Tudor Mardei / Newsmaker

„Un deficit sănătos”. Guvernul a aprobat bugetul pentru anul 2026

Guvernul a aprobat, pe 4 decembrie, proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2026. Potrivit autorităților, veniturile bugetului de stat vor crește cu 5,1%, iar cheltuielile cu 7%. Deficitul bugetar va constitui 20,9 miliarde de lei. Conform premierului, deficitul este mai mare față de anul trecut, dar este „un deficit, în mare măsură, generat de investițiile programate”.

În timpul unei conferințe de presă, organizată înainte de ședința cabinetului de miniștri, premierul a spus că proiectul de pe masa Guvernului va deveni legea bugetului pentru anul viitor, după ce va fi aprobat de Parlament și promulgat de președinte.

„Este un buget format în baza realităților economice. Vreau să vă spun că partea investițiilor crește foarte semnificativ. (…) În acest buget, pentru prima oară cred că din istorie, investițiile capitale cresc cu 55%. Deci, avem o alocație de până la 3 miliarde de lei dedicată investițiilor. (…) În cadrul acestor investiții vom continua să investim în crește și grădinițe, alimentație și reparație. Vom continua să ajutăm antreprenorii. (…) Salariul minim va crește de la 5500 de lei la 6300 de lei, iar valoarea de referință se mărește de la 2200 de lei la 2400 de lei. De această creștere vor beneficia, în primul rând, oamenii cu venituri mici”, a precizat Munteanu.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a menționat că veniturile bugetului de stat vor crește cu 5,1% (circa 3,9 miliarde lei), iar cheltuielile cu 7% (aproximativ 6,6 miliarde lei). Veniturile bugetului de stat pentru anul 2026 au fost estimate la 79,67 miliarde de lei, iar cheltuielile – la 100,57 miliarde de lei. Deficitul bugetar va constitui 20,9 miliarde de lei. Cheltuielile finanțate din surse externe vor constitui 5,71 miliarde de lei, fiind preconizată derularea a circa 112 proiecte. 

Potrivit lui Munteanu, deficitul este mai mare față de anul trecut, dar este „un deficit, în mare măsură, generat de investițiile programate”. „E un deficit mult mai sănătos decât un deficit creat din activitățile din consum”, a spus premierul.

NM by mihaelaconovali25

Potrivit Ministerului Finanțelor, pentru anul 2026, principalele categorii de cheltuieli prevăzute în buget vizează: peste 3 miliarde de lei pentru economie, circa 640 milioane lei pentru ordine publică, peste 630 milioane lei pentru învățământ, circa 590 milioane lei pentru sănătate, circa 371 milioane lei pentru protecția mediului, peste 130 milioane lei pentru cultură și sport.

În domeniul economiei, investițiile totale depășesc 5 miliarde de lei, dintre care, 1,1 miliarde lei pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, peste 560 milioane lei pentru generarea și stocarea energiei, 465 milioane lei pentru dezvoltarea agriculturii și mediului rural, 280 milioane lei pentru dezvoltare regională și locală, peste 195 milioane lei pentru modernizarea căilor ferate, circa 185 milioane lei pentru eficiență energetică în sectorul rezidențial, 165 milioane lei pentru Fondul de garantare a afacerilor în sectorul rural, 140 milioane lei pentru programul de împădurire, 64 milioane lei pentru administrarea zonelor turistice.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Dodon

Dodon cere Curții Constituționale să verifice dacă foștii președinți pot fi judecați în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție

Igor Dodon contestă la Curtea Constituțională norma în baza căreia dosarele penale ale foștilor șefi de stat pot fi examinate în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Fostul președinte, al cărui dosar „Sacoșa neagră” este examinat în primă instanță chiar de CSJ, susține că după încheierea mandatului un șef de stat ar trebui să fie judecat de instanțele de drept comun, scrie IPN.

Sesizarea depusă de deputatul socialist vizează articolul 39 punctul 2 din Codul de procedură penală, care prevede că CSJ judecă în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de președintele Republicii Moldova.

Dodon susține că această normă este aplicată prin analogie și foștilor șefi de stat, deși, în opinia sa, legea nu face o distincție clară între infracțiunile comise de un președinte în timpul mandatului, faptele de drept comun și situația unei persoane al cărei mandat prezidențial s-a încheiat.

Potrivit fostului șef de stat, după încetarea mandatului, în cazul în care nu a fost inițiată procedura constituțională de punere sub acuzare, fostul președinte ar trebui să fie cercetat și judecat conform regulilor generale de procedură penală, de instanțele de drept comun.

Deputatul socialist susține că menținerea competenței exclusive a CSJ pentru foștii președinți creează un regim juridic discriminatoriu. Pe de o parte, aceștia nu ar beneficia de mecanismul constituțional privind imunitatea și punerea sub acuzare de către Parlament, iar pe de altă parte ar fi privați de dreptul de a fi judecați de o instanță de fond și de a beneficia de o cale ordinară de atac.

Potrivit sursei citate, în sesizare se invocă încălcarea mai multor prevederi constituționale, inclusiv cele privind egalitatea în fața legii, accesul liber la justiție, imunitatea președintelui și interzicerea instanțelor extraordinare. „Aplicarea mecanică” a normei, susține deputatul, transformă Curtea Supremă de Justiție dintr-o instanță supremă ordinară într-o instanță de excepție pentru un fost demnitar, lucru interzis de Constituție.

Igor Dodon solicită Curții Constituționale să suspende, până la examinarea sesizării pe fond, acțiunea articolului 39 punctul 2 din Codul de procedură penală. Totodată, el cere declararea ca neconstituțională a prevederii în partea referitoare la aplicarea acesteia în cazul infracțiunilor săvârșite de foști președinți și sesizarea Parlamentului pentru înlăturarea ambiguității legislative.

Sesizarea vine în timp ce Igor Dodon este judecat chiar de Curtea Supremă de Justiție în dosarul cunoscut generic drept „Sacoșa neagră”. Fostul șef de stat este acuzat de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale, trădare de patrie și îmbogățire ilicită.

Dodon pledează nevinovat și susține că dosarul ar fi motivat politic.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: