Valeria Stoica, interpreta originară din Republica Moldova și îndrăgită de publicul de pe ambele maluri ale Prutului, va cânta la Chișinău, în cadrul celui mai mare eveniment de mediu, Ziua Mondială a Mediului.
Festivalul va începe la data de 10 iunie, ora 16:00, în parcul Valea Morilor, și va cuprinde expoziții, iarmaroc, activități informative și recreative, distracție și odihnă — toate axate pe tematica de mediu. Seara se va încheia cu un concert susținut de Valeria Stoica.
Interpreta originară din Republica Moldova, de mai mulți ani locuiește în București și a devenit extrem de populară datorită cântecelor sale indie (cu elemente rock, pop, folk), precum «Get Back», «Just a Boy», «Be My Friend» «Empty Air» etc. Aceste cântece au ocupat inclusiv poziții de top în clasamentele muzicale din Europa, Statele Unite și România.
Începând din 2019, Valeria Stoica a urcat pe marile scene din România, inclusiv la festivalul Electric Castle, alături de nume mari, precum Florence and the Machine, 30 Seconds to Mars, The Vaccines și alții. De asemenea, a fost invitată să deschidă concerte pentru Jacob Lee în București și Lucy Dacus în Dortmund.
Recent, imaginea Valeriei Stoica a fost prezentată pe un panou publicitar în celebrul Times Square din New York, în calitate de «equal ambassador» (ambasadoare a egalității) pentru România, în cadrul platformei de streaming Spotify.
Valeria Stoica este autoarea pieselor pe care le interpretează. Acestea sunt de stare, din inimă, iar cântăreața spune că se inspiră din… natură (despre care inclusiv amintește și cântă în versurile sale).
Menționăm că Festivalul Ziua Mediului va avea loc în acest an în perioada 10-30 iunie. Evenimentul va fi lansat în Parcul Valea Morilor, cu expoziții, iarmaroc, ateliere, activități recreative, distracție și concertul Valeriei Stoica, iar apoi va continua până la sfârșitul lunii, cu diverse evenimente, inclusiv în afara capitalei.
Participarea publicului pe 10 iunie va fi gratuită.
Festivalul Ziua Mediului Evenimentul este organizat de Asociația Jurnaliștilor de Mediu împreună cu comunitatea de mediu din Republica Moldova, beneficiind de sprijinul Suediei, Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD Moldova), Organizației Mondiale a Sănătății (OMS Moldova), Ministerului Mediului și Delegației Uniunii Europene în Moldova.
Ilan Șor a anunțat că își oprește „proiectele sociale” în Moldova și că își retrage sprijinul politic acordat primarilor afiliați. Dar poate fi crezut? NewsMaker a analizat, împreună cu mai mulți experți, strategia lui Șor, rolul Kremlinului și legăturile cu noul partid și cu Kârgâzstanul.
Șor se retrage din Moldova?
Fostul lider al partidului „Șor”, declarat neconstituțional, Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare și ascuns la Moscova, a anunțat într-un mesaj video publicat pe 1 decembrie că suspendă toate „proiectele sociale” derulate în Moldova. Șor s-a prezentat mult timp ca politician-mecena, însă sursele de finanțare ale acestor „proiecte” au fost netransparente, iar el însuși a fost condamnat pentru implicare în „furtul miliardului”. Totodată, autoritățile din Moldova îl acuză de finanțare ilegală a partidelor, cumpărarea alegătorilor și organizarea protestelor plătite.
Marina Tauber/Telegram
Anunțând suspendarea proiectelor sociale, Ilan Șor a acuzat autoritățile de la Chișinău că ar fi blocat conturile destinate activităților caritabile. Totodată, el și-a retras sprijinul politic acordat primarilor afiliați. La scurt timp, primara Orheiului, Tatiana Cociu, a declarat că își dă demisia. Orheiul are o semnificație aparte pentru Șor: a fost punctul de lansare a carierei sale politice. În 2015, Șor a câștigat alegerile pentru funcția de primar, iar de atunci candidații susținuți de el au dominat constant scrutinurile locale.
Ultimele alegeri locale generale din Republica Moldova au avut loc în 2023. Cu doar câteva zile înainte de scrutin, Comisia pentru Situații Excepționale a exclus din competiție partidul „Șansă”, considerat succesorul neoficial al partidului „Șor”, declarat neconstituțional în 2022. Totuși, această excludere nu l-a lipsit complet pe Ilan Șor de candidați în alegeri. Tatiana Cociu, care și-a anunțat recent demisia din funcția de primar al Orheiului, a fost „candidata de rezervă” a lui Șor la alegerile din 2023. Inițial, în cursa electorală intra Alexei Lungu, candidatul partidului „Șansă” și principalul favorit. Cociu candida din partea „Forței Alternative de Salvare a Moldovei” (FASM). După ce „Șansă” a fost exclus din alegeri, Șor a sprijinit-o public pe Cociu – o strategie repetată și în alte localități. În absența propriilor candidați, Șor a susținut reprezentanți ai „Renașterii”, ai FASM sau candidați independenți.
Tatiana Cociu
În anul 2024, toate partidele asociate cu Ilan Șor s-au unit în blocul „Victorie”. Totuși, la alegerile-cheie din Moldova – prezidențiale și parlamentare – blocul nu a participat, deoarece CEC nu l-a admis la alegeri.
Pe parcursul anului dintre alegerile prezidențiale și cele parlamentare, organele de drept au intensificat investigațiile privind finanțarea ilegală a partidelor afiliate lui Ilan Șor. Activitatea structurilor de forță în această direcție a continuat și după scrutinul parlamentar de la sfârșitul lunii septembrie. Doar în ultimele câteva luni, peste zece foști lideri ai organizațiilor teritoriale ale partidului „Șor” au ajuns în fața instanței sau au fost deja condamnați la pedepse cu închisoarea.
Cel mai răsunător a fost procesul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, care a câștigat alegerile de bașcan cu sprijinul lui Șor. Ea a fost condamnată la șapte ani și jumătate de închisoare într-un penitenciar de tip semiînchis. Acum dosarul este examinat de Curtea de Apel. După sentința bașcanei, retorica autorităților autonomiei s-a schimbat brusc, ceea ce a dat motiv pentru discuții despre „deşorizarea Găgăuziei”.
Procesele asupra apropiaților lui Șor aveau loc și în timpul campaniei electorale. Atunci, autoritățile Moldovei declarau despre tentativele Kremlinului de a influența alegerile, inclusiv prin mâinile lui Ilan Șor.
Analistul politic Victor Ciobanu a menționat pentru NM că alegerile parlamentare din Moldova au fost miza decisivă a Kremlinului: „Existase un calcul că Blocul Patriotic va obține 40%, iar Șor — 10%. În rezultat, blocul lui Șor nu a fost admis deloc la alegeri, iar „patrioții” au obținut 24%. Este un eșec al Moscovei și al lui Șor”.
Retragere sau teatru?
Totuși, înfrângerea la alegeri nu a devenit deloc motivul încetării activității, ci, mai degrabă, un pretext pentru schimbarea tacticii. Iar declarația actuală a lui Șor despre suspendarea proiectelor sale în Moldova este parte a acestei noi tactici. „În configurația actuală a forțelor proruse din Moldova, nu îl vom vedea pe Șor. Dar asta nu înseamnă că Moscova s-a despărțit de Moldova. În timpul apropiat vor avea loc alegeri în Găgăuzia (în Adunarea Populară și, probabil, alegeri anticipate pentru bașcan), și Rusia va încerca acolo [să-și ia revanșa]. Kremlinul va mai juca o dată cartea găgăuză și transnistreană”, consideră Victor Ciobanu.
Doctorul în științe politice, Angela Colațchi, la rândul ei, a numit adresarea video a lui Șor „un spectacol prost”: „Nu am crezut. A jucat neconvingător. Nu este în tradiția lor să-și țină cuvântul. Strategia lor a eșuat, înseamnă că va fi o altă strategie”.
Ambii experți au fost de acord că parte a noii strategii a lui Șor ar putea deveni noul partid „Pentru Țară”, despre crearea căruia a anunțat fostul primar al orașului Basarabeasca, Valentin Cimpoieș.
Валентин Чимпоеш
Șor însuși a declarat că obiectivul principal este schimbarea puterii în Republica Moldova, în acest scop urmând să fie creat un „front comun”. Ce formă va avea acest front și când ar putea fi lansat, politicianul nu a precizat.
Din Moldova în Kârgâzstan?
Între timp, pe 18 noiembrie a ieșit la iveală faptul că Ilan Șor este implicat în lansarea noului canal de televiziune „Nomad” în Kârgâzstan, proiect care ar putea fi folosit pentru difuzarea propagandei ruse. Potrivit publicației „Meduza”, organizația „Eurasia”, afiliată lui Șor, organizează instruiri media pentru viitorii angajați ai postului, iar funcțiile de conducere urmează să fie preluate de foști angajați ai canalului RT, finanțat de Kremlin.
Despre crearea canalului „Nomad” s-a aflat cu câteva luni în urmă. Conform datelor „Radio Azattyk”, recrutarea angajaților era realizată de editorii biroului kârgâz al agenției ruse „Sputnik”. Una dintre funcțiile de conducere a fost obținută de redactorul-șef al acestei agenții, iar noii angajați sunt atrași și din alte instituții media ale țării. Președintele Uniunii Jurnaliștilor din Kârgâzstan și directorul „Canalului 7”, Iliazbek Baltashev, consideră că jurnaliștii pleacă la „Nomad” din cauza unor salarii mai mari, iar redacțiile locale nu pot concura cu „marile instituții media din exterior”.
Victor Ciobanu nu exclude faptul că Șor ar putea „să-și adune recuzita de magician” și să se reorienteze spre Kârgâzstan. „Este posibil ca la Kremlin să existe planuri pentru Șor în Kârgâzstan. Poate vom vedea acolo deschiderea vreunui «Land» (Șor a deschis în Moldova parcurile gratuite de distracții OrheiLand, GăgăuziaLand)”, a menționat expertul.
Ce va face guvernarea?
Politica partidului de guvernământ PAS s-a construit în mare parte pe confruntarea cu Ilan Șor. Autoritățile vorbesc constant despre necesitatea eliminării „elementului șorist” din viața politică a Republicii Moldova. Totodată, lupta cu Șor a fost adesea invocată drept argument în favoarea unor decizii nepopulare ale guvernării.
Analistul Victor Ciobanu a menționat că în anul următor în Moldova nu vor avea loc alegeri mari, de aceea, deocamdată, cu greu vom vedea „acel front șorist”. „Dar mai aproape de alegeri ei se vor manifesta. Și puterea va trebui să reacționeze”, a concluzionat expertul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc, învinuit în dosarul cunoscut sub numele de „Frauda bancară”, a fost adus pe 3 decembrie la o nouă ședință de judecată. Aflat în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13, Plahotniuc fusese escortat și în ajun, pe 2 decembrie, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.
Pe 3 decembrie, Plahotniuc a fost întrebat de jurnaliști cum pledează în fața instanței. „Am spus ieri”, a răspuns acesta. Totodată, el a spus că va face miercuri declarații pentru presă „dacă o să se permită”.
Între timp, Judecătoria sectorului Buiucani a acceptat 27 din cei 168 de martori propuși de apărare în dosarul lui Vladimir Plahotniuc. Printre persoanele admise se numără fostul guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu; fosta viceguvernatoare BNM, Emma Tăbârță; ex-premierul Iurie Leancă; foștii președinți ai Parlamentului, Andrian Candu și Marian Lupu; precum și ex-deputații Sergiu Sîrbu, Oleg Reidman, Vladimir Andronache, fostul președinte de comisie parlamentară Veaceslav Ioniță și alții.
În ajun, Plahotniuc și-a început discursul în instanță cu o declarație de nevinovăție. El a spus că a studiat materialele dosarului și a întocmit o listă extinsă de martori. În lista inițială, depusă de avocați, figurau 58 de persoane, iar în cea nouă figurau deja 168 de nume.
***
Fostul lider PDM a fost extrădat pe 25 septembrie în Republica Moldova. În prezent se află în Penitenciarul nr. 13 din capitală.
Plahotniuc este cercetat ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai răsunător dintre ele fiind cel privind furtul unui miliard. Potrivit procuraturii, Plahotniuc a primit prin intermediul companiilor controlate de Șor 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. Banii ar fi fost folosiți pentru achiziții de lux, servicii, investiții, evenimente și plata datoriilor. Pentru infracțiunile comise legea prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 8 la 15 ani.
Veaceslav Lupov, primarul orașului Taraclia, și-a anunțat demisia. Anunțul vine la o zi după ce și primara de Orhei a făcut același anunț. Lupov a motivat că „echipa lui Șor a început să înfrumusețeze Taraclia”, însă „autoritățile nu doresc ca orașul să se dezvolte”. Menționăm că anunțul primarilor vine după ce politicianul fugar Ilan Șor a spus că își închide proiectele sociale din Moldova și își retrage sprijinul politic pentru aleșii locali. Pentru NM, vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că „trebuie să facem o diferență foarte exactă între un anunț public și cererea de demisie formală” și a venit cu mai multe precizări în acest sens.
Anunțul făcut de Lupov
„Demisionez! Este o decizie dificilă”, a anunțat Veaceslav Lupov pe canalul său de Telegram.
El a mai spus că „autoritățile nu doresc ca orașul să se dezvolte”.
„Nu au nevoie de o Taraclie prosperă și fac totul pentru ca echipa noastră să nu poată lucra eficient. Anume noi, echipa lui Ilan Șor, am început să înfrumusețăm Taraclia. (…) Ne sunt blocate cele mai importante inițiative — asistența socială și sprijinul pentru oamenii care au nevoie de ea”, se mai arată în mesajul lui Veaceslav Lupov.
Precizările Comisiei Electorale Centrale
Întrebat de NewsMaker ce urmează la Orhei și Taraclia, ca urmare a anunțurilor făcute de Cociu și Lupov, vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat: „În primul rând noi trebuie să facem o diferență foarte exactă între un anunț public și cererea de demisie formală, înregistrată la administrația publică locală respectivă. Ulterior, după depunerea cererii corespunzătoare înregistrată la administrația publică locală, secretarul consiliului local în termen de 15 zile dacă nu greșesc are obligația să notifice Comisia Electorală Centrală despre acest fapt. Ulterior, Comisia Electorală Centrală, în baza notificării primite de la secretar, va examina eventualitatea stabilirii alegerilor locale noi în aceste localități”.
Întrebat când ar putea avea loc alegerile dacă aceste proceduri vor fi respectate, Postica a menționat: „În dependență de data la care sunt depuse cererile. (…) Alegerile locale noi se organizează de două ori pe an: în luna mai și în luna noiembrie”.
***
Anunțul făcut de Veaceslav Lupov vine la o zi după ce și primara orașului Orhei, Tatiana Cociu, și-a anunțat demisia. Cociu ajunsese în fruntea primăriei în urma alegerilor din 2023, candidând din partea Partidului Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei, formațiune inclusă în Blocul „Victorie”, condus de Ilan Șor. Menționăm că Veaceslav Lupov a câștigat alegerile locale din 2019 și a preluat funcția de primar al orașului Taraclia din partea Partidului „Șor”. În vara anului 2023, formațiunea politicianului fugar Ilan Șor a fost declarată neconstituțională și lichidată. În 2023, Lupov a candidat pentru încă un mandat de primar de Taraclia, însă în calitate de candidat independent.
Amintim că pe 1 decembrie 2025, Ilan Șor, care este condamnat în Republica Moldova și se ascunde de justiția moldovenească în Rusia, a anunțat că își închide proiectele sale sociale din Moldova și a propus crearea unui front național comun împotriva partidului de guvernare. Într-un mesaj video, el a afirmat că banii pe care îi transfera în țară ar fi fost blocați, iar mai mulți angajați ai săi ar fi fost arestați. Acesta a mai spus că nu mai poate continua activitățile de „sprijin pentru populație”, dar a promis să le reia după ce se schimbă guvernarea.
Purtătorul de cuvânt al Președinției, Igor Zaharov, a declarat că instituția „nu are ce comenta minciunile unui criminal condamnat, care se ascunde de justiție într-un regim autoritar și încearcă să destabilizeze Moldova cu bani murdari”. Deputata PAS, Doina Gherman, a declarat că „Șor poate o fi decis să întrerupă interferența sa în Moldova, dar instituțiile noastre nu vor întrerupe procesele penale împotriva acestui fugar până nu va fi făcută dreptate”.
Pe 2 decembrie, președinta Maia Sandu a fost întrebată dacă gestul lui Șor ar putea semnala o schimbare de direcție la Moscova. „Nu cred că Moscova își schimbă atitudinea în raport cu Republica Moldova, din păcate. Am vrea să avem o relație normală, am vrea să știm că Kremlinul nu se amestecă în treburile noastre interne, dar așa cum am văzut în ultimii ani și, inclusiv, din ce am văzut după alegeri – atitudinea Kremlinului nu s-a schimbat”, a răspuns șefa statului.
NewsMaker a analizat, împreună cu mai mulți experți, strategia lui Șor și rolul Kremlinului.
Președinția a publicat „Planul de consolidare a rezilienței democratice în fața interferențelor electorale”. Documentul făcut public, aprobat de Consiliul Național de Securitate, prevede 24 de acțiuni, printre care „promovarea unui cadru care să asigure independența editorială a furnizorilor media regionali”, „creșterea transparenței în domeniul media prin instituirea unui registru clar al proprietății și controlului asupra furnizorilor de conținut”, „stabilirea obligației de evidențiere clară a conținuturilor politice sponsorizate în perioadele electorale”, „elaborarea cadrului normativ privind comunicarea online în campaniile electorale”, precum și „revizuirea procedurilor privind activitatea formațiunilor politice”.
Documentul publicat prevede 24 de acțiuni și perioadele de executare:
Promovarea unui cadru care să asigure independența editorială și profesionalismul furnizorilor media regionali: 2026;
Instituirea unui cadru normativ modern privind serviciile digitale și definirea responsabilităților pentru coordonarea acestora la nivel național: 2026-2027;
Ajustarea legislației mass-media la standardele europene, pentru garantarea independenței editoriale și a protecției jurnaliștilor, în special adoptarea Legii anti-SLAPP privind protejarea jurnaliștilor și activiștilor de acțiuni judiciare abuzive: 2026-2027;
Dezvoltarea unui program național pentru consolidarea spațiului informațional și a culturii civice, cu accent pe producția locală, comunicarea publică și educația democratică: 2026-2027;
Dezvoltarea unor servicii media regionale incluzive, care să reflecte diversitatea lingvistică și culturală: 2026-2027;
Creșterea transparenței în domeniul media prin instituirea unui registru clar al proprietății și controlului asupra furnizorilor de conținut: 2026;
Crearea unei capacități analitice dedicate integrității proceselor electorale, cu rol în evaluarea riscurilor financiare, digitale și informaționale: 2026-2027;
Implementarea unui program național de alfabetizare media și civică, destinat tuturor categoriilor relevante de public: 2026-2027;
Stabilirea obligației de evidențiere clară a conținuturilor politice sponsorizate în perioadele electorale: 2026-2027;
Dezvoltarea unui mecanism de avertizare timpurie privind campaniile de dezinformare și manipulare informațională: 2026-2027;
Consolidarea arhitecturii de securitate cibernetică și guvernanței instituționale în domeniu: 2026;
Organizarea de instruiri periodice pentru personalul public privind bune practici de securitate cibernetică și recunoașterea incidentelor cibernetice: 2026;
Realizarea unui audit anual independent privind securitatea cibernetică a proceselor electorale: 2026-2027;
Actualizarea cadrului legal privind activele digitale, în conformitate cu standardele europene și internaționale în domeniu: 2026-2027;
Consolidarea cooperării interinstituționale pentru validarea și analiza datelor financiare relevante: 2026;
Îmbunătățirea schimbului de informații între instituțiile relevante pentru identificarea și gestionarea fluxurilor financiare cu risc sporit: 2026;
Optimizarea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor în cadrul instituțiilor financiare și prestatorilor de servicii de plată: 2026;
Actualizarea cadrului penal pentru a sancționa utilizarea neautorizată sau tranzacționarea datelor bancare în scopuri ilicite: 2026;
Dezvoltarea capacităților instituționale în analiza și investigarea tranzacțiilor asociate activelor digitale: 2026;
Implementarea unor programe continue de formare și certificare în analiza tehnologică și financiară avansată: 2026-2027;
Intensificarea cooperării între instituții pentru desfășurarea eficientă a investigațiilor: 2026;
Elaborarea cadrului normativ privind comunicarea online în campaniile electorale, cu scopul prevenirii finanțărilor din surse terțe și contracarării dezinformării, în conformitate cu pachetul de reglementări digitale al Uniunii Europene: 2026;
Revizuirea procedurilor privind activitatea formațiunilor politice, prin stabilirea unor criterii clare de menținere a statutului acestora: 2026;
Ajustarea procedurilor instituționale pentru asigurarea unui proces eficient și previzibil de acreditare a reprezentanților mass-media și a observatorilor electorali: 2026.
NewsMaker a întrebat reprezentanții Președinției cine va fi responsabil de implementarea planului. Deocamdată nu am primit un răspuns.
Planul a fost aprobat pe 2 decembrie de Consiliul Național de Securitate, convocat și condus de șefa statului Maia Sandu. Potrivit instituției prezidențiale, documentul stabilește „direcțiile principale prin care statul va preveni ingerințele externe și va proteja procesele democratice” și a fost elaborat „pe baza experienței ultimelor trei scrutine, perioadă în care Moldova a fost ținta unor interferențe străine fără precedent: finanțări ilegale ale activităților politice, campanii de dezinformare, atacuri cibernetice și tentative de destabilizare a ordinii publice”.
Maia Sandu a declarat că acestea sunt doar „o parte dintre măsuri”. „Nu tot planul poate fi făcut public. (…) Sunt anumite acțiuni cu caracter secret despre care nu vrem să afle și cei care au intenții proaste în raport cu cetățenii și cu statul Republica Moldova”, a declarat șefa statului în timpul conferinței de presă pe 2 decembrie.
***
Consiliul Național de Securitate este un organ consultativ pe lângă șeful statului, responsabil de coordonarea și monitorizarea politicilor de securitate națională. Acesta este condus de șefa statului și a fost constituit pe 7 noiembrie 2025, printr-un decret prezidențial. Din componența Consiliului fac parte președintele Parlamentului Igor Grosu, prim-ministrul Alexandru Munteanu, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică Lilian Carp, ministrul apărării Anatolie Nosatîi, ministra afacerilor interne Daniella Misail-Nichitin, șeful SIS Alexandru Musteața, inclusiv procurorul general interimar Alexandru Machidon. Prin același act semnat de Maia Sandu, a fost abrogat decretul din 2023 privind constituirea Consiliului Suprem de Securitate.
NM Espresso: Ce a discutat Maia Sandu la Consiliul de Securitate, cum se menține «Șerif» în Transnistria și de ce Plahotniuc are nevoie de 168 de martori
La ședința Consiliului Național de Securitate, desfășurată ieri și convocată de Președinta Maia Sandu, s-au discutat riscurile de securitate informațională și cibernetică, finanțarea ilegală, precum și consolidarea rezilienței statului în fața amenințărilor hibride și a dezinformării.
Vorbind la conferința de presă de la finalul Consiliului, Maia Sandu a abordat subiectul dronelor rusești, care, potrivit ei, reprezintă un pericol real pentru Moldova. În această situație, autoritățile investesc în radare și discută cu partenerii despre livrări de sisteme de apărare antiaeriană, nu doar pentru a vedea amenințarea, ci și a «se proteja», a declarat Președinta.
Potrivit Poliției de Frontieră, în noaptea de 2 decembrie, punctul de trecere a frontierei Giurgiulești—Reni a fost nevoit să-și suspende activitatea din cauza unui atac rusesc asupra regiunii Odesa. Iar cu câteva zile înainte, autoritățile au anunțat că deasupra Moldovei au zburat șase drone, dintre care una «a aterizat» pe acoperișul unei case dintr-un sat din nordul țării.
Stoianoglo nu a apreciat «flashmobul»
Ulterior, autoritățile au adus această dronă în fața clădirii Ministerului de Externe, unde a fost chemat ambasadorul Rusiei. Fostul procuror general, actualmente deputat din Blocul «Alternativa», Alexandr Stoianoglo, a criticat acest «flashmob» și a expediat o solicitare Procuraturii Generale, cerând să i se explice «cine a permis transportarea dronei și prezentarea ei publică, având în vedere că drona este potențial o probă materială». El s-a interesat, de asemenea, dacă organele de drept au întocmit procesul-verbal de ridicare, inventariere și sigilare a dronei, conform Codului de procedură penală.
Transnistria
Trebuie oare să ne așteptăm la vreo schimbare politică în Transnistria după alegerile pentru Sovietul Suprem (parlamentul local)? Despre cum s-au desfășurat alegerile și cum ar putea influența rezultatele lor asupra reintegrării Moldovei, aderării la UE și securității regionale, citiți în materialul «Alegerile au trecut, „Șerif“ a rămas».
Între timp, activistul transnistrean de opoziție Ghenadie Ciorbă a declarat că Serviciul Federal de Securitate al Rusiei i-a retras cetățenia rusă pentru criticarea războiului din Ucraina: «Consider asta o apreciere a modestei mele contribuții».
Plahotniuc a vorbit în instanță
Fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, a apărut pentru prima dată în instanță în dosarul jafului miliardului, fiind adus din penitenciar. El a vrut să prezinte personal lista martorilor apărării — 168 de persoane — și probele nevinovăției sale. Plahotniuc consideră învinuirea nesustenabilă fără audierea unor înalți funcționari de stat, pe care i-a inclus, de asemenea, în listă.
Ilan Șor a anunțat stoparea «proiectelor sociale» în Moldova și retragerea sprijinului politic pentru primarii afiliați. Dar este oare el credibil? Despre noua strategie a lui Șor și despre ce legătură au Kremlinul, un nou partid și Kârgâzstan, aflați din materialul «Teatrul unui singur Șor? Unde a dispărut principalul troublemaker al Moldovei».
După închiderea «proiectelor sociale» de către Șor, primara Orheiului, Tatiana Cociu, și-a prezentat demisia, explicând acest lucru prin amenințări și persecuții din partea autorităților moldovene.
Tarifele pentru gazele naturale: cu cât vor fi reduse?
Compania Energocom a depus la ANRE actele pentru stabilirea costurilor de bază incluse în structura tarifului pentru consumul de gaze naturale. Însă, după cum au menționat reprezentanții Energocom, deocamdată este prematur să se spună cu cât va fi redus tariful — «cu 10%, 15%, 20% sau 7%».
Anterior, membrul Consiliului de administrație al Energocom, Alexandru Slusari, vorbise despre o posibilă reducere de peste 10%.
Veniturile miniștrilor noștri
Noul ministru al Justiției, Vladislav Cojuhari, a declarat pentru anul trecut aproape un milion de lei salariu și 900 de mii de lei datorii.
Iar ministrul Dezvoltării Economice, Eugen Osmochescu, a câștigat anul trecut 143 mii de euro (peste 2,8 milioane lei) la IFC, din cadrul Grupului Băncii Mondiale. În plus, el a primit aproximativ 769 mii de lei indemnizație pentru studiile copilului și 5,5 mii de lei dobânzi la depozit.
Osmochescu despre cota de produse locale și taxele pentru Temu
Vorbind într-un program radio, ministrul Osmochescu a declarat că «o cota de 50% pentru produsele locale nu corespunde regulilor economiei de piață și normelor internaționale». El a comunicat că Guvernul examinează posibilitatea impozitării cumpărăturilor de pe marketplace-urile Temu și Joom.
«Avem întrebări» pentru Iurie Fală
Pomicultorii moldoveni se confruntă anual cu secetă, înghețuri, embargo-uri. Iar mult timp această ramură a depins de exporturile către Rusia. Despre cum își caută fermierii piețe de desfacere și cu ce dificultăți se confruntă — în noul episod «Avem întrebări», cu Nicolae Paholnițchi, «Ce facem cu merele moldovenești?».
Invitatul emisiunii — directorul executiv al Asociației Moldova Fruct, Iurie Fală.
Școlile Moldovei: transformări din partea Ministerului Educației
În Moldova, gimnaziile în care în clasele V–IX învață mai puțin de 35 de copii pot fi transformate în școli primare. Iar școlile primare, unde învață mai puțin de 30 de copii, pot fi comasate cu grădinițele. Despre aceasta a declarat ministrul Educației, Dan Perciun, care a menționat că schimbările vor afecta 73 de școli și peste o mie de elevi.
La ce curți visează locuitorii Chișinăului
În Chișinău, începând cu 2026, 380 de curți vor fi reamenajate conform standardelor europene. Pentru acest scop, autoritățile au alocat 1,7 miliarde de lei prin programul «Curtea Europeană», care va acoperi reparația scărilor blocurilor, parcărilor și terenurilor de joacă. NM a decis să întrebe locuitorii capitalei cum ar trebui să arate curtea lor. Care au fost răspunsurile lor, vedeți în reportajul video «Cum ar trebui să arate «Curtea Europeană».
Agenda zilei, 3 decembrie:
09:00 — Conferință de presă a ministrului Infrastructurii, Vladimir Bolea;
09:45 — Conferință de presă a fracțiunii PSRM în Consiliul municipal;
