digi24.ro

Unul dintre bebelușii dați soldaților SUA peste gard în haosul din Kabul nu este de găsit nici până în prezent

La sfârșitul lunii august, imaginile cu un soldat american care prinde un bebeluș pe deasupra gardului de beton cu sârmă ghimpată al aeroportului din Kabul au făcut înconjurul lumii și au devenit unele dintre fotografiile-emblemă ale retragerii SUA din Afganistan, după 20 de ani de război eșuat. Acum, la peste două luni de la acele zile extrem de tensionate, unul dintre bebelușii care a fost dat militarilor americani încă nu a putut fi găsit, iar familia îl caută cu disperare, scrie digi24, cu referire la Reuters.

A fost o decizie luată la secundă – Mirza Ali Ahmadi și soția sa, Suraya, aflați în mijlocul mulțimii și haosului de lângă aeroport, împreună cu cei cinci copii ai lor, în data de 19 august, și-au dat copilul unui soldat american care i-a întrebat dacă au nevoie de ajutor.

Temându-se că fiul lor de doi ani, Sohail, ar putea să fie strivit în busculada de la aeroport, cei doi l-au dat soldatului peste gard, crezând că vor ajunge și ei în interior, repede. La acel moment, însă, talibanii începuseră să-i forțeze pe cei veniți la aeroport să se întoarcă.

Familiei Ahmadi i-a luat peste o jumătate de oră să ajungă pe cealaltă parte a gardului aeroportului, iar când au ajuns acolo, Sohail nu mai era de găsit.

Unul dintre oficialii civili din zonă au spus că Sohail ar fi putut fi evacuat din Afganistan într-unul dintre avioanele care au părăsit țara în acele zile haotice.

Un purtător de cuvânt de la Departamentul de Stat a spus că autoritățile americane lucrează cu toți partenerii internaționali și cu comunitatea internațională „pentru a explora toate modalitățile de a localiza copilul, inclusiv prin alerte roșii emise de Centrul Internațional pentru copii pierduți și exploați”.

„Nu pot să mă gândesc decât la copilul meu. Toți mă sună, mama, tata, sora și încearcă să mă consoleze spunându-mi că Dumnezeu este bun și că fiul meu va fi găsit”, a spus Suraya, mama copilului.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari | NewsMaker

CC: candidații la funcția de judecător constituțional scapă de Vetting, dar lista de sancțiuni a SIS rămâne valabilă

Curtea Constituțională (CC) a declarat inadmisibile o serie de sesizări cu privire la aspecte-cheie ale numirii judecătorilor CC, dar și persoane asociate măsurilor restrictive internaționale. Înalta Curte a decis că judecătorii CC pot deține funcția două mandate consecutive și nu a găsit temei pentru introducerea unei verificări obligatorii (vetting) sau pentru crearea unor comisii independente de selectare a candidaților. De asemenea, Curtea Constituțională a considerat legală includerea cetățenilor Republicii Moldova în lista subiecților asociați sancțiunilor internaționale de către Serviciul de Informații și Securitate (SIS). Precizările au fost făcute de președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, în cadrul unui briefing de presă din 18 septembrie.

Numirea judecătorilor CC

Procedura de numire a judecătorilor CC a fost contestată anterior de deputatul neafiliat Gaik Vartanean. Una dintre principalele sesizări se referea la norma legală care permite judecătorilor Curții Constituționale să dețină această funcție timp de două mandate. Autorul sesizării susținea că această prevedere subminează independența judecătorilor.

Totuși, Curtea Constituțională a avut o altă opinie. Domnica Manole a spus că, în decizia sa, instanța a subliniat că Constituția stabilește că judecătorii constituționali sunt numiți pentru un mandat de șase ani, dar nu prevede o limitare expresă a numărului de mandate, ca în cazul altor funcții înalte.

Curtea a constatat că autorul sesizării nu a argumentat în ce mod numirea unui judecător pentru al doilea mandat afectează independența judecătorilor. Mai mult, Curtea a reținut că durata mandatului judecătorilor constituționali nu coincide cu durata mandatului autorităților politice care au competența să-i numească în funcție, aceasta reprezentând o garanție suplimentară pentru independența lor. Prin urmare, dispoziția legală care permite două mandate pentru funcția de judecător constituțional nu contravine Constituției”, a menționat președinta CC.

Au fost respinse, de asemenea, cererile privind introducerea prin lege a obligativității unui concurs public pentru selectarea judecătorilor constituționali, crearea unei comisii de selecție independente și implementarea procedurii de vetting pentru candidați. Înalta Curte consideră că Constituția atribuie în mod clar competențe de numire celor trei autorități competente — Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii — și nu obligă legislatorul să introducă asemenea proceduri.

Cu privire la vetting-ul judecătorilor constituționali, Curtea a reținut că, deși în alte state vetting-ul judecătorilor constituționali a fost considerat ca având un scop legitim, obligativitatea acestuia nu decurge din prevederile Constituției Republicii Moldova invocate de autorul sesizării”, a spus Manole.

Cu privire la interzicerea ex-membrilor de partid să devină judecători CC, Curtea Constituțională a făcut trimitere la poziția Comisiei de la Veneția, subliniind că apartenența la un partid în trecut nu trebuie să constituie un obstacol, cu condiția ca magistratul să înceteze orice activitate politică înainte de depunerea jurământului.

Amintim că, în iunie, Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii au numit cinci din cei șase judecători noi ai Curții Constituționale. Trei dintre dintre aceștia sunt magistrați ai Înaltei Curți cărora le expirau mandatele. Anterior, NM a relatat cine a intrat în componența „nou-veche” a Curții Constituționale, ce acuzații au înaintat societatea civilă și opoziția autorităților și ce spune legea despre numirea judecătorilor constituționali.

Lista SIS

În cadrul briefing-ului, Domnica Manole a comunicat că obiecțiile formulate față de Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale au fost, de asemenea, declarate inadmisibile. Reclamanții au contestat procedurile și criteriile de includere a persoanelor fizice sau juridice pe lista subiecților afiliația sancțiunilor internaționale de către Serviciul de Informații și Securitate, invocând încălcarea prezumției de nevinovăție și a dreptului la un proces echitabil.

Curtea a subliniat că includerea pe listă nu echivalează cu o acuzație penală sau cu o sancțiune, ci reprezintă o măsură preventivă de securitate. Curtea a observat că persoanele vizate au putut contesta ordinul Serviciului de Informații și Securitate de includere în listă în fața instanțelor de judecată, fapt care dovedește că dreptul la un proces echitabil poate fi exercitat, conform garanțiilor din Codul administrativ”, a declarat Domnica Manole.

Potrivit ei, autorii obiecțiilor nu au demonstrat modul în care normele contestate le-ar afecta alte drepturi. Aceasta a subliniat că o simplă enumerare a articolelor Constituției, fără argumente clare, nu constituie o critică veritabilă, iar Curtea nu-i poate substitui, în acest sens, pe autori.

În plus, președinta Curții Constituționale a menționat că prevederile contestate ale legii nu încalcă accesul la justiție, principiul nediscriminării sau prezumția de nevinovăție, deoarece nu sunt sancțiuni penale, ci măsuri preventive de securitate. Conform ei, Curtea nu a putut la o analiză în fond pe baza criticilor formulate, deoarece autorii nu au prezentat argumentele de rigoare.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: