Vettingul îi sperie pe procurori? Ion Munteanu: „Putem să ne trezim cu un blocaj total în procuratură”

Procuratura riscă să intre într-un „blocaj total”, în contextul vettingului care vizează procurorii. Anunțul a fost făcut de procurorul general interimar, Ion Munteanu, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră Plus”, de la TV8. Șeful interimar al Procuraturii Generale (PG) susține că, potrivit datelor pe care le deține, în jur de 50 la sută din procurori iau în considerare demisia din funcție, doar ca să nu ajungă în fața comisiei de evaluare.  

„Nu-i cea mai bună atmosferă în Procuratură când un procuror aflat în acest proces de vetting este un procuror vulnerabil. Inclusiv din simplul fapt că această Comisie de vetting urmează să aprecieze și soluțiile date de procurori de-a lungul timpului. Atmosfera din Procuratură este următoarea: procurorii care vor decide să meargă în acest vetting își vor asuma riscul, însă rezerva cea mai mare a procurorilor nici măcar nu este în consecințele nepromovării acestui vetting”, a declarat Ion Munteanu.

Șeful interimar al PG susține că, din  informațiile pe care le deține, „destul de mulți” procurori o să plece din sistem, în momentul în care vor fi notificați că urmează să treacă vettingul. Ar fi vorba de aproximativ 50 la sută din procurori.

„Vor pleca din simplul motiv că nu vor să riște, în primul rând, cu cotizația unică la eliberare, care este produsul anilor lucrați împărțit la 50%, plus riscul de această interdicție de a ocupa funcții de demnitate publică în următorii 7-10 ani. Este vorba despre procuraturile specializate și aici e problema destul de complicată. (…) Noi putem să ne trezim cu un blocaj total în procuratură”, a mai declarat Munteanu.

Procurorul general interimar a venit cu un îndemn către viitoarea comisiei care urmează să evalueze procurorii: „să notificați procuraturile specializate, dacă se va decide că pe rând urmează a fi efectuat acest proces de vetting, odată toți procurorii. Să știu exact câți procurori rămân, să văd cum repartizez lucrul. Este vorba de cauze penale pe rol, cauze penale pe persoane arestate, pe măsuri speciale și nu-i chiar în regulă, la fiecare 10 zile, câte 2-3 procurori îți pleacă și aceste cauze penale pleacă de pe o mână pe alta”.

Întrebat ce crede despre legislația adoptată și modificată de Parlament pentru a facilita munca organului de urmărire penală, Ion Munteanu a recunoscut că, deși modificările sunt introduse cu bune intenții, deseori, o bună parte din ele, sunt greu de aplicat în practică. Șeful interimar al PA a dat drept exemplu noile modificări legislative care oferă noi competențe Centrului Național Anticorupție (CNA), care preved pe de o parte că urmărirea penală este condusă de procuraturile unde își are sediul organul de urmărire penală CNA: Procuratura municipiului Chișinău, Bălți și Cahul), iar pe de altă parte că cauzele sunt expediate în procuraturile unde a avut loc infracțiunea.

„Procuratura municipiului Chișinău logistic nu este gândită pentru a susținea acuzarea de stat într-o procuratură raională. Atunci eu sunt pus în situația în care să implic un procuror teritorial, de exemplu din Hîncești, pentru a merge să susțină o cauză a procuraturii municipiului Chișinău. Aici se pierde firul. Procurorul din raion nu întotdeauna este suficient de bine pregătit pentru a susține o cauză într-un dosar de corupție, nici procuratura municipiului Chișinău nu are suficient de multe cadre bine pregătite, care să cunoască specificul acestei lucru. Nu mai vorbim de procuratura Cahul”, a explicat Ion Munteanu.

Șeful interimar al PG declară că, pe termen scurt, această situație ar putea crea un blocaj „total” și „absolut” în procuraturile teritoriale. Munteanu a venit în acest context cu un îndemn către autorități, prin care le cere să ajusteze Codul de procedură penală, astfel încât cauzele penale să fie expediate după locul organului de urmărire penală.

***

Amintim că Legislativul a adoptat, al sfârșitul lunii iulie, curent, în lectura a doua, proiectul de lege  privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Filtrul de integritate etică și financiară va fi trecut de circa 140 de judecători și circa 220 de procurori din funcții-cheie. Inclusiv, evaluarea externă va ținti și candidații la eventualele funcții vacante, care vor câștiga concursurile până în 2025​.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: