Tudor Mardei / Newsmaker

„Un deficit sănătos”. Guvernul a aprobat bugetul pentru anul 2026

Guvernul a aprobat, pe 4 decembrie, proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2026. Potrivit autorităților, veniturile bugetului de stat vor crește cu 5,1%, iar cheltuielile cu 7%. Deficitul bugetar va constitui 20,9 miliarde de lei. Conform premierului, deficitul este mai mare față de anul trecut, dar este „un deficit, în mare măsură, generat de investițiile programate”.

În timpul unei conferințe de presă, organizată înainte de ședința cabinetului de miniștri, premierul a spus că proiectul de pe masa Guvernului va deveni legea bugetului pentru anul viitor, după ce va fi aprobat de Parlament și promulgat de președinte.

„Este un buget format în baza realităților economice. Vreau să vă spun că partea investițiilor crește foarte semnificativ. (…) În acest buget, pentru prima oară cred că din istorie, investițiile capitale cresc cu 55%. Deci, avem o alocație de până la 3 miliarde de lei dedicată investițiilor. (…) În cadrul acestor investiții vom continua să investim în crește și grădinițe, alimentație și reparație. Vom continua să ajutăm antreprenorii. (…) Salariul minim va crește de la 5500 de lei la 6300 de lei, iar valoarea de referință se mărește de la 2200 de lei la 2400 de lei. De această creștere vor beneficia, în primul rând, oamenii cu venituri mici”, a precizat Munteanu.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a menționat că veniturile bugetului de stat vor crește cu 5,1% (circa 3,9 miliarde lei), iar cheltuielile cu 7% (aproximativ 6,6 miliarde lei). Veniturile bugetului de stat pentru anul 2026 au fost estimate la 79,67 miliarde de lei, iar cheltuielile – la 100,57 miliarde de lei. Deficitul bugetar va constitui 20,9 miliarde de lei. Cheltuielile finanțate din surse externe vor constitui 5,71 miliarde de lei, fiind preconizată derularea a circa 112 proiecte. 

Potrivit lui Munteanu, deficitul este mai mare față de anul trecut, dar este „un deficit, în mare măsură, generat de investițiile programate”. „E un deficit mult mai sănătos decât un deficit creat din activitățile din consum”, a spus premierul.

NM by mihaelaconovali25

Potrivit Ministerului Finanțelor, pentru anul 2026, principalele categorii de cheltuieli prevăzute în buget vizează: peste 3 miliarde de lei pentru economie, circa 640 milioane lei pentru ordine publică, peste 630 milioane lei pentru învățământ, circa 590 milioane lei pentru sănătate, circa 371 milioane lei pentru protecția mediului, peste 130 milioane lei pentru cultură și sport.

În domeniul economiei, investițiile totale depășesc 5 miliarde de lei, dintre care, 1,1 miliarde lei pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, peste 560 milioane lei pentru generarea și stocarea energiei, 465 milioane lei pentru dezvoltarea agriculturii și mediului rural, 280 milioane lei pentru dezvoltare regională și locală, peste 195 milioane lei pentru modernizarea căilor ferate, circa 185 milioane lei pentru eficiență energetică în sectorul rezidențial, 165 milioane lei pentru Fondul de garantare a afacerilor în sectorul rural, 140 milioane lei pentru programul de împădurire, 64 milioane lei pentru administrarea zonelor turistice.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, despre mecanismele de protecție propuse de UE pentru noile state membre: „Înțelegem că există anumite îngrijorări”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că înțelege îngrijorările statelor membre ale Uniunii Europene privind posibilele regrese democratice după aderarea unor noi țări și consideră „firească” adoptarea unor măsuri de salvgardare. Șefa statului susține însă că Republica Moldova își dorește să adere la UE cu drepturi depline și muncește pentru a demonstra că reformele promovate sunt durabile. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru portalul Calea Europeană, pe 9 octombrie, în contextul propunerilor Comisiei Europene privind introducerea unor mecanisme de protecție.

„Noi înțelegem că există anumite îngrijorări în rândul statelor membre și înțelegem necesitatea unor măsuri de salvgardare. Este firesc. Și în România au existat anumite elemente unde monitorizarea a continuat și după aderare. Bineînțeles că noi optăm pentru calitatea de membru cu drepturi depline și muncim ca să demonstrăm că ceea ce construim noi aici este durabil. Dar sunt sigură că, după aderare – sper să se întâmple cât mai repede -, statele membre vor vrea să vadă continuitatea îmbunătățirilor și este firesc să fie așa”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că, pe 6 octombrie, Comisia Europeană a prezentat noi mecanisme de protecție pentru a preveni regresul democratic în statele care vor adera la Uniunea Europeană. Potrivit propunerilor, noii membri ar putea fi supuși unor măsuri de supraveghere și sancționare timp de până la 15 ani de la aderare, inclusiv suspendarea temporară a drepturilor de vot în Consiliul UE și a accesului la fonduri europene, în cazurile grave de încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene și a principiului cooperării loiale. Măsurile urmăresc să permită o reacție mai rapidă la abaterile de la statul de drept și să prevină blocarea deciziilor europene. Propunerile trebuie discutate și aprobate de statele membre pentru a putea fi aplicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: