„Vei putea să le deții, să le convertești. Nu vei putea face plăți”: Când Moldova va avea o lege pentru criptomonede

Republica Moldova va avea în 2026 un cadru legal pentru criptomonede. Acesta va permite deținerea, tranzacționarea și convertirea acestora. Plăți cu criptomonede pe teritoriul țării nu vor putea fi efectuate. Informațiile au fost comunicate de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, la ediția din 14 ianuarie a emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova

Ministrul a declarat că proiectul de lege este încă în elaborare și că „este destul de complex”. „Nu știu dacă reușim în luna următoare, dar este și un angajament al nostru față de Uniunea Europeană. Nu poți doar să interzici, avem datoria să reglementăm. (…) Va fi dreptul cetățenilor să aibă aceste valute. Eu mă feresc de a folosi termenul investiții când e vorba de cripto. Eu îl văd mai multe ca un domeniu speculativ”, a precizat oficialul, adăugând că „în acest an vom avea această legislație”.

Întrebat ce va prevedea acest cadru legal, ministrul a răspuns: „Vom decide cine/cum reglementează, care sunt entitățile autorizate să facă tranzacții, să convertească de fapt criptovalute în valuta națională sau în alte valute. (…) Nu va fi ceva diferit sau deosebit. Până la urmă, în cele mai multe cazuri când lucrăm la legislația noastră avem repere foarte clare – directivele Uniunii Europene. Ca repere vor servi și legile din țările vecine, în special România. (…) Important e că va fi legal să le posezi, să tranzacționezi cu ele, sigur că nu vei putea face plăți pe teritoriul Republicii Moldova cu ele, așa cum nu poți nici în valută de fapt. Astăzi este valuta națională. Vei putea să le deții, să le tranzacționezi, să le convertești”.

La întrebarea ce prevede astăzi legea, Gavriliță a declarat: „În perioada crizei energetice mai ales era interzis importul de echipamente care să facă chestia asta, pentru că iarăși e un consum mare energetic și nu era un lucru pe care ni-l permiteam atunci. Subiectul se mai complică și din perspectiva cum aplici jurisdicția unui obiect virtual. Astăzi, de exemplu, să fii cetățean al Republicii Moldova, dar și să ai cetățenia unui stat european, în ce măsură ar avea dreptul statul să-ți spună dacă tu zici „uite, eu de fapt dețin în calitate de cetățean european aceste valute”? În același timp, sub aspect fiscal… (…) Acum, logica instrumentului fiscal ar fi exact aceeași dacă eu astăzi aș cumpăra o mie de euro sperând că am să-i vând peste două luni mai scump și am să am o diferență pe profit. (…) Am cumpărat monede, după care le-am comercializat, și în final am un venit. Dacă sunt rezident fiscal în Republica Moldova, cu siguranță, trebuie să-mi achit veniturile în mărime de 12% din aceste tranzacții”.

Ministrul Finanțelor a mai spus că, pe de o parte, statul își dorește ca cetățenii să își păstreze drepturile și posibilitățile, iar pe de altă parte, să se asigure că aceste criptomonede nu sunt utilizate în scopuri de finanțări ilicite.

Potrivit oficialului, proiectul de lege „va fi scos în consultări cel târziu în primăvară”.

***

În iulie 2025, deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate, Dorian Istratii, a anunțat că statul intenționează să legalizeze criptomonedele și să elaboreze până în 2026 un cadru juridic pentru utilizarea acestora.

În noiembrie, șeful Serviciului pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Andrian Munteanu, declara că se pregătește cadrul legal pentru reglementarea criptoactivelor și că un proiect de lege în acest sens se află deja în elaborare. Potrivit lui Munteanu, la discuții participă mai multe instituții ale statului din domeniul financiar și fiscal, inclusiv Banca Națională.

Funcționarea criptoschimburilor este interzisă oficial în Moldova. În urmă cu câțiva ani, în Moldova funcționau mai multe criptoschimburi, dar în 2022 Banca Națională a interzis sistemelor de plată să lucreze cu criptomonede, iar apoi Parlamentul a adoptat în 2023 o lege care interzice activitatea schimburilor de criptomonede. Nu există interdicție privind achiziționarea de criptomonede pentru persoane fizice, dar, conform legii „Cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului”, cifra totală de afaceri nu ar trebui să depășească 50 de mii de lei pe lună. NewsMaker a scris la acest subiect AICI.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

politia.md

Moldovenii, convinși să investească în bunuri inexistente? 15 operatori ai unui „centru de apel” din Chișinău, reținuți

15 operatori ai unui „centru de apel” din Chișinău au fost reținuți și sunt bănuiți de escrocherii și spălare de bani. Aceștia ar fi convins persoane să investească, inclusiv în cumpărarea unor bunuri inexistente. Ulterior, după ce victimele își făceau investiția și operatorii intrau în posesia banilor, aceștia întrerupeau legătura cu investitorii. Operatorii ar fi avut un rulaj lunar de aproximativ 2.000.000 de dolari. Informațiile au fost comunicate, pe 6 februarie, de către reprezentanții Inspectoratului General al Poliției (IGP).

Potrivit IGP, cele 15 persoane sunt bănuite de escrocherii cu spălarea banilor printr-un „centru de apel”, cu un rulaj lunar de aproximativ 2.000.000 de dolari. Persoanele au fost reținute ca urmare a unor percheziții efectuate pe 5 februarie.

Este vorba de „15 operatori telefonici și la calculator, pretinși specialiști în tehnologii informaționale”. Potrivit Inspectoratului, aceștia „convingeau persoanele „să investească” în cumpărarea bunurilor inexistente (ca, de exemplu, terenuri pentru construcția caselor), în tranzacționarea valutei, inclusiv criptomonedei și alte posibilități inventate de investire”. „Operatorii creau aparența realității investițiilor propuse, iar după ce victimele-și făceau investiția și organizatorii grupului de operatori intrau în posesia banilor, aceștia întrerupeau legătura cu investitorii”, a precizat IGP.

Potrivit instituției, ulterior, operatorii primeau indicații de la organizatori (care urmează să fie identificați) ca să desfășoare operațiuni prin care erau spălați (legalizați) banii proveniți din diverse activități ilegale, din Moldova și de peste hotare: escrocherii (inclusiv pe internet și cu criptovalută), contrabandă cu țigări și alcool, trafic de droguri.

„Potrivit informației preliminare, persoanele care apelau la organizatorii grupului de operatori ar activa în domeniul tehnologiei informaționale, construcțiilor de case și blocuri de apartamente, consultanță contabilă și vânzări de mașini. În acest scop, grupul infracțional ar fi creat firme-paravan, precum și platforme dedicate tranzacțiilor criptovalutare”, a precizat IGP.

În timpul perchezițiilor au fost ridicate 25 de calculatoare de birou, precum și 35 de telefoane mobile. Cele 15 persoane reținute au vârste cuprinse între 24 și 36 de ani și sunt din stânga Nistrului și sudul țării, precum și cetățeni străini. Potrivit IGP, printre cei reținuți este și un bărbat de 34 de ani, care avea rol de lider al operatorilor.

Potrivit IGP, procurorii urmează să cerceteze probele și să ceară aplicarea arestului preventiv pentru cei reținuți. „Între timp, oamenii legii identifică și victimele schemei infracționale și stabilirea prejudiciului fiecărei persoane înșelate”, a precizat instituția.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: