Reuters/foto simbol

Ucraina susține că a lovit două nave ruseşti în Crimeea. Guvernator instalat de ruși: atacul a fost cel mai masiv din ultima vreme

Ucraina a raportat că a lovit două nave mari de debarcare rusești în largul Crimeei anexate. Ar fi vorba despre navele „Yamal” și „Azov”, scrie Agentstvo. Guvernatorul instalat de ruși la Sevastopol, Crimeea, a spus că atacul de noaptea trecută a fost „cel mai masiv din ultima vreme”. O persoană ar fi murit, alte 4 ar fi suferit răni. Ministerul rus al Apărării nu a comentat atacul asupra Crimeei însă bloguri militare pro-ruse, potrivit sursei, au început să confirme lovirea navelor. 

Reprezentanții forțelor armate ucrainene au declarat, în dimineața zilei de duminică, că au lovit două nave rusești. Ar fi vorba despre nave mari de debarcare „Yamal” și „Azov”. Yamal a fost pusă în funcțiune în 1988, iar Azov – în 1990. 

În plus, potrivit forțelor armate ucrainene, rachetele au lovit un centru de comunicații și „câteva obiecte de infrastructură ale Flotei Mării Negre”. Canalul de Telegram pro-ucrainean „Krîmskii Veter” a scris că a fost avariat principalul centru de comunicații speciale al flotei.

Guvernatorul Sevastopolului Mihail Razvozjaev, numit de Rusia, a spus că atacul de noaptea trecută a fost „cel mai masiv din ultima vreme”. Potrivit acestuia, în timpul bombardamentului a fost ucis un localnic în vârstă de 65 de ani. Alte 4 persoane au suferit răni. Totodată au fost avariate: transportul urban, școlar și maritim. Au fost înregistrate aproape 100 de sesizări cu privire la avarierea mașinilor, inclusiv clădirilor.

Potrivit sursei, bloguri militare pro-ruse au început să confirme lovirea navelor. Printre acestea „canalul lui Boris Rojin, Colonelcassad”, dar și bloggerul militar pro-rus Iurii Podoleaka. Primul a raportat despre „2 sau 3 lovituri pe nave din port”. Al doilea a confirmat, de asemenea, deteriorarea a două nave mari de debarcare. 

Ministerul rus al Apărării nu a comentat lovitura asupra Crimeei în raportul său zilnic, doar a enumerat țintele distruse de apărare aeriană. Potrivit instituției, în ultimele 24 de ore au fost doborâte 172 drone ucrainene, 11 rachete de croazieră Storm Shadow, 3 rachete Neptun, 4 rachete Mald și 22 de rachete de la sistemele de lansare multiplă Himars și Vampire.

Potrivit sursei, în doar doi ani de război, Ucraina a reușit să distrugă cel puțin 15 nave ale Flotei Mării Negre – acesta este aproape un sfert din toate navele sale. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Roberta Metsola, despre garanțiile pe care le-ar putea cere Bulgaria pentru minoritatea bulgară din Moldova și Ucraina: Vom lucra cu toate țările candidate și le vom sprijini

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a comentat discuțiile apărute în spațiul public privind garanțiile suplimentare pe care le-ar putea cere Bulgaria în cadrul negocierilor de aderare, pentru protecția etnicilor bulgari din Ucraina și Republica Moldova. Într-un interviu acordat pentru NewsMaker, înalta oficială a explicat că protecția minorităților rămâne una dintre valorile centrale ale Uniunii Europene, fiind prevăzută explicit în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le respecte pentru a adera. Metsola a precizat că Legislativul UE va ajuta țările candidate pentru a le sprijini în această direcție.

„Protecția minorităților este una dintre valorile aflate în centrul Uniunii Europene. Ea se regăsește în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le îndeplinească pentru a adera la Uniunea noastră. Aceste criterii reflectă ceea ce apărăm: democrația, libertatea, statul de drept, egalitatea și respectarea drepturilor omului”, a declarat Metsola.

Aceasta a subliniat totodată că procesul de extindere nu trebuie privit ca un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci ca un parcurs comun către un viitor comun pentru toate țările implicate.

„Procesul de extindere nu este un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci un parcurs comun, orientat spre un viitor comun. Parlamentul European va lucra cu toate țările candidate și le va sprijini pe acest drum, prin împărtășirea expertizei, încurajarea cooperării, consolidarea instituțiilor și respectarea drepturilor fundamentale. Despre asta este extinderea: să devenim mai puternici împreună”, a adăugat Metsola.

Precizăm că toamna trecută, consilierii Consiliului Raional Taraclia au adoptat în unanimitate un apel adresat conducerii bulgare și europarlamentarilor bulgari, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la posibila lichidare a raionului în cadrul reformei administrativ-teritoriale și solicită Bulgariei să intervină pentru protejarea drepturilor comunității bulgare, potrivit Radio Bulgaria. Documentul cere ca raionul să fie păstrat ca „Regiune culturală națională Taraclia”.

Amintim că, pe 8 aprilie, Guvernul prezentase un concept de reformă administrativă potrivit căruia raionul Taraclia ar putea deveni al 14-lea municipiu al Republicii Moldova, fără să fie comasat după modelul general aplicat celorlalte raioane. Conform conceptului prezentat de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, administrația raională ar fi unită cu cea a orașului Taraclia, funcția de președinte de raion ar fi înlocuită cu cea de primar general, iar Consiliul raional ar deveni Consiliu municipal, păstrând în același timp identitatea locală și culturală a regiunii, unde aproximativ 65% din populație este de etnie bulgară, potrivit recensământului din 2024.

Pe 10 iunie, prim-ministrul Alexandru Munteanu s-a întâlnit cu omologul său bulgar, Rumen Radev, la Sofia, în marja Summitului Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est. Munteanu a reconfirmat angajamentul autorităților de la Chișinău pentru protejarea identității lingvistice și culturale a minorității bulgare, inclusiv în contextul reformelor administrative, și a menționat importanța dezvoltării filialei din Taraclia a Universității „Angel Kanchev”. Premierul a mulțumit Bulgariei pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în educație, infrastructură, eficiență energetică și dezvoltare locală, care a depășit 600 de mii de euro în perioada 2024-2025.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: