„Vei putea să le deții, să le convertești. Nu vei putea face plăți”: Când Moldova va avea o lege pentru criptomonede

Republica Moldova va avea în 2026 un cadru legal pentru criptomonede. Acesta va permite deținerea, tranzacționarea și convertirea acestora. Plăți cu criptomonede pe teritoriul țării nu vor putea fi efectuate. Informațiile au fost comunicate de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, la ediția din 14 ianuarie a emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova

Ministrul a declarat că proiectul de lege este încă în elaborare și că „este destul de complex”. „Nu știu dacă reușim în luna următoare, dar este și un angajament al nostru față de Uniunea Europeană. Nu poți doar să interzici, avem datoria să reglementăm. (…) Va fi dreptul cetățenilor să aibă aceste valute. Eu mă feresc de a folosi termenul investiții când e vorba de cripto. Eu îl văd mai multe ca un domeniu speculativ”, a precizat oficialul, adăugând că „în acest an vom avea această legislație”.

Întrebat ce va prevedea acest cadru legal, ministrul a răspuns: „Vom decide cine/cum reglementează, care sunt entitățile autorizate să facă tranzacții, să convertească de fapt criptovalute în valuta națională sau în alte valute. (…) Nu va fi ceva diferit sau deosebit. Până la urmă, în cele mai multe cazuri când lucrăm la legislația noastră avem repere foarte clare – directivele Uniunii Europene. Ca repere vor servi și legile din țările vecine, în special România. (…) Important e că va fi legal să le posezi, să tranzacționezi cu ele, sigur că nu vei putea face plăți pe teritoriul Republicii Moldova cu ele, așa cum nu poți nici în valută de fapt. Astăzi este valuta națională. Vei putea să le deții, să le tranzacționezi, să le convertești”.

La întrebarea ce prevede astăzi legea, Gavriliță a declarat: „În perioada crizei energetice mai ales era interzis importul de echipamente care să facă chestia asta, pentru că iarăși e un consum mare energetic și nu era un lucru pe care ni-l permiteam atunci. Subiectul se mai complică și din perspectiva cum aplici jurisdicția unui obiect virtual. Astăzi, de exemplu, să fii cetățean al Republicii Moldova, dar și să ai cetățenia unui stat european, în ce măsură ar avea dreptul statul să-ți spună dacă tu zici „uite, eu de fapt dețin în calitate de cetățean european aceste valute”? În același timp, sub aspect fiscal… (…) Acum, logica instrumentului fiscal ar fi exact aceeași dacă eu astăzi aș cumpăra o mie de euro sperând că am să-i vând peste două luni mai scump și am să am o diferență pe profit. (…) Am cumpărat monede, după care le-am comercializat, și în final am un venit. Dacă sunt rezident fiscal în Republica Moldova, cu siguranță, trebuie să-mi achit veniturile în mărime de 12% din aceste tranzacții”.

Ministrul Finanțelor a mai spus că, pe de o parte, statul își dorește ca cetățenii să își păstreze drepturile și posibilitățile, iar pe de altă parte, să se asigure că aceste criptomonede nu sunt utilizate în scopuri de finanțări ilicite.

Potrivit oficialului, proiectul de lege „va fi scos în consultări cel târziu în primăvară”.

***

În iulie 2025, deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate, Dorian Istratii, a anunțat că statul intenționează să legalizeze criptomonedele și să elaboreze până în 2026 un cadru juridic pentru utilizarea acestora.

În noiembrie, șeful Serviciului pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Andrian Munteanu, declara că se pregătește cadrul legal pentru reglementarea criptoactivelor și că un proiect de lege în acest sens se află deja în elaborare. Potrivit lui Munteanu, la discuții participă mai multe instituții ale statului din domeniul financiar și fiscal, inclusiv Banca Națională.

Funcționarea criptoschimburilor este interzisă oficial în Moldova. În urmă cu câțiva ani, în Moldova funcționau mai multe criptoschimburi, dar în 2022 Banca Națională a interzis sistemelor de plată să lucreze cu criptomonede, iar apoi Parlamentul a adoptat în 2023 o lege care interzice activitatea schimburilor de criptomonede. Nu există interdicție privind achiziționarea de criptomonede pentru persoane fizice, dar, conform legii „Cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului”, cifra totală de afaceri nu ar trebui să depășească 50 de mii de lei pe lună. NewsMaker a scris la acest subiect AICI.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Adunarea Populară a Găgăuziei insistă să își organizeze singură alegerile și să numească șefii structurilor de forță. Deputații cer CC să respingă sesizarea Ministerului Justiției

Adunarea Populară a Găgăuziei a respins, în cadrul unei ședințe extraordinare din 29 aprilie, sesizarea ministrului Justiției, Vladislav Cojuhari, adresată Curții Constituționale în privința unor prevederi din legea privind statutul Găgăuziei, inclusiv norma care permite Adunării Populare să aprobe componența organului electoral regional. Autoritățile susțin că aceasta creează un „dualism instituțional”. Deputații consideră că ministrul încearcă să folosească instanța pentru a lipsi autonomia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, și cer CC să respingă cererea fără a o examina pe fond. 20 din 21 de deputați prezenți au votat pentru această poziție, potrivit Nokta.md.

În aviz, deputații cer Curții Constituționale să respingă sesizarea fără examinare pe fond, susținând că normele contestate corespund Constituției și modelului de autonomie stabilit în 1994. Aceștia afirmă că sesizarea „nu conține exemple concrete de încălcări și substituie evaluarea juridică cu argumente politice”.

Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leici, a declarat că la elaborarea avizului au fost atrași constituționaliști cunoscuți, iar toți au ajuns la aceeași concluzie.

„Toate propunerile pe care le înaintează în fața CC nu doar că golesc de conținut esența autonomiei, ci neagă însăși teza posibilității existenței autonomiei în țara noastră cu acele competențe care au fost stabilite în 1994″, a declarat Leici.

Deputații susțin, totodată, că ministrul Justiției încearcă să folosească instanța judecătorească pentru a lipsi Găgăuzia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, unde ar fi necesară o majoritate calificată de două treimi din voturi.

„Cererea ministrului justiției este absolut inconsistentă și inacceptabilă”, a adăugat Leici.

În aceeași ședință, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, aflată în Penitenciarul nr. 13, a transmis un apel membrilor Comitetului Executiv al autonomiei. Documentul a fost citit de un deputat. În adresare, ea a declarat că există presiuni din partea autorităților centrale și tentative de a influența procesele electorale din Găgăuzia.

Astăzi sunt din nou nevoită să vorbesc despre principalul lucru — despre presiunea fără precedent asupra autonomiei noastre și încercările autorităților centrale de a prelua controlul total asupra proceselor electorale din Găgăuzia”, se arată în apel.

Guțul a declarat că Chișinăul încearcă „să limiteze autonomia politică a regiunii”.

Astăzi ne confruntăm cu o situație în care Chișinăul deja atentează deschis la ceea ce este cel mai important — la subiectivitatea politică a Găgăuziei. (…) Ni se încearcă a ni se demonstra că găgăuzii nu mai trebuie să-și aleagă în mod independent bașcanul și Adunarea Populară. Se încearcă să fim convinși că acest drept poate fi transferat autorităților centrale”, a scris ea.

Apelul a fost transmis din Penitenciarul nr. 13 prin intermediul avocaților. Nu este primul apel al Evgheniei Guțul din detenție.

***

Criza electorală din Găgăuzia durează de peste un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional — legea autonomiei folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, în timp ce Codul electoral național operează cu termenul „Consiliu Electoral Central”.

Pe 9 martie, ministrul Vladislav Cojuhari a sesizat Curtea Constituțională, solicitând verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei, din Legea privind activitatea poliției și din Codul electoral. Pe 3 și 7 aprilie, Curtea de Apel Cahul a suspendat deciziile Adunării Populare privind organizarea alegerilor pe 21 iunie. Pe 9 aprilie, Adunarea Populară a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție. Adunarea Populară are termen până pe 4 mai să transmită Curții Constituționale poziția sa oficială.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: