Decizia Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică referitoare la deschiderea piețelor, localurilor de alimentație publică și a centrelor de fitness a provocat numeroase polemici printre cititorii NM și internauți. NM a discutat cu experții și cu Nicolae Furtună, directorul Agenției Naționale de Sănătate Publică, pentru a afla, pe ce s-a bazat comisia și dacă este vreo logică în acțiunile sale.
Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a luat decizia, la 25 mai, de a relaxa măsurile de carantină. Potrivit acesteia, începând cu 26 mai, în Moldova își reia activitatea transportul terestru internațional, de la 1 iunie se vor redeschide muzeele și piețele din Chișinău și Bălți, iar de la 15 iunie – localurile de alimentație publică și centrele de fitness.
Piețele vs localurile de alimentație publică
Reprezentanții HoReCa s-au revoltat încă de la bun început, de ce piețele se deschid de la 1 iunie, iar localurile de alimentație publică – de la 15 iunie. Ei erau nedumeriți, sunt oare piețele mai sigure din punct de vedere epidemiologic?
Potrivit afirmațiilor lui Nicolae Furtună, directorul Agenției Naționale de Sănătate Publică, decizia comisiei este motivată în primul rând prin faptul că piețele sunt în aer liber, iar localurile de alimentație publică – în spații închise. „Riscul de infectare în spațiile închise este mult mai mare decât în aer liber”, a menționat Furtună.
Cel de-al doilea motiv, potrivit lui, constă în faptul că la piață se poate face în așa fel, ca și cumpărătorul, și vânzătorul să poată contacta unul cu altul fără a-și scoate masca. „Acest lucru este imposibil dacă vizitatorul unei cafenele a venit să mănânce”, a precizat epidemiologul.
La rândul său, Ala Nemerenco, ex-ministrul sănătății, a menționat pentru NM că această decizie este lipsită de logică. „Și restauratorii au dreptate când întreabă, de ce piețele au fost deschise, iar ei nu”, remarcă Nemerenco. Ea mai susține că la piață sunt mult mai mulți oameni și mai multe contacte unii cu alții.
Totodată, ea a subliniat că în alte țări, la început se deschid terasele, iar după ce localurile de alimentație publică se adaptează la modul de amenajare a meselor, la necesitatea de a purta mască în timpul lucrului, au deschis cafenelele și restaurantele în spații închise. În Moldova însă se deschid în același timp localurile de alimentație publică și în spații închise.
Autobuzele și trenurile vs avioanele
Și decizia de a permite călătoriile internaționale cu autobuzele și trenurile și de a menține interdicțiile în ce privește călătoriile cu avionul a provocat nedumerirea unor persoane. Cei nemulțumiți argumentau că zborul cu avionul durează mai puțin decât călătoria cu autobuzul.
Cei de la Agenția Națională de Sănătate Publică afirmă că în acest caz, este vorba despre anularea treptată a măsurilor de carantină. „Noi am spus că totul se va face gradual, nu se poate totul odată. Nu putem afirma sută la sută ce este mai sigur. Avionul zboară repede, dar stai mult timp la aeroport și la ieșire, intri în contact cu oamenii. Călătoria cu autobuzul este mai îndelungată, dar nu trebuie să aștepți atât de mult ca la aeroport. În ambele cazuri de circulație, există riscul că o persoană cu simptome ale coronavirusului se va pomeni în mijlocul de transport”, a precizat directorul ANSP.
În opinia lui Nemerenco, avionul este un mijloc de transport mult mai sigur din punct de vedere epidemiologic. „Avionul parcurge într-o oră [distanța pe care autobuzul o parcurge în zece ore]. Deși avionul poate transporta mai mulți oameni (aproximativ 180 vs 50 într-un autobuz – NM), acolo sunt instalate sisteme bune de ventilare și climatizare, iar în interior este mult mai mult spațiu”, a menționat Nemerenco. Potrivit afirmațiilor sale, dacă într-un microbuz care se deplasează din Moldova spre Franța va ajunge un purtător de COVID-19 fără simptome, până la sfârșitul călătoriei, s-ar putea îmbolnăvi toți pasagerii.
Centrele de fitness vs piscine
Mulți au criticat și decizia comisiei de a deschide de la 15 iunie centrele de fitness care trebuie să funcționeze fără vestiare, cabine de duș și piscine.
În opinia autorităților, activitatea fără vestiare și cabinele de duș reduce riscul de contaminare. „Când o persoană merge la vestiar, contactează cu cineva, intră în cabina de duș – cu altcineva [fără respectarea distanței sociale]. Dacă cineva dorește să se ocupe în sala de forță, își schimbă hainele, se așează în mașină, merge, se ocupă, apoi iar se așează în mașină, iar acasă își schimbă din nou hainele și se spală”, afirmă Furtună.
În ce privește piscinele, potrivit șefului ANSP, aceasta ține de politica statului privind relaxarea treptată a măsurilor de carantină – la început, unele relaxări, mai târziu, altele.
Nici Nemerenco nu a văzut logica în menținerea piscinelor și a cabinelor de duș închise. „Acolo nu este vorba despre infecție intestinală care se transmite prin apă”, a menționat ex-ministrul sănătății.
