Unele manifestări care subminează securitatea sau „defăimează” țara ar putea fi interzise. Proiect de lege

În Republica Moldova ar putea fi interzise evenimentele publice culturale, artistice, sportive, religioase, de divertisment și comerciale prin care se urmărește chemarea la agresiune militară, subminarea securității naționale și integrității teritoriale a Republicii Moldova, propagarea „defăimării țării” etc. Decizia cu privire la interdicție va fi luată de instanță. Prevederile respective se regăsesc într-un proiect de lege elaborat de Ministerul Afacerilor Interne și publicat pentru consultări publice până pe 22 aprilie.

În nota de fundamentare se menționează că proiectului de lege reglementează modalitatea de organizare și desfășurare doar a evenimentelor cu caracter religios, sportiv, cultural-artistic, de divertisment și comercial. Potrivit MAI, în Legea privind întrunirile din 2008 se stipulează că aceasta nu reglementează asemenea tipuri de manifestații, însă ele vor fi desfășurate și organizate conform prevederilor sale până la adoptarea unor acte normative speciale. Astfel, instituția consideră că un proiect de lege care să stabilească aceste lucruri este „imperios necesar”.

Proiectul de lege stipulează responsabilitățile organizatorilor, instituțiilor statului și oamenilor legii în acest proces.

Documentul prevede, între altele, interdicții/restricții privind desfășurarea acestor tipuri de evenimente publice, prin care se urmărește:

  • chemarea la acțiuni militare de agresiune, instigarea la acțiuni violente pe motive de prejudecată;
  • instigarea la discriminare pe motive de prejudecată, în sensul Legii nr. 121/2012 cu privire la asigurarea egalității;
  • chemarea la subminarea securităţii naţionale sau a integrității teritoriale a Republicii Moldova;
  • comiterea contravențiilor și/sau infracțiunilor contra securității publice și a ordinii publice și a altor fapte ilegale care pot pune sau pun în pericol viața, integritatea corporală și sănătatea persoanei;
  • instigarea la comiterea contravențiilor și/sau infracțiunilor, încălcarea normelor morale unanim acceptate în societate, precum și a drepturilor şi libertăților persoanelor;
  • propagarea ideilor totalitare, rasiste sau ale oricăror organizații terorist-diversioniste, defăimarea țării și a națiunii.

Proiectul de lege prevede că, după ce primăria unei localități a fost notificată cu privire la intenția desfășurării unui eveniment public, aceasta informează în decurs de 24 de ore forțele de ordine ale MAI. Ulterior, Inspectoratul General al Carabinierilor va evalua gradul de risc al evenimentului. În cazul în care se constată că există un grad de risc mediu sau ridicat, Inspectoratul General al Carabinierilor va face o ședință cu reprezentanții primăriei și organizatorul evenimentului și, după caz, alte autorități interesate, în vederea elaborării unui plan de securitate în care să fie stabilite măsuri de protecție a participanților.

În cazul în care se dețin probe că, prin evenimentul public care se intenționează a organiza vor fi încălcate interdicțiile de mai sus, primăria inițiază o procedură judiciară, prin care solicită interzicerea desfășurării acestuia. Demararea procedurii judiciare nu suspendă însă dreptul de desfășurare a evenimentului.

Instanța va examina cererea autorității locale și se va pronunța în cel mult 3 zile de la data depunerii. Aceasta poate adopta următoarele hotărâri:

  • menținerea dreptului de a desfășura evenimentul public;
  • interzicerea desfășurării evenimentului public notificat.

Organizatorul evenimentului, reprezentantul autorității publica locale sau cel al forțelor de ordine din subordinea MAI vor avea dreptul să conteste decizia judecătorească, în cel mult trei zile de la data pronunțării.

1 Proiect de Lege Evenimente p… 67f511f8d22c5 by Ana-Maria

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Avocații lui Igor Dodon au cerut audierea a 108 martori. Instanța a admis doar 5

Avocații deputatului PSRM, Igor Dodon, au cerut la ședința de astăzi, 24 august, din dosarul „Sacoșa” audierea a 108 martori. Magistrații au admis parțial cererea, acceptând audierea a cinci martori. În aceeași ședință a fost audiată deputata Zinaida Greceanîi. Politiciana este martor al apărării, dar are calitatea procesuală de învinuit într-o cauză penală disjunsă din același dosar, relatează TVR Moldova.

În declarațiile sale, Zinaida Greceanîi a vorbit despre negocierile politice din 2019 și despre discuțiile privind formarea unei majorități parlamentare. Potrivit acesteia, Partidul Socialiștilor era pregătit inclusiv pentru alegeri parlamentare anticipate, dar încerca să găsească o soluție pentru deblocarea situației politice.

Greceanîi a declarat că PSRM își dorea ca, în cazul unei coaliții, să îi revină funcțiile de președinte al Parlamentului, ministru al Apărării și responsabilitatea pentru relațiile externe. În același timp, potrivit deputatei, Partidul Democrat bloca activitatea instituțiilor statului.

Nu credeam că poți să faci coaliție cu PD”, i-ar fi spus Igor Dodon după una dintre discuțiile privind negocierile cu Vladimir Plahotniuc, potrivit declarațiilor lui Greceanîi în instanță.

Politiciana a afirmat că Partidul Democrat ar fi insistat asupra obținerii controlului asupra mai multor domenii și instituții, inclusiv asupra blocului economic și juridic. Potrivit ei, formațiunea ar fi cerut din start ca Vladimir Plahotniuc să devină prim-ministru.

Greceanîi a mai declarat că, în acea perioadă, fiecare formațiune politică încerca să obțină cât mai mult control, iar în cadrul Blocului ACUM exista insistența ca anumite legi să fie adoptate înainte de alegerea președintelui Parlamentului.

Greceanîi a insistat și asupra neîncrederii lui Igor Dodon față de reprezentanții Partidului Democrat. Ea a spus că Dodon considera că democrații „mimau” negocierile și că o soluție pentru depășirea situației politice și a ceea ce socialiștii considerau a fi „capturarea statului” era formarea unei coaliții cu Blocul ACUM.

Potrivit martorei, Igor Dodon a fost trimis la negocierile cu Vladimir Plahotniuc pentru că era considerat mai calm în discuții. Fosta deputată a negat că ar fi avut discuții cu Vladimir Plahotniuc. „Cu Plahotniuc nu am avut discuții. L-am văzut o dată în Guvern și am întrebat: aista cine mai este”, a relatat ea.

Ce spune Igor Dodon

Între timp, în cadrul unor declarații de presă la Parlament, pe 24 august, Igor Dodon a spus că va depune declarații după ce se va încheia prezentarea probelor.

Dodon susține că nu există probe contra sa și că procesul se desfășoară cu nereguli grave: „Indiferent de decizia pe care o vor lua, ea este ilegală, anticonstituțională și cu riscuri de dosare penale”.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: