btv.md

Val masiv de demisii la Curțile de Apel Bălți, Cahul și Comrat: 15 judecători s-au eliberat din funcție

Cererile de demisie a 15 judecători de la Curțile de Apel Bălți, Cahul și Comrat, care au fost depuse la începutul acestei luni, au fost aprobate pe 10 decembrie de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Printre cei care au plecat se numără preşedintele interimar al Curţii de Apel Cahul, dar şi doi vicepreşedinţi interimari ai Curţii de Apel Bălţi. Pentru a evita blocarea activităţii acestor instanţe, Consiliul Superior al Magistraturii va transfera temporar judecători de la alte instanţe, relatează TVR Moldova.

12 dintre cei 24 de magistraţi de la Curtea de Apel Bălţi au ales să plece din funcţie. Au mai demisionat preşedintele interimar şi un judecător de la Curtea de Apel Cahul, iar acolo mai sunt ocupate acum doar trei din cele nouă funcţii de magistrat. De asemenea, a plecat şi un magistrat al Curţii de Apel Comrat, unde din şapte funcţii sunt ocupate numai trei. Valul de demisii vine după ce s-a anunţat începerea evaluării judecătorilor, iar cererile au fost examinate şi aprobate de CSM în lipsa magistraţilor.

Nu vom putea vorbi de aceeaşi stabilitate şi acelaşi randament de examinare a dosarelor aşa cum a fost până la aceste demisii.  Am anunţat mai multe concursuri pentru funcţia de bază la Curţile de Apel bălţi, Cahul şi Comrat. Avem în primul concurs, care deja s-a desfăşurat. Din cei patru candidţai la Curtea de Apel Bălţi au fost selectaţi doi. La Curtea de Apel Comrat şi Cahul nu au fost”, a declarat președintele CSM, Sergiu Caraman.

Conducerea CSM crede că transferurile temporare sunt cea mai eficientă soluţie, pe moment. Au fost iniţiate mai multe concursuri pentru astfel de transferuri, dar preşedintele CSM recunoaşte că aceste funcţii din teritoriu nu sunt prea atractive pentru că magistraţii sunt nevoiţi să-şi suporte singuri cheltuielile de transport şi chirie. Recent, Guvernul a aprobat un proiect de lege privind compensarea acestor cheltuieli ale judecătorilor, iar preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii speră că acest lucru va motiva magistraţii să accepte transferuri la instanţele din ţară.

Compensaţia conform proiectului este plafonată. Orientativ suma este de 4 500 de lei pentru chirie.  Încercăm să încurajăm colegii judecători de la primele instanţe să vină prin transfer temporar la Curţile de Apel, care de regulă sunt în alte raioane decât unde ei activează. Şi trebuie cumva din punct de vedere financiar să încurajăm judecătorii să o facă”, a spus Sergiu Caraman.

Amintim că şi Curtea de Apel Chişinău s-a confruntat în luna mai cu o situţie similară. Atunci, mai mult de jumătate dintre magistraţi au demisionat pentru că nu au fost de acord cu verificarea averilor şi integrităţii. Iar anul trecut, Curtea Supremă de Justiţie la fel s-a confruntat cu un blocaj major în activitate. Atunci 80% din magistraţii instanţei și-au părăsit funcţiile.

Magistraţii care nu promovează vettingul nu vor beneficia de facilităţile prevăzute de lege în cazul lor şi nu pot activa în domeniul dreptului pe o perioadă de până la şapte ani.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: