Alexei Ceban susține, că mitul despre dezvoltarea autismului din cauza vaccinurilor a apărut în anii 2000. Aceasta este presupunerea cercetătorului britanic Andrew Wakefield, pe care a expus-o într-o lucrare. Ceban subliniază faptul, că de atunci s-au efectuat zeci de studii care au respins această afirmație. „Este demonstrat faptul, că autismul este de altă origine și nu are nicio legătură cu vaccinarea. Ultimele studii s-au efectuat în anul 2019. În Danemarca au fost verificate datele a peste o jumătate de milion de copii și nu s-a depistat nicio legătură dintre imunizare și dezvoltarea autismului. Cu toate acestea, mulți continuă să folosească acest mit ca unul dintre argumentele principale împotriva imunizării.", a menționat Ceban. El a mai subliniat, că vaccinurile nu pot provoca nici apariția altor maladii grave.

Alexei Ceban afirmă, că într-adevăr, în unele vaccinuri se utilizează săruri de aluminiu pentru a spori răspunsul imunologic al organismului și acțiunea vaccinului. El a menționat, că fără sărurile de aluminiu, ar fi fost necesară creșterea cantității de agenți virali și bacterieni. Potrivit lui, concentrația sărurilor de aluminiu în vaccinuri este de câteva ori mai mică decât cea din produsele pe care le consumăm în fiecare zi: „Un copil primește mai multe săruri de aluminiu odată cu laptele matern sau cu laptele din soia decât cu vaccinul."

Epidemiologul a mai spus, că vaccinurile într-o singură doză nu conțin mercur, iar tiomersalul este un compus organo-mercuric, care conține etilmercur ce se elimină din organism mult mai repede, față de metilmercur ce se conține în cantități mult mai mari în pește. Tiomersalul se folosește pentru a preveni creșterea bacteriilor și ciupercilor în vaccinurile inactivate (ce conțin virusul neutralizat). Ceban a subliniat faptul, că tiomersalul se conține doar în fiolele cu mai multe doze. Totodată, el a menționat, că tiomersalul se elimină rapid din organism, spre deosebire de alte derivate de mercur. „Într-un singur vaccin e mai puțin mercur decât în conservele de pește pe care le cumpărăm din magazine.", a menționat Alexei Ceban.

El a mai spus, că în Republica Moldova, vaccinurile cu tiomersal sunt rar folosite. „Cel mai adesea, tiomersalul este folosit în vaccinurile împotriva gripei, dar în Moldova, noi folosim vaccinurile cu o doză unică, din acest motiv, acestea nu conțin tiomersal.", a subliniat Alexei Ceban.

Alexei Ceban a comunicat, că majoritatea vaccinurilor ajung în Republica Moldova prin intermediul UNICEF, iar calitatea acestora este recunoscută de organizațiile internaționale specializate. Astfel, potrivit afirmațiilor sale, vaccinurile împotriva hepatitei B sunt aduse în Republica Moldova din Coreea de Sud, cele împotriva poliomielitei, infecției cu rotavirus sau pneumococice – din Belgia, împotriva difteriei și rujeolei – din India, iar cele împotriva infecției provocate de papilomavirusul uman din SUA.

Potrivit afirmațiilor lui Alexei Ceban, chiar dacă unui copil i se administrează câteva vaccinuri în același timp, acestea nu-i pot dăuna. Dimpotrivă, aceasta se face pentru că majoritatea nou-născuților nu au imunitate împotriva difteriei, tusei convulsive, hepatitei virale B, poliomielitei și altor afecțiuni. „Copiii sunt vaccinați la această vârstă, pentru că ei sunt cei mai vulnerabili în fața acestor maladii, deoarece după 6 luni, nivelul de anticorpi oferiți de către mamă scade progresiv și copilul rămâne fără protecție față de mai mulți agenți patogeni periculoși.", a menționat Ceban.

El a mai precizat, că în primele 24 de ore de la naștere, un copil primește doar un vaccin – cel împotriva hepatitei virale B. Majoritatea vaccinurilor se administrează copilului în perioada de la 2 până la 6 luni, când organismul său este mult mai pregătit.

Alexei Ceban susține, că acest mit este cel mai periculos, pentru că pune în pericol sănătatea copiilor și a maturilor. El a menționat, că timp îndelungat în Republica Moldova nu au fost înregistrate focare de rujeolă, dar în anul 2018, peste 300 de copii din țara noastră s-au îmbolnăvit de rujeolă. Epidemiologul este de părere, că a fost anume din cauză, că mulți părinți nu au considerat rujeola prea periculoasă și nu și-au vaccinat copiii împotriva acestei maladii. „În 2008-2011 și 2014-2017, nu am avut niciun caz de rujeolă. Eram aproape de eliminarea totală a răspândirii rujeolei. Mulți au început să creadă că nu este o maladie gravă și au încetat să-și vaccineze copiii. Acum, același lucru se întâmplă cu difteria. Un focar al acestei maladii a fost înregistrat în Ucraina și există un pericol serios ca epidemia să ne afecteze și pe noi.", a spus Ceban. El a mai menționat faptul, că atâta timp cât există riscul de import al diferitor maladii infecțioase, este necesară imunizarea împotriva acestora. „Vaccinurile încetează să fie necesare doar atunci când boala este eradicată sau agentul patogen nu mai este detectat pentru o perioadă îndelungată, așa cum s-a întâmplat cu variola [ultimul caz de contaminare cu variolă a fost înregistrat în anul 1978]. În celelalte cazuri, rămâne întotdeauna riscul de import.", a subliniat Ceban.