Mir24

Un pacient vindecat poate salva alți trei. Câți bolnavi infectați cu COVID-19 s-au tratat grație donatorilor

Până la data de 16 iunie curent, 160 persoane au donat plasmă convalescentă pentru bolnavii infectați cu COVID-19 care se află în stare gravă. Cele 480 doze de plasmă convalescentă obținute au fost administrate pacienților internați la Spitalul Republican, la Institutul de Medicină Urgentă, dar și în Spitalul Clinic Bălți, anunță Ministerul Sănătății într-un comunicat publicat pe 17 iunie.

La Spitalul Clinic Republican ,,Timofei Moșneaga” au fost administrate 188 doze de plasmă convalescentă pentru 71 pacienți în stare gravă, dintre care la 33 pacienți sunt vindecați, iar 19 se află stare de ameliorare, însă continuă tratamentul.

La Institutul de Medicină Urgentă au fost administrate 49 doze de plasmă convalescentă pentru 29 pacienți în stare gravă, dintre care 12 pacienți s-au vindecat, iar alți 9 pacienți continuă tratamentul.

În incinta Spitalului Clinic Bălți au fost administrate 27 doze de plasmă convalescentă pentru 14 pacienți în stare gravă, dintre care 4 pacienți au fost vindecați, iar 2 sunt în stare de ameliorare și continuă tratamentul.

MSMPS îndeamnă persoanele care s-au recuperat complet de COVID-19, să ajute pacienții în stare gravă, care se luptă cu această infecție, prin donarea plasmei, care conține anticorpi împotriva virusului. O singură prelevare de plasmă ajută concomitent trei pacienți bolnavi de COVID-19.

Persoanele care doresc să doneze plasmă trebuie să întrunească următoarele condiții obligatorii specifice, cum ar fi:

– Persoanele trebuie să fie de gen masculin

– Dovada că a suportat infecția COVID-19 – test pozitiv  (prezent virus COVID-19) la debutul bolii, însănătoșire completă și test negativ (lipsă virus COVID-19) la finele tratamentului;

– Lipsa altor boli cronice (diabet zaharat, boli cardiovasculare și pulmonare, boli a ficatului și rinichilor)

O persoană tratată de COVID-19 poate dona plasmă după 14 zile din momentul dispariției ultimului simptom al bolii sau însănătoșirea completă. Potrivit  criteriilor stabilite prin protocolul național de tratament, starea de însănătoșire completă se reconfirmă cel puțin printr- un test negativ la COVID-19.

Persoanele tratate care decid să se solidarizeze în continuare în lupta cu COVID-19, la externare, pot consemna un acord pentru ulterioara recrutare de către Centrul Național de Transfuzie a Sângelui. Toate acordurile se transmit săptămânal la CNTS, iar după două săptămâni de la externare, acestea sunt contactate și recrutate pentru donare.

Persoanele pot dona plasmă atât la Centrul Național de Transfuzie a Sângelui, care dispune de subdiviziuni în Bălți, Cahul și Chișinău, dar și în alte centre de donare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

procuratura.md

Parlamentul a votat redistribuirea competențelor între PA și CNA, în pofida apelului de amânare

Parlamentul a votat, în lectură finală, proiectul care prevede delimitarea competențelor între Procuratura Anticorupție (PA), Centrul Național Anticorupție (CNA) și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Decizia a fost luată pe 11 iunie, în pofida apelului Centrului de Resurse Juridice de a amâna votul.

Reprezentanții Parlamentului au declarat că proiectul prevede delimitarea mai clară a competențelor instituțiilor responsabile de investigarea infracțiunilor economice și de corupție.

Competențele CNA, PA, PCCOCS, Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal

CNA va investiga cazurile grave de fraudă bancară, în care prejudiciul depășește pragul valoric de 250 de salarii medii lunare pe economie. Dosarele cu prejudicii mai mici rămân în competența organelor fiscale. CNA va avea competența de a investiga spălarea banilor ca infracțiune autonomă. Potrivit Legislativului, în contextul extinderii domeniilor de competență ale CNA, va fi instituită o funcție suplimentară de director adjunct, iar mandatul directorului instituției va fi limitat la cel mult două mandate.

Procuratura Anticorupție va conduce urmărirea penală în cazurile de corupție la nivel înalt ce implică demnitari de rang înalt, inclusiv președintele țării, președintele Parlamentului, deputați, prim-ministrul, Avocatul Poporului, judecători, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor, precum și conducerea CNA și a Serviciului de Informații și Securitate.

Potrivit Legislativului, pentru a eficientiza activitatea PCCOCS, infracțiunile minore sau cele care nu prezintă un grad sporit de complexitate sunt excluse din competența acesteia. Astfel, PCCOCS se va concentra pe cauze de terorism, infracțiuni săvârșite de organizații criminale și pe alte dosare excepțional de grave. Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal vor efectua urmărirea penală în cauzele economico-financiare și vamale, în condițiile prevăzute de lege și sub conducerea PCCOCS, dacă prejudiciul cauzat nu depășește 50 000 de unități convenționale.

Reprezentanții Parlamentului au mai declarat că, pentru lectura a doua, inițiativa legislativă a fost completată cu un amendament care conține modificări la Codul de procedură penală, „pentru a înlătura unele interpretări defavorabile existente, pentru a unifica practica judiciară și pentru a garanta un proces penal echitabil”.

Cine a susținut proiectul

Proiectul a fost susținut în lectura a doua de 52 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).

Potrivit Legislativului, elaborarea proiectului a fost determinată de obligațiile asumate de Republica Moldova în cadrul Agendei de Reformă pentru integrarea în Uniunea Europeană. Modificările legislative vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Înainte de vot, președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a declarat jurnaliștilor că nu a citit opinia Centrului de Resurse Juridice, însă „Comisia juridică o să se uite peste această opinie”. „Să vedem cât sunt de mari riscurile. (…) Dar abordarea este următoarea: noi trebuie să investim în instituții care au livrat”, a adăugat el.

***

Amintim că, pe 10 iunie, Centrul de Resurse Juridice din Moldova a declarat că votarea în lectura a doua a acestui proiect trebuie amânată. Potrivit Centrului, în contextul în care Procuratura Anticorupție este supusă procedurii de vetting, iar CNA nu, este contradictoriu ca atribuțiile primei să fie reduse, în timp ce competențe suplimentare să fie transferate celei de-a doua. Organizația a precizat, de asemenea, că CNA are garanții de independență mai slabe decât procuratura și a subliniat necesitatea unei analize suplimentare. Centrul a menționat că și-a expediat poziția în acest sens Parlamentului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: