Vettingul îi sperie pe procurori? Ion Munteanu: „Putem să ne trezim cu un blocaj total în procuratură”

Procuratura riscă să intre într-un „blocaj total”, în contextul vettingului care vizează procurorii. Anunțul a fost făcut de procurorul general interimar, Ion Munteanu, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră Plus”, de la TV8. Șeful interimar al Procuraturii Generale (PG) susține că, potrivit datelor pe care le deține, în jur de 50 la sută din procurori iau în considerare demisia din funcție, doar ca să nu ajungă în fața comisiei de evaluare.  

„Nu-i cea mai bună atmosferă în Procuratură când un procuror aflat în acest proces de vetting este un procuror vulnerabil. Inclusiv din simplul fapt că această Comisie de vetting urmează să aprecieze și soluțiile date de procurori de-a lungul timpului. Atmosfera din Procuratură este următoarea: procurorii care vor decide să meargă în acest vetting își vor asuma riscul, însă rezerva cea mai mare a procurorilor nici măcar nu este în consecințele nepromovării acestui vetting”, a declarat Ion Munteanu.

Șeful interimar al PG susține că, din  informațiile pe care le deține, „destul de mulți” procurori o să plece din sistem, în momentul în care vor fi notificați că urmează să treacă vettingul. Ar fi vorba de aproximativ 50 la sută din procurori.

„Vor pleca din simplul motiv că nu vor să riște, în primul rând, cu cotizația unică la eliberare, care este produsul anilor lucrați împărțit la 50%, plus riscul de această interdicție de a ocupa funcții de demnitate publică în următorii 7-10 ani. Este vorba despre procuraturile specializate și aici e problema destul de complicată. (…) Noi putem să ne trezim cu un blocaj total în procuratură”, a mai declarat Munteanu.

Procurorul general interimar a venit cu un îndemn către viitoarea comisiei care urmează să evalueze procurorii: „să notificați procuraturile specializate, dacă se va decide că pe rând urmează a fi efectuat acest proces de vetting, odată toți procurorii. Să știu exact câți procurori rămân, să văd cum repartizez lucrul. Este vorba de cauze penale pe rol, cauze penale pe persoane arestate, pe măsuri speciale și nu-i chiar în regulă, la fiecare 10 zile, câte 2-3 procurori îți pleacă și aceste cauze penale pleacă de pe o mână pe alta”.

Întrebat ce crede despre legislația adoptată și modificată de Parlament pentru a facilita munca organului de urmărire penală, Ion Munteanu a recunoscut că, deși modificările sunt introduse cu bune intenții, deseori, o bună parte din ele, sunt greu de aplicat în practică. Șeful interimar al PA a dat drept exemplu noile modificări legislative care oferă noi competențe Centrului Național Anticorupție (CNA), care preved pe de o parte că urmărirea penală este condusă de procuraturile unde își are sediul organul de urmărire penală CNA: Procuratura municipiului Chișinău, Bălți și Cahul), iar pe de altă parte că cauzele sunt expediate în procuraturile unde a avut loc infracțiunea.

„Procuratura municipiului Chișinău logistic nu este gândită pentru a susținea acuzarea de stat într-o procuratură raională. Atunci eu sunt pus în situația în care să implic un procuror teritorial, de exemplu din Hîncești, pentru a merge să susțină o cauză a procuraturii municipiului Chișinău. Aici se pierde firul. Procurorul din raion nu întotdeauna este suficient de bine pregătit pentru a susține o cauză într-un dosar de corupție, nici procuratura municipiului Chișinău nu are suficient de multe cadre bine pregătite, care să cunoască specificul acestei lucru. Nu mai vorbim de procuratura Cahul”, a explicat Ion Munteanu.

Șeful interimar al PG declară că, pe termen scurt, această situație ar putea crea un blocaj „total” și „absolut” în procuraturile teritoriale. Munteanu a venit în acest context cu un îndemn către autorități, prin care le cere să ajusteze Codul de procedură penală, astfel încât cauzele penale să fie expediate după locul organului de urmărire penală.

***

Amintim că Legislativul a adoptat, al sfârșitul lunii iulie, curent, în lectura a doua, proiectul de lege  privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Filtrul de integritate etică și financiară va fi trecut de circa 140 de judecători și circa 220 de procurori din funcții-cheie. Inclusiv, evaluarea externă va ținti și candidații la eventualele funcții vacante, care vor câștiga concursurile până în 2025​.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

„În țară, în general, nu există nevoie de a construi școli noi”: Cum explică ministrul Dan Perciun

Republica Moldova nu are resurse pentru a construi școli noi. Totodată, în general, nu există asemenea necesitate. Este necesar de a renova infrastructura existentă. Declarațiile au fost făcute de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, într-un interviu pentru Cu sens, publicat pe 22 februarie. Potrivit ministrului, infrastructura este subutilizată și obiectul în acest sens este de a oferi condiții la standarde europene.

„Școli noi, în contextul actual, noi nu avem resurse pentru a construi. Soluția noastră pentru Chișinău este de altă natură și putem să o discutăm mai detaliat. În țară, în general, nu există nevoie de a construi școli noi. Este necesar de a renova infrastructura existentă. Știți foarte bine că este subutilizată și atunci obiectivul e: într-o școală care deja există, mai are vreo 200 de locuri libere – o sută de locuri libere – să oferim condiții la standarde europene, pentru că avut vrut să zic decente, dar ceea ce oferim noi este peste nivelul de condiții decente. Vorbim chiar de standarde europene și unele, probabil, de invidiat pentru alte țări europene”, a declarat Perciun.

„Pe partea de construcții de școli noi, noi o să oferim două clădiri Chișinăului. Asta am spus-o în toamna acestui an. Deci nu construim de la zero, dăm efectiv două clădiri gata construite, utilizate, la moment. (…) Dincolo de asta, chiar vrem și Primăria să facă un efort și să investească în modernizarea infrastructurii educaționale din oraș și să gândească un pic mai bine cum organizează rețeaua. (…) Din ce cunosc, ca urmare a conferinței noastre de presă s-au pornit discuții la nivel local. Primarul a emis o dispoziție pentru crearea unui grup de lucru, dar lucrurile se mișcă cam încetișor și ne-ar plăcea să vedem o viteză mai mare”, a adăugat ministrul.

Amintim că, în noiembrie 2025, Perciun anunța că Ministerul Educației este gata să transmită Primăriei Chișinău, în comodat, două clădiri din capitală, pentru a rezolva pe termen scurt problema supraaglomerării școlilor din municipiu. În reacție, șeful adjunct al Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a declarat că Primăria va analiza „această ofertă generoasă”, însă s-a arătat indignat de faptul că subiectul a fost enunțat de Perciun în timpul unei conferințe de presă și nu comunicat personal.

***

În octombrie 2025, Amnesty International Moldova raporta că, deși 94,9% dintre școlile din țară dispun de WC-uri interne, peste jumătate (595 de instituții) folosesc încă și WC-uri de curte, neîncălzite, periculoase pentru sănătate și care nu oferă intimitate. Totodată, raporta că 87,7% dintre școli sunt conectate la rețeaua centralizată de apă potabilă (apeduct), ceea ce înseamnă că accesul direct la apă curentă în interiorul instituției nu este asigurat pentru 12,3% dintre școli.

În decembrie 2025, Ministerul Educației declara că, în acel an, a mobilizat resurse financiare substanțiale pentru modernizarea infrastructurii educaționale, atât prin extinderea unor proiecte existente, cât și prin lansarea unor inițiative noi. Totodată, raporta că a finalizat prima etapă de dotare a 200 de grădinițe și a 200 de instituții de învățământ general cu echipamente, mobilier și materiale didactico-metodice moderne, în baza unor proiecte finanțate cu sprijinul Băncii Mondiale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: