Un nou membru în Consiliul Superior al Procurorilor. Cine este Mariana Cherpec

Procurorul Mariana Cherpec va deveni noul membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), după ce Olesea Vârlan a demisionat. Decizia a fost aprobată de CSP, în cadrul ședinței din 14 martie, scrie TV8.

Cherpec și-a început cariera în 2010, când a fost numită procuror în cadrul Procuratura sectorului Centru, municipiul Chișinău. Între noiembrie 2017 – iulie 2019, a activat la Procuratura Chișinău, oficiul Botanica. În perioada iulie 2019- februarie 2023, Mariana Cherpec a fost purtător de cuvânt în cadrul Procuraturii Generale. Iar din februarie 2023 activează la Procuratura municipiului Chișinău. Potrivit declarației de avere și interese personale, în anul 2022, Mariana Cherpec a obținut venituri de 381,9 mii de lei din activitatea la Procuratura Generală și 8,4 mii de lei din activitatea didactică. Aceasta nu a declarat niciun imobil sau altă proprietate.

În iulie 2023, Mariana Cherpec a promovat evaluarea Comisiei Pre-vetting.

***

Precizăm că membra CSP Olesea Vârlan, care a făcut parte din concursul pentru funcția de procuror general, a demisionat pe 4 martie. S-a întâmplat după ce Vârlan a anunțat că „din greșeală” a acordat un punctaj mai mic decât ar fi trebuit candidatului Ion Munteanu – actualul procuror general interimar.

Concursul pentru funcția de procuror general a fost anulat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Franța cere Rusiei să-și retragă trupele din Transnistria și să susțină „cu adevărat” soluționarea pașnică a conflictului

Franța își reafirmă sprijinul pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova și îi cere din nou Federației Ruse să-și retragă trupele staționate ilegal în regiunea transnistreană. Mesajul a fost transmis de Ministerul francez de Externe pe 21 iulie, când s-au împlinit 34 de ani de la semnarea acordului de încetare a focului, care a pus capăt războiului de pe Nistru.

„Treizeci și patru de ani în urmă, acordul de încetarea focului, din 21 iulie 1992, a pus capăt războiului de pe Nistru. De atunci, cu încălcarea dreptului internațional și a propriilor angajamente, Rusia menține un contingent militar în regiune. În această zi simbolică, Franța își reafirmă încă o dată sprijinul ferm pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova și cere Rusiei să își retragă trupele staționate ilegal pe malul stâng al Nistrului și să susțină cu adevărat procesul de soluționare pașnică a conflictului transnistrean”, se arată în mesajul Ministerului francez de Externe.

Amintim, războiul de pe Nistru a izbucnit în primăvara anului 1992, după proclamarea separatistă a regiunii transnistrene, și s-a încheiat la 21 iulie, prin semnarea unui acord de încetare a focului de către președinții Republicii Moldova și Federației Ruse. Conflictul s-a soldat cu sute de morți și mii de răniți, iar regiunea transnistreană a rămas în afara controlului autorităților constituționale de la Chișinău. De atunci, Rusia continuă să mențină un contingent militar în stânga Nistrului.

Autoritățile de la Chișinău solicită constant evacuarea militarilor ruși și a munițiilor depozitate la Cobasna, precum și înlocuirea actualei misiuni de pacificare cu o misiune civilă internațională. Solicitările sunt, însă, ignorate constant de Moscova. În consecință, prezența militară rusă în stânga Nistrului rămâne unul dintre principalele subiecte ale dosarului transnistrean.

Recent, ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a susținut că Declarația de la Istanbul din 1999 – prin care Rusia s-a angajat să își retragă complet trupele și munițiile din regiunea transnistreană până la 31 decembrie 2002 – nu ar conține obligații asumate de Moscova, ci doar „intenții”. Diplomatul a declarat, totodată, că retragerea militarilor ruși va fi posibilă doar după soluționarea conflictului transnistrean în cadrul formatului de negocieri „5+2”, blocat de la începutul invaziei ruse în Ucraina.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: