Максим Андреев/NewsMaker

Verdict „istoric”: cum a fost reflectată condamnarea lui Plahotniuc în presa internațională

Condamnarea fostului lider democrat, Vladimir Plahotniuc, la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară” a fost reflectată pe larg în presa internațională. Despre verdictul considerat de mulți „istoric” au scris publicații de referință precum BBC, Reuters, Bloomberg, Euronews și Associated Press. Jurnaliștii străini au pus accent atât pe amploarea fraudei de un miliard de dolari, cât și pe rolul politic jucat de fostul lider democrat în perioada descrisă de mulți drept cea a „statului capturat” în Republica Moldova.

Presa internațională – de la instituții media din Marea Britanie și SUA, precum BBC, Reuters, Bloomberg și Associated Press, până la platforme europene precum Euronews, Der Spiegel, swissinfo.ch, Europa Press sau TVP World – au reflectat pe larg cazul. Marea majoritate au scos în evidență dimensiunea economică a dosarului. „O instanță din Moldova a condamnat miercuri un fost lider al opoziției și unul dintre cei mai bogați oameni ai țării la 19 ani de închisoare într-un dosar de fraudă în care un miliard de dolari a fost sustras din mai multe bănci ale acestei țări europene sărace, în urmă cu mai bine de un deceniu” – titrează AP. „Dosarul continuă să aibă ecouri în politica Moldovei la mai bine de un deceniu de la evenimente” – scrie și Reuters.

În același timp, jurnaliștii străini conturează profilul lui Plahotniuc nu doar ca om de afaceri influent, ci și ca actor-cheie al puterii politice din Moldova. Euronews, Reuters și Associated Press fac referire inclusiv la perioada „statului capturat”, când Plahotniuc și Partidul Democrat ar fi exercitat influență asupra instituțiilor-cheie: de la justiție și poliție până la mass-media. „Plahotniuc a influențat ani la rând politica din Moldova prin Partidul Democrat. În perioada sa, a exercitat o influență considerabilă asupra unui regim oligarhic profund marcat de practici ilegale”, scrie Spiegel.

Unele analize, precum cele citate de Associated Press, sugerează că verdictul ar putea fi interpretat și ca un semn al progresului în reforma justiției. Experți de la Chișinău, citați de presa internațională, consideră condamnarea un „moment de referință”, care ar indica faptul că instituțiile statului încep să funcționeze mai independent, chiar dacă etapa apelului rămâne decisivă. „Ani de zile, Plahotniuc a evitat justiția în timp ce controla chiar sistemul. (…) Faptul că o instanță reformată, cu judecători evaluați în baza integrității, l-a condamnat acum pentru conducerea unei organizații criminale, fraudă și spălare de bani este un moment de referință – și o dovadă că reforma justiției funcționează. Următorul test este apelul”, a declarat Iulian Groza, director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene de la Chișinău, citat de AP.

Presa occidentală acordă atenție și implicațiilor geopolitice ale cazului. RFE/RL și Associated Press amintesc de sancțiunile impuse de Statele Unite, Uniunea Europeană și Marea Britanie, care l-au acuzat pe Plahotniuc și-a subminat instituțiile democratice și a fost implicat în acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova.

Amintim, fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Verdictul a fost pronunțat de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, și este cu drept de apel. Pentru ce a fost găsit vinovat Plahotniuc, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a scris – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Gândul

Șoșoacă a vorbit cu Putin la Forumul de la Sankt Petersburg: „Nu vrem să ajutăm Ucraina”. Ce i-a spus președintele rus

Eurodeputata română Diana Șoșoacă, care este prezentă la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, i s-a adresat președintelui rus Vladimir Putin în cadrul unei sesiuni de discuții la care acesta a participat. Șoșoacă a susținut că românii nu ar sprijini ajutorul acordat Ucrainei și că mulți dintre ei ar „admira” Rusia. În replică, Putin i-a cerut să transmită românilor „cele mai călduroase urări”.

Diana Șoșoacă a participat la sesiunea plenară a Forumului Economic de la Sankt Petersburg, unde a fost prezent și Vladimir Putin. Liderul rus a susținut un discurs și a participat la o sesiune de întrebări și răspunsuri alături de alți invitați internaționali.

În timpul discuțiilor, mai multor persoane din audiență li s-a oferit posibilitatea să facă declarații. Printre acestea s-a numărat și Șoșoacă, care a afirmat că românii nu susțin Ucraina în războiul declanșat de invazia rusă din februarie 2022.

Aș dori să vă spun că poporul român nu vă urăște. Poporul român își dorește pace cu Rusia. Nu vrem să ajutăm Ucraina, nu vrem să le oferim bani și arme. Dar, din păcate, România este condusă de la Bruxelles și nu pot să nu vă transmit un salut călduros din partea președintelui nostru”, a spus ea.

Șoșoacă a amintit și un episod din timpul vizitei în România a președintelui ucrainean Vladimir Zelenski, în 2023. Este vorba despre discursul pe care liderul de la Kiev ar fi trebuit să îl susțină în Parlamentul României, dar care a fost anulat după ce Șoșoacă, care era senatoare la acel moment, a amenințat că va face spectacol în plenul legislativului, dacă intervenția va avea loc.

În 2023, când Zelenski a vrut să vorbească în Parlamentul meu român, nu l-am lăsat. L-am scos din Parlamentul României”, a declarat Diana Șoșoacă, fiind aplaudată de o parte a publicului.

La finalul intervenției sale, eurodeputata a transmis un mesaj pe care a spus că îl adresează în numele românilor și europenilor care „gândesc” și care „au minte”.

Dorim să cooperăm cu Rusia, nu suntem dușmani; voi sunteți cea mai mare țară din lume, una dintre cele mai mari economii. Vă admirăm pentru forța voastră. (…) Și vrem să vă felicităm pentru tot ceea ce ați făcut și pentru ceea ce faceți în continuare”, a spus ea.

În reacție, Vladimir Putin a declarat că nu dorește să comenteze „situația politică internă din România”, dar le-a transmis românilor „cele mai călduroase urări”.

Rusia este în principal o țară ortodoxă. Și România la fel. Transmiteți din partea noastră cele mai călduroase urări tuturor credincioșilor ortodocși din România”, a spus liderul rus.

Forumul Economic de la Sankt Petersburg se desfășoară în perioada 3-6 iunie.

Diana Șoșoacă a declarat anterior că participă la eveniment la invitația administrației prezidențiale a Federației Ruse.

Cine este Diana Șoșoacă?

Diana Șoșoacă este președinta partidului S.O.S. România.

Aceasta a fost senatoare în Parlamentul României în legislatura 2020-2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a fost aleasă membră a Parlamentului European.

Politiciana este cunoscută pentru pozițiile sale favorabile Rusiei și pentru criticile la adresa sprijinului acordat Ucrainei. De asemenea, ea a participat în repetate rânduri la evenimente organizate de ambasada Federației Ruse la București.

Diana Șoșoacă este inculpată într-un dosar penal aflat pe rolul justiției din România. Procurorii o acuză, printre altele, de promovarea ideologiei legionare, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și negarea Holocaustului.

Poziția României față de războiul din Ucraina

România condamnă ferm invazia rusă la scară largă asupra Ucrainei, declanșată la ordinul lui Vladimir Putin la 24 februarie 2022. De asemenea, țara acordă Ucrainei sprijin militar, financiar și umanitar. Potrivit unui raport al Consiliului Fiscal, sprijinul oferit în perioada februarie 2022 – iunie 2025 este estimat la circa 1,5 miliarde de euro.

Totuși, o parte a informațiilor privind ajutorul acordat Ucrainei, în special cele referitoare la asistența militară, sunt clasificate în baza unor decizii ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării, astfel încât nu există o evidență publică completă a valorii totale a sprijinului oferit.

De asemenea, un sondaj INSCOP Research, publicat în februarie 2026, arată că 54,9% dintre români consideră că Rusia este vinovată de declanșarea războiului, în timp ce 14,1% indică Ucraina, 7,7% SUA, iar 9% Uniunea Europeană. În același timp, 10,8% nu au oferit un răspuns.

Totodată, cercetarea sociologică relevă că 54,5% dintre cetățeni consideră că România ar trebui să acorde ajutor umanitar, militar sau financiar Ucrainei pentru a o ajuta să reziste agresiunii ruse. De cealaltă parte, 42,6% consideră că România nu ar trebui să acorde niciun fel de sprijin, iar 3,3% nu știu sau nu au răspuns.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: