționat că a înaintat cererea la solicitarea ANRE.

Ambele solicitări au fost publicate pe pagina ANRE, pe 22 septembrie, la secțiunea „Proiecte supuse consultărilor publice”.

***

Ultima dată, tariful pentru energia termică livrată consumatorilor de „Termoelectrica” a fost modificat în februarie 2026, când a fost redus cu 490 de lei/Gcal față de tariful anterior. Tot atunci, tariful pentru energia termică livrată consumatorilor de către „CET-Nord” a fost majorat cu 75 de lei/Gcal față de tariful în vigoare la acel moment.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: