Varvara Buzilă, laureata premiului Europa Nostra, primită cu aplauze în Parlament: aprecieri pentru aportul în promovarea patrimoniului

Varvara Buzilă, cercetătoare, etnograf, muzeograf și profesor universitar, a fost felicitată cu aplauze în plenul Parlamentului pentru obținerea premiului Europa Nostra 2025, la categoria „Campioni ai Patrimoniului”. Distincția i-a fost oferită pentru contribuția adusă în promovarea și conservarea patrimoniului cultural al Moldovei, atât material, cât și imaterial.

„Ne-am bucurat să o felicităm în ședința Parlamentului de astăzi, fiind prezentă împreună cu colegii săi de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Națională. De peste patru decenii, doamna Buzilă s-a dedicat protejării și revitalizării acestui patrimoniu, atât prin cercetare științifică, cât și prin implicare publică. În toți acești ani, a menținut un contact strâns cu comunitățile locale, călătorind regulat în mediul rural pentru a susține purtătorii de patrimoniu și a promova transmiterea lui între generații”, se menționează în comunicatul emis de Parlament.

Potrivit Ministerului Culturii, activitatea profesională a Varvarei Buzilă se desfășoară de peste patru decenii, având un impact remarcabil atât în sfera cercetării științifice, cât și în elaborarea politicilor publice pentru salvgardarea patrimoniului imaterial. În calitate de președintă a Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial (2009–2019), doamna Buzilă a contribuit substanțial la elaborarea cadrului legislativ național, la completarea Registrului Național al Patrimoniului Cultural Imaterial și la promovarea patrimoniului Republicii Moldova în cadrul UNESCO.

„Pe parcursul activității sale științifice, a documentat peste 850 de localități din Republica Moldova, România și Ucraina, a publicat 10 monografii și peste 75 de articole științifice, a coordonat expediții etnografice, proiecte educaționale și tabere de vară, implicând generații întregi de studenți, cercetători și purtători de tradiții. Totodată, prin implicarea sa constantă în viața comunităților rurale, a susținut transmiterea meșteșugurilor tradiționale, promovarea patrimoniului textil, a turismului cultural și valorificarea durabilă a resurselor identitare ale satului moldovenesc”, precizează ministerul într-un comunicat. 

Juriul Europa Nostra a subliniat, în motivarea deciziei, contribuția esențială adusă de doamna Varvara Buzilă „la salvgardarea patrimoniului cultural al Moldovei – material și imaterial – în condiții adesea dificile, cu resurse instituționale limitate, îmbinând cercetarea academică și activitatea la firul ierbii, influențând politici naționale și contribuind la recunoașterea patrimoniului Moldovei la nivel internațional.”

Aplicația a fost înaintată de Asociația Gaspar, Baltasar & Melchior / Școala de la Piscu (România), câștigătoare a Premiului Europa Nostra în 2022.

Ceremonia oficială de decernare a premiilor va avea loc în cadrul Summitului Patrimoniului Cultural European, organizat de Europa Nostra și Uniunea Europeană, în perioada 12–14 octombrie 2025, la Bruxelles.

„Această recunoaștere europeană reprezintă o dovadă a valorii excepționale a patrimoniului cultural al Republicii Moldova și a contribuției specialiștilor noștri la consolidarea identității culturale europene”, mai menționează Ministerul Culturii. 

Premiile Europa Nostra constituie cea mai înaltă distincție europeană în domeniul patrimoniului cultural, fiind cofinanțate de Programul Europa Creativă al Uniunii Europene. În anul 2025, 30 de laureați din 24 de țări au fost selectați de către Juriul internațional, format din experți în domeniul patrimoniului, dintr-un total de 251 de candidaturi depuse.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Pot să sfătui și alte partide”. Maia Sandu, întrebată de ce a participat la elaborarea listei PAS pentru parlamentare

Președinta Maia Sandu a declarat că este deschisă să facă recomandări privind „ce fel de oameni să-și pună pe listă” la alegerile parlamentare și altor partide sau blocuri, nu doar Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). „Am acces la informații pe care ei s-ar putea să nu le aibă”, a menționat șefa statului.

În timpul unui interviu pentru NewsMaker, șefa statului a fost întrebată de ce participă la elaborarea listei candidaților PAS și dacă acest lucru nu încalcă principiul neutralității președintelui.

„Pot să sfătui și alte partide politice ce fel de oameni să-și pună pe listă. (…) Le-ar prinde bine sfaturile mele ca să evite situația să aibă trădători de țară pe aceste liste, pentru că în virtutea funcției pe care o am, am acces la informații pe care ei s-ar putea să nu le aibă cu toate că eu cred că majoritatea știu cine și de unde vine. M-am bucurat că unii oameni pe care eu îi consider buni, profesioniști, reprezentanți ai unei bresle sau alteia, au decis să meargă în acest parlament. Eu îmi doresc ca în următorul parlament – nu doar pe lista PAS, dar pe lista tuturor partidelor care candidează – să avem buni patrioți, oameni onești și buni profesioniști. (…) M-aș bucura foarte mult, repet, ca pe toate listele să avem doar asemenea oameni și sunt deschisă să fac recomandări și pentru alte partide și alte blocuri”, a răspuns Maia Sandu.

Întrebată cum a ajuns Nicolae Botgros pe lista PAS, șefa statului a răspuns: „Domnul nu este în partid. Domnul Botgros este pe listă… pentru că acești oameni au venit fără să devină membri de partid. Cine dacă nu domnul Botgros este cel mai bun reprezentant al acestui domeniu, al oamenilor de artă? Din perspectiva experienței, notorietății și talentului pe care îl are. Sigur, putem să discutăm… la fiecare persoană puteți să găsiți ceva în istoria lui, care nu corespunde exact cu așteptările noastre, dar dacă vorbim despre integritate cred că trebuie să ne uităm la averile oamenilor: cei care și-au acumulat averile în mod cinstit și cei care nu și-au acumulat averile în mod cinstit”.

Menționăm că, la vremea sa, Botgros a susținut deschis Partidul Democrat (PDM) aflat atunci sub controlul politicianului fugar Vladimir Plahotniuc. Astfel, în anul 2019 Botgros a susținut referendumul organizat de democrați concomitent cu alegerile parlamentare. Tot atunci, el a candidat la funcția de deputat în circumscripția electorală nr. 42 (Cantemir) ca independent.

Pe 20 iulie, PAS a publicat lista candidaților săi pentru alegerile parlamentare. Primul pe lista PAS va fi Igor Grosu, liderul formațiunii și președinte al Parlamentului. Acesta va fi urmat de prim-ministrul Dorin Recean. La alegeri vor candida din partea PAS și сâțiva actuali miniștri. Pe lista partidului se vor regăsi și personalitățile despre care liderul PAS a anunțat anterior că vor candida din partea formațiunii sale la scrutin. Este vorba despre fostul ministru al Muncii și Protecției Sociale Marcel Spătari, luptătoarea Anastasia Nichita, dirijorul Nicolae Botgros, jurnalistul Constantin Cheianu, fondatoarea organizației „Prietena mea” Ludmila Adamciuc, antreprenorii Maria Acbaș și Iurie Cojocaru, rectorul UTM, Viorel Bostan, fotbalistul Maxim Potîrniche și rectorul USMF, Emil Ceban.

Anterior, mai mulți candidați anunțați de PAS au precizat că au acceptat invitația după ce președinta țării, Maia Sandu, le-a făcut această propunere. 

Potrivit Constituției Republicii Moldova, președintele țării nu poate fi membru al unui partid politic, însă nu există o interdicție expresă privind participarea la evenimente organizate de partide. Mai exact, articolul 149 prevede că, până la validarea mandatului, candidatul ales în funcția de Președinte al Republicii Moldova trebuie să prezinte Curții Constituționale confirmarea că nu este membru al niciunui partid politic.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: